Connect with us

COMISIA EUROPEANA

Taxele antidumping impuse de UE au restabilit concurența echitabilă pentru producătorii europeni. Cel mai mare număr de măsuri vizează importurile din China

Published

on

© European Commission/ Facebook

Măsurile de apărare comercială instituite de UE s-au dovedit a fi eficace în diminuarea practicilor comerciale internaționale inechitabile, conform unui raport anual publicat luni de Comisia Europeană și remis CaleaEuropeană.ro.

Taxele antidumping sau antisubvenții impuse de Comisie au condus, în medie, la o scădere cu 80 % a importurilor abuzive, astfel încât alte importuri din străinătate nu au fost afectate. Măsurile instituite de UE protejează în prezent cu 23.000 de locuri de muncă mai multe decât în anul precedent. Cel mai mare număr de măsuri de apărare comercială ale UE vizează importuri din țări precum China (93 dintre măsurile antidumping și antisubvenții existente), Rusia (10 măsuri), India (7 măsuri) și SUA (6 măsuri).

“O apărare comercială puternică și eficace are o importanță deosebită pentru protejarea întreprinderilor și a locurilor de muncă din UE împotriva practicilor comerciale incorecte și pentru a asigura diversitatea ofertei. Asigurarea unor condiții de piață echitabile pentru întreprinderile noastre va fi și mai importantă în perioadele de redresare economică de pe urma crizei cauzate de noul coronavirus. În timp ce importurile oferă o mai mare paletă de opțiuni la prețuri competitive pentru consumatorii și întreprinderile noastre, trebuie să asigurăm faptul că ele ajung în Europa în condiții echitabile, că nu sunt acte de dumping, că nu sunt subvenționate și că nu depindem excesiv de ele. Acestea sunt motivele pentru care mă bucur să constat că sistemul de care dispunem funcționează și că reformele din ultimii ani dau roade”, a spus comisarul pentru comerț, Phil Hogan.

Raportul evidențiază în special:

Menținerea la un nivel înalt a activităților de apărare comercială ale UE: în 2019, Comisia a lansat 16 anchete (față de 10 în 2018) și a impus 12 noi măsuri (față de 6 în 2018). O activitate intensă de revizuire a măsurilor existente a condus la încheierea a 18 reexaminări în perspectiva expirării măsurilor, cu 11 mai multe decât în 2018. La sfârșitul anului 2019, UE a instituit 140 de măsuri de apărare comercială, cu 5 % mai multe decât în anul precedent. Printre acestea s-au numărat 121 de măsuri antidumping, 16 măsuri antisubvenții și trei măsuri de salvgardare. Cel mai mare număr de măsuri de apărare comercială ale UE vizează importuri din țări precum China (93 dintre măsurile antidumping și antisubvenții existente), Rusia (10 măsuri), India (7 măsuri) și SUA (6 măsuri).

Creșterea numărului de locuri de muncă protejate din UE: măsura impusă în 2019 a dus la creșterea numărului de locuri de muncă care beneficiază de pe urma măsurilor de apărare comercială ale UE cu 23 000, numărul total de locuri din UE protejate în mod direct ridicându-se la 343 000.

Eficacitatea susținută a măsurilor de apărare comercială ale UE în ceea ce privește reducerea importurilor inechitabile: datorită unei reduceri medii cu 80 % a importurilor prejudiciante în urma măsurilor de protecție comercială ale UE, producătorii din UE pot să își mențină activitatea, iar utilizatorii din UE de produse în cauză continuă să se bucure de surse diversificate de aprovizionare.

Măsuri ferme pentru protejarea pieței de oțel din UE: ca urmare a taxelor de import stabilite de SUA pentru oțel în 2018, Comisia a adoptat, la începutul anului 2019, măsuri de salvgardare definitive pentru o serie de produse din oțel originare din toate țările. Această măsură a fost necesară pentru a se evita o creștere bruscă a importurilor care amenința să înrăutățească situația economică, deja fragilă, a producătorilor de oțel din UE. Ulterior, măsurile au fost revizuite pentru a menține fluxurile comerciale tradiționale și diversitatea surselor de aprovizionare. Jumătate dintre anchetele antidumping și antisubvenții din 2019 au vizat și produsele din fier și din oțel.

Un accent puternic pus pe aplicarea legislației și pe combaterea eludării ei: în 2019 s-a înregistrat o creștere a numărului de cazuri care au vizat eludarea taxelor în vigoare, de exemplu, prin trecerea mărfurilor prin alți exportatori sau prin alte țări. Comisia a lansat, din proprie inițiativă, un număr-record de patru anchete antieludare, inclusiv cea mai mare anchetă de acest tip de până în prezent, vizând articolele de masă și articolele de bucătărie din China, în urma căreia au fost supuse taxelor vamale încă 30 de întreprinderi. 

Noi măsuri de salvgardare: pe lângă măsurile de salvgardare vizând oțelul, Comisia a instituit și măsuri de salvgardare pentru orezul Indica din Cambodgia și Myanmar. Măsurile adoptate în temeiul normelor Sistemului generalizat de preferințe au urmat unor cereri adresate Comisiei de către statele membre ale UE producătoare de orez. Ele sunt primele măsuri de salvgardare declanșate de UE după o lungă perioadă de timp.

Apărarea puternică a exportatorilor din UE vizați în anchetele de apărare comercială ale unor țări terțe: măsurile luate de alte țări împotriva importurilor din UE au fost din nou numeroase, mai exact 175 în 2019. Se estimează că numărul lor mare se va menține în viitor, ca urmare a numeroaselor cazuri inițiate în 2019. Comisia a intervenit foarte ferm în anchete din țări terțe care vizează în mod inechitabil exporturile UE. În două cazuri importante – măsuri antisubvenții impuse de SUA vizând măslinele de masă din Spania și măsurile vizând cartofii prăjiți congelați – Comisia a inițiat o procedură de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

Published

on

© audiovisual.ec.europa.eu

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE, care va oferi sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro, sumă menită să contribuie la protejarea locurilor de muncă și a lucrătorilor afectați de pandemia de coronavirus.

Activarea survine în urma finalizării procedurilor naționale de aprobare și a semnăturilor necesare, din partea tuturor statelor membre, care prevăd acorduri de garantare cu Comisia în valoare totală de 25 de miliarde de euro, se arată în comunicatul oficial.

Angajamentul voluntar privind garanțiile reprezintă o expresie importantă a solidarității în fața unei crize fără precedent. Aceste garanții sunt necesare pentru a spori volumul împrumuturilor care pot fi acordate statelor membre, protejând, în același timp, ratingul de credit superior al Uniunii și poziția sa puternică pe piețele internaționale de capital.

Comisia a prezentat deja Consiliului propuneri de decizii de acordare a unui sprijin financiar în valoare de 87,3 miliarde de euro unui număr de 16 state membre prin intermediul instrumentului SURE. Odată ce Consiliul va adopta aceste propuneri, sprijinul financiar va lua forma unor împrumuturi pe care UE le va acorda statelor membre în condiții avantajoase.

Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice necesare pentru a menține locurile de muncă în contextul crizei pandemice. Mai precis, acestea vor ajuta statele membre să își acopere costurile legate în mod direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic, precum și de alte măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii care desfășoară o activitate independentă. Ca activitate auxiliară, SURE ar putea finanța, de asemenea, unele măsuri legate de sănătate, în special la locul de muncă, menite să asigure o revenire în siguranță la o activitate economică normală.

Reamintim că Executivul European a aprobat luna trecută, alocarea unei sume de 4,99 de miliarde de euro României în cadrul programului SURE.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Lupta europeană împotriva cancerului: Comisia Europeană propune limitarea expunerii lucrătorilor la substanțele chimice cancerigene

Published

on

© European Commission/ Twitter

Comisia Europeană a propus marți limitarea expunerii lucrătorilor la substanțele chimice cancerigene pentru a îmbunătăți protecția împotriva cancerului a acestora, informează executivul european într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În fiecare an, în UE sunt identificate aproximativ 120 000 de cazuri de cancer profesional ca urmare a expunerii la agenți cancerigeni la locul de muncă, fapt care duce la aproximativ 80 000 de decese pe an.

Această a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni stabilește valori-limită noi sau revizuite pentru trei substanțe importante: acrilonitril, compuși de nichel și benzen. Estimările arată că mai mult de 1,1 milioane de lucrători dintr-o gamă largă de sectoare vor beneficia de o protecție îmbunătățită datorită noilor norme. Propunerea de astăzi este prima inițiativă legată de angajamentul Comisiei de a lupta împotriva cancerului în cadrul viitorului Plan european de luptă împotriva cancerului.

“Un loc de muncă ar trebui să fie un loc sigur și, cu toate acestea, cancerul este cauza a jumătate dintre decesele profesionale. Actualizarea de astăzi a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni este una dintre primele etape ale planului nostru ambițios de luptă împotriva cancerului. Aceasta arată că suntem hotărâți să acționăm și că nu vom face compromisuri în ceea ce privește sănătatea lucrătorilor. În contextul crizei sanitare majore cauzate de Covid-19, ne vom înteți eforturile pentru a ne asigura că lucrătorii europeni sunt protejați. Vom analiza modalități concrete de realizare a acestui obiectiv prin intermediul viitorului cadru strategic în materie de securitate și sănătate în muncă”, a declarat, în context, Nicolas Schmit, comisarul pentru locuri de muncă și drepturi sociale.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a subliniat că “reducerea suferinței cauzate de cancer este o prioritate pentru noi și, în acest scop, prevenirea este esențială. Astăzi facem un pas important pentru a-i proteja pe lucrătorii noștri de expunerea la substanțe periculoase la locul de muncă și pentru a demara activitatea în cadrul viitorului nostru Plan european de luptă împotriva cancerului. Cu ajutorul acestui plan, vom urmări să abordăm principalii factori de risc ai cancerului pentru toate părțile implicate, dar și să ghidăm pacienții în fiecare etapă a experienței lor și să contribuim la îmbunătățirea vieții celor afectați de această boală.”

Trei valori-limită noi sau revizuite

Directiva privind agenții cancerigeni și mutageni este actualizată periodic în conformitate cu noile dovezi științifice și date tehnice. Ultimele trei actualizări au abordat expunerea lucrătorilor la 26 de substanțe chimice. Propunerea de astăzi adaugă limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru următoarele substanțe:

  • acrilonitril (limită nouă);
  • compuși de nichel (limită nouă);
  • benzen (limită de jos revizuită).

Avantaje pentru lucrători și întreprinderi

Introducerea unor limite de expunere profesională noi sau revizuite pentru acrilonitril, compuși de nichel și benzen va aduce avantaje clare pentru lucrători. Cazurile de cancer profesional și de alte boli grave profesionale vor fi prevenite, îmbunătățindu-se astfel sănătatea și calitatea vieții.

De asemenea, propunerea va aduce beneficii întreprinderilor prin reducerea costurilor cauzate de cancerul și de bolile profesionale, cum ar fi costurile legate de absenteism și de plata asigurărilor.

Elaborarea propunerii și etapele următoare

Această inițiativă a fost elaborată în strânsă colaborare cu oameni de știință și cu reprezentanți ai lucrătorilor, ai angajatorilor și ai statelor membre ale UE. Partenerii sociali (sindicatele și organizațiile patronale) au fost, de asemenea, implicați în consultări în două etape.

Propunerea Comisiei va fi discutată de Parlamentul European și de Consiliu.

Comisia se angajează să intensifice lupta împotriva cancerului și va prezenta, înainte de sfârșitul anului 2020, Planul european de luptă împotriva cancerului. Planul va sprijini statele membre în eforturile lor de îmbunătățire a prevenirii, depistării și gestionării cancerului în UE, reducând în același timp inegalitățile în materie de sănătate între statele membre și în interiorul acestora.

În Comunicarea sa pe tema “O Europă socială puternică pentru tranziții juste”, Comisia s-a angajat să revizuiască strategia privind securitatea și sănătatea în muncă (SSM), pentru a aborda, printre altele, expunerea la substanțe periculoase, în vederea menținerii standardelor ridicate ale UE în materie de securitate și sănătate în muncă. Pilonul european al drepturilor sociale, proclamat în comun de Parlamentul European, Consiliu și Comisie în cadrul Summitului social pentru creștere și locuri de muncă echitabile la 17 noiembrie 2017, consacră dreptul lucrătorilor la un mediu de lucru sănătos, sigur și bine adaptat, care include protecția împotriva agenților cancerigeni.

Îmbunătățirea în continuare a protecției lucrătorilor împotriva cancerului profesional este cu atât mai importantă cu cât, potrivit EU-OSHA , cancerul este prima cauză a mortalității profesionale în UE: 52 % din decesele anuale legate de locul de muncă sunt atribuite în prezent cancerului profesional, în comparație cu 24 % atribuite bolilor circulatorii, 22 % atribuite altor boli și 2 % atribuite vătămărilor.

Această inițiativă este cea de a patra revizuire a Directivei privind agenții cancerigeni și mutageni. În ultimii ani, Comisia a propus trei inițiative de modificare a acestui act legislativ. Aceste trei inițiative au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în decembrie 2017, în ianuarie 2019 și în iunie 2019 și au vizat 26 de substanțe.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: Patru țări UE se alătură Germaniei și României și vor găzdui rezerva strategică de echipamente medicale ale Uniunii Europene

Published

on

© European Union, 2020/ Source: EC - Audiovisual Service

Danemarca, Grecia, Ungaria și Suedia s-au alăturat marți Germaniei și României, devenind state-gazdă pentru rezerva de echipamente medicale rescEU, informează Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu sprijin financiar din partea Comisiei Europene, în prezent 6 state membre ale UE constituie stocuri europene comune de echipamente medicale de protecție pentru salvarea de vieți și alte echipamente vitale; acestea pot fi distribuite în întreaga Europă în perioadele de urgențe medicale, de exemplu atunci când sistemele naționale de sănătate sunt copleșite de numărul pacienților infectați cu COVID-19.

“Odată cu apropierea iernii și având în vedere multiplicarea cazurilor de COVID-19 în întreaga Europă, este esențial să constituim stocuri de echipamente medicale critice. Prin creșterea numărului de state-gazdă, rescEU trece la o viteză superioară. Vom fi mult mai puternici în lupta împotriva pandemiei dacă lucrăm împreună”, a declarat Janez Lenarčič, comisarul pentru gestionarea crizelor.

Stocurile de medicamente de calitate superioară includ în prezent măști de tip FFP2 și FFP3, mănuși și halate de protecție, precum și ventilatoare pulmonare.

Capacitatea rescEU poate cuprinde diferite tipuri de echipamente medicale, cum ar fi măștile de protecție sau ventilatoarele medicale folosite în unitățile de terapie intensivă, și este alimentată în mod constant. Rezerva este găzduită de câteva state membre care sunt responsabile cu achiziționarea echipamentelor. Comisia Europeană finanțează 100 % din active, inclusiv depozitarea și transportul.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență gestionează apoi distribuția echipamentelor pentru a se asigura că acestea ajung acolo unde este cea mai mare nevoie de ele, pe baza nevoilor exprimate de țările care solicită asistență din partea UE în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii.

Capacitatea medicală strategică este o componentă a rezervei rescEU, care este mai amplă și include și alte capacități, precum mijloacele aeriene de stingere a incendiilor și capacitățile de evacuare medicală. Rezerva rescEU constituie elementul de ultimă instanță al mecanismului de protecție civilă al Uniunii, care poate fi activat pentru toate tipurile de dezastre naturale și provocate de om. Statele membre ale UE, Regatul Unit (în perioada de tranziție), Islanda, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru și Turcia participă la mecanismul de protecție civilă al Uniunii.

După izbucnirea pandemiei de COVID-19, România a fost primul stat UE care a găzduit rezerva strategică medicală, țara noastră trimițând apoi în țări precum Italia, Spania și Lituania stocuri de măști de protecție pentru a ajuta aceste state să gestioneze efectele pandemiei.

Gestul României a fost salutat și oferit drept exemplu de solidaritate atât de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cât și de comisarul european Janez Lenarčič.

Citiți și România ar putea deveni independentă în privința producției de produse medicale de protecție. Compania Techtex poate produce 50 de milioane de măști pe lună

Continue Reading

Facebook

CONSILIUL EUROPEAN2 hours ago

COVID-19: Summitul liderilor europeni din 24-25 septembrie, amânat de Charles Michel. Președintele Consiliului European a intrat în izolare

POLITICĂ3 hours ago

Klaus Iohannis, la Timișoara: Datorită fondurilor europene obținute, România se va repoziţiona pe harta infrastructurii regionale de transport

ROMÂNIA4 hours ago

Monitorul Social: România are a doua cea mai mare rată de inegalitate a veniturilor dintre țările Uniunii Europene, după Bulgaria

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Angela Merkel pledează pentru reforma ONU și unitatea lumii: Oricine crede că se poate descurca mai bine pe cont propriu se înșală. Bunăstarea și suferința noastre sunt comune

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comisia Europeană salută activarea instrumentului SURE. 100 de miliarde de euro vor ajuta la protejarea locurilor de muncă afectate de pandemie

ROMÂNIA4 hours ago

România înregistrează cea mai mare rată a deceselor de COVID-19 din Uniunea Europeană

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Studiu FAO: Planeta a pierdut aproape 100 de milioane de hectare de pădure în ultimele două decenii

INTERNAȚIONAL5 hours ago

Bogdan Aurescu, la Adunarea Generală ONU: România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli

S&D5 hours ago

Partidul Socialiștilor Europeni solicită consolidarea sistemelor de sănătate publică, ”acum”

ROMÂNIA5 hours ago

Ministerul Fondurilor Europene: În următoarele şase luni ar trebui să intre în economia naţională până la două miliarde de euro

CONSILIUL EUROPEAN9 hours ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA5 days ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru6 days ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA6 days ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

U.E.1 week ago

Grecia: Președintele Consiliului European îndeamnă statele membre să se mobilizeze pentru primirea de migranți după incendiul din tabăra Moria

U.E.2 weeks ago

Statele membre din sudul UE susțin îndemnul Franței la sancțiuni economice suplimentare împotriva Turciei

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, amendament care prevede alocarea a 10% din planurile de redresare economică ale statelor din UE pentru măsuri care vizează tinerii

Advertisement
Advertisement

Trending