Partidul Socialiștilor Europeni (PES), familia politică european din care face parte Partidul Social-Democrat, a salutat decizia Curții Constituționale din România de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, după ce autoritățile au descoperit o influență externă masivă asupra procesului electoral, iar potrivit serviciilor de securitate române, influența rusă s-a manifestat semnificativ prin intermediul rețelelor sociale, afectând grav integritatea scrutinului.

Deși alegerile prezidențiale urmează să fie reluate, PES subliniază că România se confruntă acum cu nevoia unei stabilități politice și a făcut apel la confirmarea rapidă a mandatului noului parlament ales, astfel încât să poată fi format un guvern pro-european capabil să gestioneze provocările actuale și să asigure o conducere stabilă.

“România are nevoie de stabilitate politică și de un guvern pro-european care să își asume responsabilitatea de a proteja democrația și de a consolida relația cu partenerii săi europeni. Este vital ca această situație să fie soluționată cât mai rapid pentru a evita instabilitatea pe termen lung”, a subliniat PES, formațiune condusă de fostul premier suedez Stefan Lovfen, într-un comunicat oficial.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României.

Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi refăcut complet, guvernul fiind responsabil de stabilirea unei noi date pentru desfășurarea alegerilor.

Această decizie presupune reluarea de la zero a întregului proces electoral, ceea ce înseamnă că toți candidații vor trebui să se înscrie din nou și să treacă prin validarea Biroului Electoral Central.

„În baza articolului 146 litera f din Constituție, se anulează întregul proces electoral privind alegerea președintelui României”, se precizează în comunicatul oficial. Acest articol din Constituție stipulează că Curtea Constituțională are rolul de a supraveghea respectarea procedurii de alegere a președintelui și de a confirma rezultatele.

Decizia de anulare a alegerilor vine ca urmare a declasificării informațiilor furnizate de serviciile de informații, care au relevat dovezi privind interferența Rusiei în procesul electoral.

Calea Europeană, în calitate de publicație mass-media care și-a asumat promovarea valorilor democratice europene și euro-atlantice în România, a sesizat joi Curtea Constituțională a României privind ilegalitățile identificate și comunicate de CSAT în legătura cu desfășurarea procesului electoral din România pentru turul întâi al alegerilor prezidențiale.

Președintele Klaus Iohannis a declasificat miercuri documente din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, organizată în data de 28 noiembrie, la patru zile după ce un candidat pe care președintele francez Emmanuel Macron l-a interpretat drept “ambiguu față de Rusia” a câștigat primul tur.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări

Pe cale de consecință, mai multe demersuri publice individuale, inclusiv unul asumat de Calea Europeană în calitate de publicație consacrată valorilor europene și euro-atlantice, au fost îndreptate către Curtea Constituțională a României să ia în considerare noile informații și să asigure ca alegerile din România să se deruleze în condiții de legalitate deplină, cu respect față de cetățenii acestei țări și față de valorile lumii democratice și ale statului de drept. 

Premierul Ungariei, după lungi critici la nivel european la adresa președinției maghiare la Consiliul UE, a declarat că va fi noua opoziție a Bruxelles-ului, potrivit declarației făcute la un post public de radio, preluat de MTI, potrivit Agerpres. 

Viktor Orban a spus că, pe lângă formarea noii Comisii Europene, Partidul Popular European (PPE), liberalii şi socialiştii europeni au intrat într-un acord politic, cu „consecinţe directe pentru Ungaria” dat fiind că ei sunt „pro-migraţie, pro-gender şi pro-război” şi promovează o politică economică „proastă pentru Ungaria”: „Noi suntem noua opoziţie faţă de Bruxelles. Prin urmare, noi trebuie să acţionăm ca opoziţia faţă de Bruxelles. Trebuie să opunem rezistenţă până când vom reuşi să preluăm majoritatea”, a spus el.

Social-democrații din Parlamentul European au criticat Ungaria pentru modul în care s-a desfășurat președinția maghiară a Consiliului UE în timpul mandatului de șase luni, care se va încheia la sfârșitul lunii decembrie, urmând ca Polonia să preia președinția rotativă la 1 ianuarie 2025. 

   Citiți și: ”Președinția poloneză la Consiliul UE să reafirme angajamentul față de valorile UE, după ce Viktor Orban doar a defăimat”, apelul făcut de social-democrații din PE

„Ne aflăm într-un moment geopolitic crucial, cu un război la porțile Europei și cu puterea forțelor pro-europene, amenințată de jocul unora la două capete. Acum, mai mult ca oricând, viitoarea președinție a Consiliului UE, în mâinile Poloniei, este esențială pentru a vedea ce preferă alții. Imediat după demararea Comisiei Europene și după o președinție maghiară inexistentă, în care prim-ministrul Orbán nu a făcut altceva decât să defăimeze și să răspândească informații false, ne așteptăm din partea președinției poloneze la un angajament față de valorile UE, democrație, statul de drept și leadership pentru a avansa în politicile UE de care Uniunea noastră are nevoie”, a transmis social-democrata într-un comunicat oficial, remis CaleaEuropeana.ro.

Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru suveranitatea tehnologică, securitate și democrație, Henna Virkkunen, solicită companiei chineze TikTok să remedieze urgent politicile sale de moderare și amplificare a conținutului pe platformă în contextul alegerilor prezidențiale din România.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, fostă Twitter, aceasta a detaliat măsurile pe care le-a adoptat Comisia Europeană împotriva TikTok, în conformitate cu Actul european privind serviciile digitale:

• o solicitare de păstrare a datelor care acoperă întreaga perioadă electorală
• o solicitare urgentă de informații în lumina ultimelor informații declasificate
• o solicitare de remediere urgentă a politicilor sale de moderare și amplificare și de respectare a Orientărilor electorale DSA

Key actions:

✔️A data retention order covering the entire electoral period

✔️An urgent information request in light of latest declassified information

✔️A call to urgently redress its moderation & amplification policies and comply with #DSA Election Guidelines

— Henna Virkkunen (@HennaVirkkunen) December 6, 2024

La 5 decembrie, Comisia Europeană a anunțat că a emis către TikTok un ”ordin de păstrare” în temeiul RSD, prin care obligă această platformă să ”înghețe” și să păstreze datele legate de riscurile sistemice efective sau previzibile pe care serviciul acesteia le-ar putea prezenta în ceea ce privește procesele electorale și discursul civic din UE.

Citiți și: Comisia Europeană intensifică monitorizarea alegerilor din România și ordonă TikTok „să păstreze neatinse toate datele și dovezile” privind riscurile sistemice asupra procesului electoral

Acest lucru are ca scop păstrarea informațiilor și a dovezilor disponibile, în eventualitatea unei investigații suplimentare a Comisiei privind respectarea de către TikTok a obligațiilor care îi revin în temeiul RSD.

TikTok trebuie să păstreze documentele și informațiile interne privind proiectarea și funcționarea sistemelor sale de recomandare, precum și modul în care abordează riscul de manipulare intenționată prin utilizarea neautentică și coordonată a serviciului său.

Comisia dispune păstrarea documentelor și a informațiilor referitoare la orice încălcare sistematică a condițiilor de utilizare ale TikTok care interzic utilizarea elementelor de monetizare pentru promovarea de conținut politic în cadrul acestui serviciu.

Ordinul de păstrare se referă la alegerile naționale din Uniunea Europeană din perioada 24 noiembrie 2024-31 martie 2025.

Până atunci, gestionarea alegerilor prezidențiale din România de către TikTok prin intermediul conținutului electoral difuzat pe platforma chineză va fi discutată în cadrul următoarei reuniuni plenare a Parlamentului European.

Uniunea Europeană dispune de unul dintre cele mai inovatoare regulamente orizontale ale UE menit să garanteze un mediu online mai sigur și mai responsabil: Actul legislativ privind serviciile digitale (DSA). 

DSA definește în mod clar răspunderea și responsabilitățile furnizorilor de servicii intermediare, cum ar fi platformele de comunicare socială, piețele online, platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari. Normele sunt concepute în mod asimetric, ceea ce înseamnă că serviciile intermediare de dimensiuni mai mari cu un impact societal semnificativ (platformele online foarte mari și motoarele de căutare online foarte mari) fac obiectul unor norme mai stricte.

În temeiul DSA, platformele nu numai că vor trebui să fie mai transparente, ci vor fi, de asemenea, trase la răspundere pentru rolul lor în difuzarea de conținut ilegal și dăunător. Printre altele, DSA:

• stabilește obligații speciale pentru piețele online în vederea combaterii vânzării online de produse și servicii ilegale;
• introduce măsuri împotriva conținutului ilegal online și obligația platformelor de a reacționa rapid, respectând în același timp drepturile fundamentale;
• sporește protecția minorilor prin faptul că interzice platformelor să recurgă la publicitate direcționată bazată pe utilizarea datelor personale ale minorilor astfel cum sunt definite în legislația UE;
• impune anumite limite în ceea ce privește prezentarea publicității și utilizarea datelor sensibile cu caracter personal pentru publicitatea direcționată, inclusiv genul, rasa și religia;
• interzice interfețele înșelătoare cunoscute în limba engleză sub denumirea de „dark patterns” (elemente de design manipulator) și practicile care vizează inducerea în eroare.