Connect with us

CONSILIUL UE

Țările UE solicită Comisiei Europene o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în iunie 2025: Piața unică este încă fragmentată, iar marii actori își impun propriile reguli

Published

on

© European Union 2023

Consiliul Uniunii Europene a adoptat astăzi concluziile privind situația și viitorul pieței unice, intitulate „O piață unică în beneficiul tuturor” și solicită o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică, care să se concentreze pe îmbunătățirea cadrului de reglementare al acesteia în vederea sporirii beneficiilor sale potențiale, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Adoptarea acestui document vine în contextul în care în 2023 s-au împliniat 30 de ani de la Tratatul de la Maastricht și de la crearea pieței unice europene, iar de atunci s-a desfășurat un amplu proces de reflecție asupra oportunităților și provocărilor pe care aceasta le prezintă.

Consiliul European din martie 2023 a solicitat acțiuni ambițioase pentru finalizarea pieței unice, iar în iunie, liderii UE au solicitat un raport independent la nivel înalt privind viitorul pieței unice. Președințiile spaniolă și belgiană ale Consiliului UE l-au însărcinat pe fostul prim-ministru italian și președinte al Institutului Jacques Delors, Enrico Letta, să elaboreze raportul. Versiunea finală, intitulată “Mai mult decât o piață”, a fost prezentată în cadrul Consiliului European extraordinar din 17 și 18 aprilie 2024.

Raportul Letta propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029, consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate, și cea de-a cincea liberate a pieței unice, consacrată inovării. Cu ocazia summitului din aprilie, liderii UE au făcut primul pas către viitorul pieței unice, cerând “un nou pact european pentru competitivitate ancorat în piața unică” și cu o Uniune a piețelor de capital cu un potențial anual de 470 de miliarde de euro pentru companii.

O piață unică pentru secolul XXI

Acum, concluziile Consiliului recunosc realizările pieței unice în cei 30 de ani de existență, dar recunosc, de asemenea, necesitatea unei noi strategii pentru a valorifica potențialul neexploatat al acesteia. Prin urmare, Consiliul invită Comisia să pregătească o strategie pentru o piață unică modernizată înainte de iunie 2025.

“Piața internă este una dintre principalele realizări ale Uniunii Europene. Aceasta a adus beneficii pentru bunăstarea noastră și bunăstarea socială și a consolidat poziția noastră economică la nivel mondial. Dar nu ar trebui să ne complacem în această situație: piața unică este încă fragmentată, toți oamenii nu beneficiază în mod egal de ea, iar marii actori își impun propriile reguli. Concluziile adoptate astăzi trasează o foaie de parcurs pentru a consolida piața noastră unică și pentru a o pregăti pentru provocările globale viitoare”, a declarat Pierre-Yves Dermagne, viceprim-ministru belgian și ministru al economiei și ocupării forței de muncă.

O mai bună reglementare

Concluziile identifică necesitatea unui cadru de reglementare mai eficient, adaptat la tranziția ecologică și digitală și la realitățile globale în schimbare rapidă.  Pentru a răspunde acestei nevoi, Consiliul solicită eliminarea sarcinilor administrative inutile și a obligațiilor de conformitate (de exemplu, raportarea excesivă). De asemenea, în concluzii se solicită identificarea și eliminarea obstacolelor din calea creșterii întreprinderilor, inclusiv a IMM-urilor, și aplicarea soluțiilor digitale în viitoarele reglementări (principii precum „think small first”, „once only”, „digital by default” sau pașaportul pentru IMM-uri).

Miniștrii solicită o mai bună utilizare a instrumentelor existente, cum ar fi centrele SOLVIT (un serviciu de sprijin pentru a ajuta întreprinderile și cetățenii care se confruntă cu probleme în alt stat membru). Concluziile solicită prevenirea suprareglementării, monitorizarea permanentă a situației de pe piață și aplicarea coerentă și fermă a legislației existente. De asemenea, se solicită abordarea practicilor comerciale neloiale pentru a consolida protecția consumatorilor.

Miniștrii subliniază, de asemenea, importanța unei mai bune legiferări, cu evaluări de impact în timp util, utile și dinamice, cu consultări ample (inclusiv paneluri ale cetățenilor) și cu utilizarea de „sandbox-uri” de reglementare – cadre juridice temporare care permit testarea tehnologiilor, produselor, serviciilor sau abordărilor de reglementare inovatoare.

Stimularea celor patru libertăți

În concluzii se solicită, de asemenea, mai multe măsuri de consolidare a potențialului pieței unice, cum ar fi o mai bună utilizare a investițiilor publice și private, investiții strategice comune publice și private și utilizarea achizițiilor publice.  Concluziile propun, de asemenea, eliminarea barierelor în calea furnizării de servicii transfrontaliere prin aplicarea unor proceduri simplificate. Miniștrii subliniază importanța îmbunătățirii capacităților forței de muncă din UE (cu o bună educație, formare și învățare pe parcursul vieții) și a creșterii atractivității pieței unice pentru lucrătorii cu înaltă calificare din țările din afara UE. Miniștrii subliniază, de asemenea, forța pieței unice la nivel mondial și subliniază importanța de a valorifica la maximum rolul său principal în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului și puterea UE ca putere de standardizare la nivel mondial.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ALEGERI EUROPENE 2024

Înaintea alegerilor europene și preluării președinției Consiliului UE, Viktor Orban cere un pact suveranist de dreapta împotriva “federalismului de la Bruxelles”

Published

on

© European Union 2023

Premierul ungar Viktor Orban a cerut marţi un pact între liderele extremei-drepte din Italia şi Franţa, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, aflate în grupuri politice europene distincte, evocând o “oportunitate istorică pentru a schimba majoritatea” în Parlamentul European la alegerile europarlamentare din 6-9 iunie.

Pentru aceasta a schimba raportul de forțe din interiorul legislativului european, a remarcat Orban, “partidele de dreapta trebuie să colaboreze; suntem în mâinile a două femei care trebuie să ajungă la un acord”.

“Această Comisie Europeană a eşuat în agricultură, război, imigraţie şi economie. Acum trebuie să plece!”, a spus Orban într-un interviu acordat publicaţiei italiene Il Giornale, în care a cerut mai multă colaborare între partidele suveraniste europene împotriva “federalismului de la Bruxelles”, relatează Agerpres.

El ar dori ca în viitorul Parlament European să fie creat “un nou mare grup al dreptei europene”. Dacă nu, “am dori să ne alăturăm grupului ECR, deşi suntem conştienţi că există chestiuni care ne pot separa de unele partide care fac parte din acelaşi grup, începând cu viziunea asupra războiului din Ucraina”, a mai spus Orban.

Este pentru a doua oară în mai puțin de o săptămână când premierul maghiar, a cărui țară va prelua 1 iulie președinția Consiliului UE, cere extremei-drepte să coopereze în viitorul Parlament European și afirmă principalul său obiectiv, și anume să “să scape de actuala conducere” a Comisiei Europene.

Afirmațiile lui Orban vin să-l poziționeze pe acest ca jucător activ în negocierile ce vor urma după alegerile europene din 6-9 iunie, mai ales că Ungaria va începe la 1 iulie mandatul său semestrial la cârma Consiliului. Președinția maghiară în fruntea UE este pusă deja în gardă de avertismentul președinției actuale a Consiliului UE, cea belgiană, care a cerut prin ministrul de externe Hadja Labib ca guvernele țărilor UE ”să meargă până la capăt” cu procedura ”nucleară” deschisă împotriva Budapestei, și anume articolul 7 din tratatul UE, care prevede, în ultimă instanță, retragerea dreptului de vot pentru statul membru care încalcă valorile europene.

Candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, actuala președintă a CE Ursula von der Leyen, se confruntă cu un tir virulent de critici după ce a lăsat să se înțeleagă, dacă totuşi nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, că ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în acest grup.

Ea a dezvăluit și condițiile în care ar accepta un astfel de pact politic și și-a apărat această poziție susținută la Bruxelles în cadrul dezbaterii cu contracandidații săi, inclusiv Nicolas Schmit, și într-un interviu acordat la finalul săptămânii trecute. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a spus von der Leyen.

Însă, Franța și Germania au transmis, atât voalat, cât și direct, că ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu dreapta suveranistă sau extrema-dreaptă. În context, Parisul a testat apele privind scenariul înlocuirii lui von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi.

Mai mult, ca urmare a acestui val stârnit de afirmațiile lui von der Leyen, premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din ECR, a sugerat că Italia ar putea juca un rol cheie în obţinerea “unei majorităţi diferite” formată din partide conservatoare şi de extremă-dreapta în Parlamentul European. Poziția lui Meloni pare să fi reprezentat o continuare a propunerii făcute de Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, de a crea “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Articolul 7: Cu mai puțin de o lună până la a-i preda Ungariei ștafeta președinției Consiliului UE, Belgia îndemnă guvernele ”să meargă până la capăt” cu procedura ”nucleară” deschisă împotriva Budapestei

Published

on

© European Union, 2024

Belgia, țară care deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene, a recurs la gestul extraordinar de a îndemna guvernele UE să ia în calcul posibilitatea de a avansa în cazul procedurii prevăzute la articolul 7 deschis împotriva Ungariei, țară care preia luna viitoare președinția rotativă a Consiliului UE și care are putea rămâne fără drept de vot dacă vor fi fost parcurși toți pașii opțiunii nucleare.

”Avem o Europă care avansează cu greu, în care, din păcate, unele state – un stat în mod special – adoptă din ce în ce mai mult o atitudine tranzacțională, de blocaj și de veto”, a declarat ministrul belgian de externe, Hadja Lahbib, într-un interviu pentru Politico Europe.

Ea a pledat pentru avansarea procedurilor în cadrul articolului 7, o măsură la finalul căreia țara împotriva căruia este activat poate rămâne fără drept de vot în Consiliu, for cu rol de co-decizie în făurirea legislației europene.

”Cred că trebuie să avem curajul de a lua decizii: să mergem până la capăt cu articolul 7, să activăm articolul 7 până la capăt, care prevede încetarea dreptului de veto”, a spus ea.

Amintim că Parlamentul European a declanșat prima fază a procedurii prevăzute la articolul 7 împotriva Ungariei în 2018, dar procesul a intrat în impas.

Următoarea etapă a acestei proceduri, utilizată atunci când se consideră că o țară riscă să încalce valorile fundamentale ale blocului, este deseori numită ”opțiunea nucleară”, deoarece prevede cele mai severe sancțiuni politice pe care blocul le poate impune unei țări membre – suspendarea dreptului de a vota cu privire la deciziile UE.

Ungaria urmează să preia în iulie, timp de șase luni, președinția Consiliului Uniunii Europene, fapt ce îi va conferi Budapestei mai multă putere de a stabili agenda și prioritățile UE timp de jumătate de an, chiar dacă premierul ungar Viktor Orban continuă să obstrucționeze procesul decizional la nivelul Uniunii Europene cu privire la chestiuni importante, de la ajutorul militar pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei, până la acceptarea aderării Ucrainei în familia europeană.

”Acesta este un moment al adevărului”, a spus Lahbib. ”Fie ne asumăm responsabilitățile, ceea ce necesită curaj politic și voință. Fie punem în aplicare mecanisme care nu funcționează. Și astfel trebuie să alegem. Dacă mergem până la capăt cu acest mecanism, el trebuie să funcționeze. Dacă nu funcționează, trebuie să îl reformăm. Acesta este viitorul Uniunii Europene”, a spus ministrul belgian de externe.

Cuprinsă de frustrări generate de acțiunile de blocaj ale Budapestei, unele țări europene iau în calcul modalități creative de a ocoli Ungaria în deciziile importante ale Uniunii Europene. În egală măsură, unii lideri UE sugerează că această țară ar trebui să aibă un portofoliu modest în viitoarea Comisie Europeană, în pofida intențiilor Budapestei de a păstra prestigiosul post privind extinderea.

 De la venirea la putere, în urmă cu două decenii, guvernul Orbán a acordat partidului de guvernământ Fidesz o influență mai mare în sistemul judiciar și în sistemul mass-media de stat. De la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Budapesta a diminuat în mod continuu ajutorul acordat Ucrainei sau a refuzat complet să ajute.

Parlamentul European și Germania au pus la îndoială capacitatea Budapestei de a conduce Consiliul UE începând cu 1 iulie – dar Lahbib a declarat că Belgia a insistat ca Ungaria să își asume obligațiile mandatului la termen.

”Este, de asemenea, o reamintire a faptului că a fi membru al Uniunii Europene înseamnă să respecți valorile, să ai drepturi, să ai acces la fonduri, să faci parte din piața unică, să respecți valorile libertății, libertatea de exprimare și independența sistemului judiciar”, a spus ea.

”Din acest motiv, Ungaria se află acum sub procedura prevăzută la articolul 7 și este din ce în ce mai izolată”, a adăugat ea.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană a deschis să încheie procedura prevăzută la articolul 7 împotriva Poloniei, astfel că Ungaria a rămas singura țară care este vizată de acest mecanism.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2024

Principala prioritate a lui Viktor Orban, “să scape de actuala conducere” a Comisiei Europene. Liderul maghiar sugerează extremei-drepte să coopereze în viitorul Parlament European

Published

on

© Zoltan Kovacs/ X

Premierul maghiar Viktor Orban, a cărui țară va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene la 1 iulie, este de părere că liderele extremei-drepte din Italia și Franța, Giorgia Meloni şi Marine Le Pen, ar trebui să pună capăt rivalităţii şi să-şi consolideze cooperarea după alegerile din iunie pentru Parlamentul European.

“Dacă reuşesc să lucreze împreună, într-un singur grup sau coaliţie, vor fi o forţă pentru Europa. Atracţia cooperării lor ar fi foarte mare”, a declarat Orban, într-un interviu pentru revista franceză Le Point, citat de Reuters.

Întrebat despre posibilii candidaţi la conducerea Comisiei Europene, Orban a spus că principala sa prioritate este “să scape de actuala conducere” şi că este prea devreme pentru a oferi nume.

Întrebat de Le Point în legătură cu părerea sa ca fostul şef al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, să devină următorul preşedinte al Comisiei Europene, Orban a spus: “Este un bărbat respectabil”.

Poziția sa vine în prelungirea celei a ministrului său de externe, Peter Szijjarto, care a afirmat la începutul acestei săptămâni că actualul preşedinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, candidatul Partidului Popular European (PPE) pentru un nou mandat, nu va avea susţinerea Ungariei, motivul fiind lipsa de performanţă.

Orban, el însuși o imagine a dreptei suveraniste și iliberale în UE, a precizat că aderarea partidului său Fidesz la grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni din care face parte partidul premierului italian este “încă pe ordinea de zi”.

Surse au declarat pentru Reuters că şansele formării unui singur bloc puternic de extremă-dreapta în Europa sunt reduse, invocând diferende între liderii săi, Meloni şi Le Pen, cu privire la chestiuni precum poziţia faţă de războiul din Ucraina şi relaţiile cu Rusia, conchide sursa citată.

Cu toate acestea, afirmațiile lui Orban vin să-l poziționeze pe acest ca jucător activ în negocierile ce vor urma după alegerile europene din 6-9 iunie.

Candidatul popularilor europeni la șefia Comisiei Europene, actuala președintă a CE Ursula von der Leyen, se confruntă cu un tir virulent de critici după ce a lăsat să se înțeleagă, dacă totuşi nu va beneficia de majoritatea dorită în noul Parlament European pentru a obţine un nou mandat la conducerea Comisiei, că ar fi deschisă unei înţelegeri cu grupul conservatorilor, menţionând-o pe şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, al cărei partid “Fratelli d’Italia” (Fraţii Italiei) se află în acest grup.

Ea a dezvăluit și condițiile în care ar accepta un astfel de pact politic și și-a apărat această poziție susținută la Bruxelles în cadrul dezbaterii cu contracandidații săi, inclusiv Nicolas Schmit, și într-un interviu acordat la finalul săptămânii trecute. Criteriul este ca acești parlamentari să fie în favoarea Europei, a statului de drept, a Ucrainei și împotriva Rusiei, a spus von der Leyen.

Însă, Franța și Germania au transmis, atât voalat, cât și direct, că ar putea torpila un al doilea mandat al Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene dacă aceasta acceptă o majoritate cu dreapta suveranistă sau extrema-dreaptă. În context, Parisul a testat apele privind scenariul înlocuirii lui von der Leyen cu fostul premier italian Mario Draghi.

Mai mult, ca urmare a acestui val stârnit de afirmațiile lui von der Leyen, premierul italian Giorgia Meloni, al cărei partid face parte din ECR, a sugerat că Italia ar putea juca un rol cheie în obţinerea “unei majorităţi diferite” formată din partide conservatoare şi de extremă-dreapta în Parlamentul European. Poziția lui Meloni pare să fi reprezentat o continuare a propunerii făcute de Marine Le Pen, lidera grupului partidului de extrema dreaptă Adunarea Naţională (Rassemblement National, RN) din legislativul francez şi fostă preşedintă a partidului, de a crea “al doilea cel mai mare grup în Parlamentul European”.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.51 mins ago

După câștigarea alegerilor europene, von der Leyen s-a întâlnit cu Macron la Paris pentru a discuta “agenda strategică europeană”: Sprijinul pentru Ucraina, prioritate existențială pentru UE

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

“Consens neobișnuit de rapid pentru funcțiile de top din UE” vs. “liderii nu vin la Bruxelles să aprobe un acord”: Cei 4 lideri care ar urma să conducă Uniunea

ROMÂNIA4 hours ago

Klaus Iohannis și Martin Schulz au discutat despre noua configurație politică a UE: Este importantă unitatea europeană în contextul creșterii forțelor extremiste

ROMÂNIA4 hours ago

Ministrul Simona Bucura-Oprescu a depus la OIM documentul de ratificare de către România a Convenției privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii

SUA4 hours ago

Biden inspiră de departe mai multă încredere decât Trump la nivel global (sondaj)

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

ROMÂNIA6 hours ago

Eurostat: În 2023, românii erau cetățenii UE cei mai expuși riscului de sărăcie și excluziune socială

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

CE prezintă etapele cheie și acțiunile necesare pentru implementarea Pactului privind migrația și Azilul. Statele membre vor pregăti planuri naționale de implementare până în decembrie

EDUCAȚIE7 hours ago

Universitatea din București, prima universitate din România și în primele 101 – 200 de universități din lume privind dezvoltarea durabilă, conform Times Higher Education Impact Rankings 2024

U.E.7 hours ago

Emmanuel Macron își apără decizia de a convoca alegeri anticipate în Franța: “Eu nu vreau să dau cheile puterii” extremei drepte

CONSILIUL EUROPEAN5 hours ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL10 hours ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20241 day ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

NATO1 day ago

Klaus Iohannis: Războiul este în zona Mării Negre, capacitatea de apărare NATO trebuie să fie totală; R. Moldova, un partener pe care îl dorim de partea noastră

NATO1 day ago

De la summitul B9, Klaus Iohannis anunță convocarea CSAT pentru a analiza posibilitatea transferului unui sistem de rachete Patriot către Ucraina

COMISIA EUROPEANA1 day ago

UE va trimite în iunie Kievului o sumă suplimentară de 1,9 mld. de euro din Mecanismul pentru Ucraina

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Adrian Câciu, după ieșirea de la urne: Am votat pentru ”o echipă puternică în PE, care să fie întotdeauna la masa deciziilor și care să ne netezească drumul către aderarea la Schengen terestru”

PPE3 days ago

Alegeri europene și locale. Rareș Bogdan a votat ”cu gândul la viaţa românilor de peste tot” și pentru ”o Românie puternică în Europa”

ROMÂNIA3 days ago

Sebastian Burduja: Am votat pentru schimbare. Speranța din inimile bucureștenilor va fi victoria acestei zile

ALEGERI EUROPENE 20243 days ago

Siegfried Mureșan a votat pentru ”o Românie puternică într-o Europă puternică” și pentru dezvoltarea țării ”cu fonduri europene”

Trending