Specialiști internaționali în combaterea traficului de persoane pentru exploatare sexuală, ambasadori, supraviețuitoare ale exploatării s-au reunit miercuri, 17 mai 2023, la București, pentru a discuta despre “Abordări noi pentru a combate traficul de persoane pentru exploatare sexuală”, în cadrul unei conferințe internaționale inițiate de Asociația eLiberare și organizate în colaborare cu Ambasada Suediei la București și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Evenimentul a venit în continuarea conferinței dedicate modelelor de prevenție pentru a diminua cererea de servicii care susține traficul în scopul exploatării sexuale, organizate de Președinția suedeză a Consiliului UE și de Ministerul suedez al Justiției pe 29-30 martie, în Stockholm. Suedia a pus pe agenda sa de priorități la Președinția Consiliului Uniunii Europene combaterea traficului de persoane.

“Prevenirea traficului de persoane, cel mai adesea femei și fete, cu scopul exploatării sexuale este o preocupare pentru Suedia și pentru actuala Președinție Suedeză a Consiliului Uniunii Europene. Traficul există pentru că există cerere. De aceea am organizat în martie, la Stockholm, o conferință despre modele de prevenție unde a fost abordată problematica cererii care încurajează traficul. Acum vrem să atragem atenția și să continuăm dezbaterile aici, la București, într-o conferință axată pe revizuirea Directivei UE antitrafic și pe obligațiile internaționale de a eradica cererea, într-o discuție care să cuprindă și vocile supraviețuitoarelor”, a declarat presei Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România.

“Traficul de persoane nu este un fenomen izolat, iar 63% din cazurile identificate în Uniunea Europeană au o componentă transfrontalieră. De aceea este absolut vital să avem o legislație unitară la nivelul UE atât pentru indicatorii exploatării, cât și pentru mecanismele de referire și de sprijinire a victimelor. Altfel, o victimă este tratată ca o infractoare pentru că exploatarea are loc într-un stat al UE, în timp ce în alt stat infractori sunt traficanții și clienții. Aceste incongruențe sunt folosite de traficanți, pentru a scăpa și pentru a-și exploata victimele. Avem nevoie de o răspundere comună, pentru a evita pasarea responsabilității de la un actor la altul și pentru a identifica soluții comune”, a precizat Ioana Bauer, președinta Asociației eLiberare.

“Combaterea traficului de persoane este o prioritate națională și este responsabilitatea tuturor să contribuim la susținerea eforturilor internaționale de a stopa acest fenomen. Guvernul României, alături de alţi parteneri strategici, a făcut progrese considerabile pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) a fost alături de partenerii din România încă de la începuturi, punând bazele înființării Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) și susținând eforturile organizațiilor non-guvernamentale care oferă asistență directă, atât de necesară pentru victimele traficului de persoane. Acest eveniment reprezintă o nouă bornă în lupta împotriva traficului de fiinţe umane, care marchează susținerea internațională de care România se bucură, precum şi efortul constant al Guvernului, care a susţinut ca rolul de coordonator naţional în acest domeniu să se afle sub directa coordonare a Primului Ministru. Toate aceste demersuri nu ar putea fi posibile fără implicarea şi sprijinul organizaţiilor non-guvernamentale care oferă asistenţă şi sprijin victimelor”, a menționat Mircea Mocanu, Șeful Misiunii OIM din România.

Conferința de la București s-a concentrat pe modificările care pot fi aduse Directivei Europene antitrafic, aflată acum în proces de revizuire, și pe valorificarea experiențelor victimelor, pentru a dezvolta politici publice de impact. Premisa evenimentului a fost că traficul de persoane este transfrontalier, victimele fiind adesea mutate dintr-un stat în altul pentru a fi exploatate, ceea ce justifică o abordare comună la nivel internațional și în mod special la nivel european.

Câteva din punctele de interes supuse discuției au fost: Importanța sancționării persoanelor care accesează servicii (de multe ori servicii sexuale) ale persoanelor traficate; Adoptarea unui Mecanism European de Referire a victimelor traficului de persoane (în România există un Mecanism Național de Identificare și Referire); Standardizarea la nivel european a indicatorilor în baza cărora se face identificarea cazurilor de trafic de persoane; Modul în care supraviețuitorii traficului persoane pot participa activ la eradicarea fenomenului.

Printre participanți s-au numărat: Anna Ekstedt, Ambasadoare a Suediei pentru combaterea traficului de ființe umane (online); Therese Hydén, Ambasadoarea Suediei în România; Kathleen Kavalec, Ambasadoarea Statelor Unite ale Americii în România; Mădălina Turza, Consilier de stat – coordonator al Comitetului interinstituţional antitrafic din cadrul Guvernului României; Diane Schmitt, Coordonator European antitrafic (online); Anne-Lise Robin, reprezentant OSCE; Antoaneta Vassileva, Prim Vicepreședinte GRETA; Mircea Mocanu, Șef al Biroului OIM din România; Ioana Bauer, Președinte Asociația eLiberare.

La conferință au participat și supraviețuitoare ale traficului de ființe umane: Jane Lasonder – scriitoare, speaker și fondatoare a ONG-ului Red Alert Task Force; Malaika Oringo – fondatoare a ONG-ului Footprint to Freedom; Anna Lidén, membră a rețelei suedeze “Not Your Whore”, autoare și public speaker.

”Asistăm la o creștere a traficului de persoane în rândul refugiaților ucrainieni, precum și la o creștere a cererii de servicii ale persoanelor traficate. Măsurile luate împotriva exploatării sexuale a victimelor traficului sunt o prioritate pentru Suedia. Acest fenomen reprezintă o crimă odioasă, deseori cu legături în sfera crimei organizate. Rapoartele internaționale arată că de multe ori nu facem destul pentru a proteja victimele de traficanți și eșuăm de multe ori în a prioritiza acest fenomen. Trebuie să fim conștienți de faptul că exploatarea sexuală există pentru că cineva este dispus să plătească pentru acest lucru. Prin măsuri de țintire a cererii, Suedia urmărește să perturbe această piață. Avem nevoie de mai multe eforturi comune pentru a pune capăt acestui model de afacere, ce are în centru exploatarea sexuală”, a declarat Anna Ekstedt, Ambasadoare a Suediei pentru combaterea traficului de ființe umane.

”Datele pe care le avem nu arată fidel realitatea traficului de persoane, pentru că modul în care facem identificarea lasă multe victime ascunse sub ochii noștri. Dar sunt multe alte zone pe care încă nu le-am identificat. Când vorbim despre date, avem nevoie de o discuție despre standardizarea indicatorilor. Totodată, cred că Directiva Europeană antitrafic ar trebui să cuprindă importanța implicării supraviețuitorilor în acțiunile împotriva acestui fenomen”, a declarat Jacob Flärdh, Child 10.

”Trebuie să schimbăm modul în care oferim asistență supraviețuitorilor. Aceștia au nevoie de un spațiu sigur, în care să se poată vindeca. Și au nevoie de timp pentru a putea vorbi despre ceea ce li s-a întâmplat. Unii au nevoie de trei luni, alții de un an, de trei ani. În acest moment, supraviețuitorilor traficului de persoane li se oferă puține ocazii pentru a a-și aduce contribuția în a ajuta alte victime. Ar trebui să li se acorde mai multe șanse, de exemplu pentru a sprijini acțiunile de training pentru angajații din domenii precum asistență socială, sănătate, cei care intră în contact direct cu victimele”, a afirmat Malaika Oringo, supraviețuitoare a traficului de persoane, fondatoare a ONG-ului Footprint to Freedoom.

INFORMAȚII DE CONTEXT

• Relevanța cooperării la nivel internațional: Traficul de persoane este un fenomen transfrontalier: multe victime sunt exploatate în afara țării de origine și sunt transferate dintr-un stat în altul în procesul de exploatare, traficanții profitând de diferențele de legislație dintre state. De aceea, la nivel european, este nevoie de o acțiune comună, pentru a preveni și combate eficient traficul de ființe umane. Una dintre problemele invocate pentru a împiedica accesul României în spațiul Schengen a fost amploarea fenomenului traficului de ființe umane din România. Însă rezolvarea acestei probleme nu se face doar din România, ci printr-o cooperare eficientă la nivel european.

• Directiva europeană antitrafic a fost adoptată în anul 2012. Comisia Europeană a propus un prim set de amendamente Directivei, supuse dezbaterii publice. În acest moment, este așteptat un raport al Parlamentului European în privința amendamentelor. Comisia Europeană trebuie să integreze feedbackul Parlamentului European, apoi amendamentele merg către Consiliu pentru vot final.

• Suedia, țară ce deține Președinția Uniunii Europene, a pus pe agenda mandatului său tema combaterii traficului de persoane. Modelul suedez de gestionare a acestei probleme consideră că prostituția înseamnă trafic de persoane, indiferent dacă persoana și-a dat consimțământul sau nu la aceasta, dacă există sau nu constrângere. În această abordare, traficantul și clientul sunt incriminați penal, iar persoana în prostituție (victimă) nu este incriminată, ci este sprijinitā cu servicii de suport. 
• Asociația eLiberare se alătură eforturilor pentru promovarea acestui model de politici publice la nivel european.
• În România, cadrul actual legal prevede sancționarea celor care folosesc servicii sexuale ale unei persoane traficate, dacă știu că aceasta este victima traficului de persoane.
• Noul Mecanism Național de Identificare și Referire  (MNIR) a fost adoptat recent de Guvernul României și este un instrument care oferă instituțiilor și organizațiilor implicate în lupta împotriva traficului de persoane un cadru formal pentru cooperare în vederea îmbunătățirii capacității de identificare a victimelor și de asigurare a protecției și asistenței acestora, indiferent de persoana, instituția sau organizația cu care victima intră în contact pentru prima dată.

Federația Europeană a Industriilor și Asociațiilor Farmaceutice (EFPIA), organizație din care face parte și Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM), a publicat la finalul lunii aprilie 2023 o serie de rapoarte care prezintă cea mai clară imagine de până acum cu privire la disponibilitatea noilor medicamente în toată Europa. Rapoartele oferă informații detaliate despre întârzierile și barierele în calea accesului la îngrijire medicală, cauzele fundamentale și propune recomandări pragmatice pentru a pune capăt inegalităților. România se situează pe ultimele locuri în clasamentul european atât în ceea ce privește rata de disponibilitate a medicamentelor, cât și în ceea ce privește timpul de acces al pacienților la tratamente de ultimă generație. 

Indicatorul EFPIA 2022 Patient WAIT urmărește disponibilitatea noilor medicamente și durata de timp necesară pacienților pentru a avea acces la ele în 37 de țări din Europa. Cifrele arată că, în medie, un nou medicament ajunge cel mai repede la pacienții din Germania în 128 de zile, în comparație cu 918 zile în România și 1351 zile în Malta, iar media europeană este de 517 zile. În Europa, rata medie de disponibilitate a medicamentelor în toate ariile terapeutice a scăzut la 47% – cu 2 puncte procentuale mai puțin față de cifrele de anul trecut. Disparitățile persistă între Europa de Nord și de Vest, comparativ cu Europa de Sud și de Est – cu o variație medie a disponibilității de 80%.

Datele au fost prezentate în contextul publicării în 26 aprilie 2023 a proiectului de modificare a legislației farmaceutice a UE. Revizuirea legislației farmaceutice reprezintă o oportunitate unică pentru Europa și pentru pacienții europeni, inclusiv pentru cei din România. Din păcate, soluțiile propuse pentru a îmbunătăți accesul pacienților la medicamente, în varianta publicată în 26 aprilie, nu țin cont de realitățile din sistemele de sănătate europene care sunt foarte eterogene și există mari riscuri ca efectul să fie contrar celui urmărit de Comisia Europeană.

Datele cu privire la România:

• din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%.
• timpul de la aprobarea centralizată de punere pe piață până la disponibilitatea în România este de 918 zile, adică peste 2 ani și jumătate, în timp ce nemții au acces la medicamente de ultimă generație în 128 de zile, italienii în 436, maghiarii în 549, iar bulgarii în 705 zile. Timpul de acces a crescut în comparație cu datele similare ale studiului WAIT 2021, care indica un timp de așteptare de 899 de zile pentru pacienții români.
• în cazul medicamentelor oncologice, doar 14 din 46 care au primit autorizație de punere pe piață în această perioadă au fost puse la dispoziția pacienților români și doar jumătate din acestea în regim de disponibilitate completă. Timpul de acces este chiar mai mare în cazul medicamentelor oncologice, ajungând la 991 de zile pentru pacienții români.
• pentru medicamentele orfane rata de disponibilitate a fost de 34% (21 din 61), iar timpul de acces de 909 zile.

„Din nefericire, România a atins un îngrijorător record negativ: am depășit pragul de 900 de zile pentru accesul pacienților la medicamente de ultimă generație. Apreciem eforturile din ultimii ani ale autorităților, care au decis rambursarea unor medicamente importante. Este nevoie să continuăm parteneriatul și să depunem în mod constant eforturi pentru a îmbunătăți aceste statistici. Companiile membre ARPIM și-au asumat o misiune importantă, aceea de a depune dosarele pentru aprobarea prețurilor și rambursare într-un timp cât mai scurt, însă de aici este responsabilitatea autorităților să finalizeze procesul cât mai rapid”, a declarat Cecilia Radu, președinte ARPIM.

Rapoartele prezentate de EFPIA includ și primul set de date extrase din Portalul european de acces – European Access Portal, o inițiativă a industriei farmaceutice inovatoare, cu scopul de a crește vizibilitatea cauzelor fundamentale care fac ca pacienții să nu poată avea acces la noi medicamente. Portalul permite monitorizarea modului în care este respectat angajamentul luat de producătorii de medicamente în primăvara anului 2022, de a solicita aprobări de prețuri și rambursare în toate statele membre ale UE în termen de 2 ani de la autorizarea de introducere pe piață a unui medicament. Datele se referă la 32 de medicamente aparținând membrilor EFPIA, aprobate centralizat între ianuarie 2021 și iunie 2022. 91% dintre companiile cu produse eligibile au furnizat informații, iar datele sunt reprezentative pentru profilul medicamentelor aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului în perioada menționată.

Dintre cele 32 de medicamente, pentru 56% s-au solicitat deja prețuri și rambursare în primul an de angajament: 41% erau deja rambursate; 59% fiind în așteptarea unei decizii. Faptul că șase din zece medicamente au fost rambursate în doar 14 luni demonstrează că angajamentul industriei, de a solicita prețuri și rambursări în UE în termen de doi ani, este respectat. Datele arată și cauzele întârzierilor, doar o mică parte fiind atribuite companiilor, în timp ce 75% din întârzieri apar pe măsură ce produsul trece prin procedurile naționale de aprobare preț și rambursare.

Motivele întârzierilor în luarea deciziilor cu privire la preț și rambursare sunt multifactoriale, după cum reiese și din raportul Root Causes Analysis, care identifică 10 cauze principale. Motivele diferă între regiunile Europei: întârzierile de depunere în Europa de Vest se datorează în mare măsură procesului de evaluare și cerințelor cu privire la dovezile științifice, iar întârzierile din Europa de Est se datorează constrângerilor economice impuse de sistemele de sănătate și impactului acestora asupra procesului decizional al companiilor.

„Cele mai multe cauze ale întârzierilor de acces țin de procesul de aprobare de preț, rambursare, actualizare de protocoale terapeutice, deci sunt dincolo de responsabilitățile companiilor farmaceutice. Soluțiile propuse de noi țin de o mai bună predictibilitate a procesului de actualizare a listei medicamentelor rambursate, respectiv o actualizare regulată, care să aibă loc de 3-4 ori pe an, cu includerea tuturor medicamentelor care au primit aprobarea ANMDMR în acest sens”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

Datele combinate oferă dovezi de necontestat că abordarea prevăzută în legislația farmaceutică – penalizarea companiilor prin restrângerea stimulentelor de protecție a drepturilor de proprietate intelectuală, dacă un medicament nu este disponibil în toate Statele Membre în termen de doi ani de la obținerea autorizației de introducere pe piață – va afecta inovația și riscă să nu îmbunătățească semnificativ accesul, având în vedere că marea majoritate a întârzierilor sunt în afara controlului companiilor. În loc să îmbunătățească accesul la medicamente în întreaga Europă, legislația va adăuga imprevizibilitate pentru companii și investitori și va descuraja și mai mult cercetarea în UE.

Ceea ce este foarte clar din seria de rapoarte publicate astăzi este că avem o diferență de până la zece ori în timpul de acces la inovație și o diferență de 80% în disponibilitatea medicamentelor noi în Europa, o situație inacceptabilă care trebuie corectată.

„Dacă suntem serioși în privința accesului egal la medicamente și vaccinuri pentru toți europenii, avem nevoie de toți partenerii în jurul mesei, pentru a construi o înțelegere comună a problemelor, un angajament comun. Pacienții cu cancer care se confruntă cu întârzieri de mai mult de doi ani pentru noi medicamente în țări precum Malta și România nu își permit luxul de a aștepta evoluții legislative îndelungate și imprevizibile, care în cele din urmă nu vor face nicio diferență în opțiunile lor de tratament”, a declarat Nathalie Moll, director general EFPIA.

Datele complete ale studiului W.A.I.T. 2022: click aici

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) a organizat joi, 27 aprilie 2023, la Commons Unirii, în București, „StartUp Bridge”, o primă ediție cu prezență fizică a evenimentelor din seria ANIS MeetUp. Aproape 100 de participanți au profitat de ocazie ca să dezbată timp de aproape trei ore cum se pot dezvolta legăturile dintre corporațiile IT membre ale Asociației și ecosistemul de startup-uri tehnologice, cum pot companiile aflate la început de drum să beneficieze de experiența globală și tehnologiile de ultimă oră, dar și la ce programe de dezvoltare au acces. S-au împărtășit și experiențe de interacțiuni benefice între startup-uri și corporații, ca exemple de bune practici care pot avea un impact pozitiv pe termen lung în dezvoltarea industriei IT românești, potrivit unui comunicat remis caleaeuropeana.ro.

„Industria de tehnologie românească va fi propulsată pe viitor de inovație, de companiile care dezvoltă tehnologii proprii cu impact global. Sprijinirea acestor startup-uri cu programe de mentorat, acces preferențial la anumite tehnologii și cu finanțare, inclusiv de către marile corporații prezente în România este ceea ce ANIS promovează la nivel de Asociație. În prezent, 65% din piața IT este prezentă în ANIS. Sunt multe corporații în Asociație, dar este loc și pentru foarte multe startup-uri”, a declarat Matei Dumitrescu, membru în Consiliul Director ANIS, la rândul său investitor și organizator al mai multor programe de accelerare pentru startup-uri.

La discuții au participat din partea membrilor ANIS: Ana-Maria Bărbuță – Microsoft România; Bogdan Axinia – eMag și Andrei Dumbravă – Atos IT Solutions & Services.

Dintre startup-urile de impact ale României și-au prezentat cele mai recente proiecte echipele de la Bright Spaces (una dintre cele mai bine finanțate companii proptech, câștigătoare a premiului „StartUp of the Year” la „Premiile de Excelență ale Industriei IT” 2023, prezentă în mai multe țări europene), UrbanAir (agregator de mobilitate urbană cu prezență în peste 130 de orașe de pe glob) și Atlas (platformă de telemedicină care a atras o investiție de jumătate de milion de euro în 2022 de la eMag Ventures).

„Microsoft se angajează să sprijine ecosistemul de startup-uri din România aflat în plină dezvoltare, pentru a ajuta la deblocarea potențialului unei noi generații de antreprenori și pentru a promova inovația. Programe precum Microsoft for Startups Founders Hub și  ISV Success program îi pot sprijini în această călătorie. Tehnologiile digitale, cloud, AI, big data, rețelele moderne și digitalizarea fiecărei experiențe și fiecărui proces de business vor fi cheia  pentru obținerea acestei creșteri.’’, a spus Ana-Maria Bărbuță, Microsoft -Small and Medium Business Lead.

„Ne bucură că am reușit să reunim la aceeași masă cele două segmente importante ale industriei IT românești – companiile mari și startup-urile –, să dezbatem probleme reale ale firmelor aflate la start dar și programele pe care corporațiile le pun la dispoziția lor, precum și condițiile de accesare a acestora. Promovând astfel de conexiuni sperăm să acționăm ca un amplificator pentru dezvoltarea sănătoasă, organică, a industriei de software și servicii, cu accent pe inovație și curaj”, a declarat Corina Vasile, director executiv al ANIS.

Microsoft România a fost partener principal al evenimentului. Evenimentul a fost organizat, de asemenea, cu sprijinul echipei Institutului de Excelență în Antreprenoriat (IdEA).

Înființată în anul 1998, ANIS reprezintă interesele companiilor IT românești și sprijină dezvoltarea industriei locale de software și servicii, creșterea atât a companiilor implicate în proiecte de externalizare, cât și a celor care generează proprietate intelectuală, prin crearea de produse.

Peste 170 de membri. În cadrul ANIS sunt reprezentate atât companii cu capital românesc sau străin, mici sau multinaționale, cu sedii în toate marile centre IT din țară, ceea ce asigură asociației reprezentativitate la nivel național. Membrii ANIS generează un număr semnificativ de locuri de muncă înalt calificată în societate.

Cu o reprezentare de peste 65% din totalul veniturilor generate de industria IT la nivel național și aproximativ 42% din totalul angajaților industriei IT din România, ANIS își mărește an de an amprenta economică în plan local.

Pentru mai multe informații, accesați pagina Asociației – www.anis.ro.