Connect with us

GENERAL

Teodor Baconschi, în Financial Times: “De facto, suntem deja în Schengen”

Published

on

Chris Bryant, corespondentul în domeniul afacerilor în Europa Centrală și de Est al publicației Financial Times, a realizat un interviu cu Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe al României. Vă prezentăm în continuare traducerea unor fragmente din interviul postat pe www.ft.com.

Despre Schengen

“Aderarea la Schengen nu este un cadou, ci o obligaţie clară, prevazută în tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană – o obligaţie legală care a fost asumată de către toate statele membre.

Ne-am făcut temele şi nivelul de pregătire pentru aderarea la Schengen a fost confirmat de nu mai puțin de șapte misiuni de evaluare. Deci, aş spune, de facto, că suntem deja în Schengen.

Cadrul și procedurile juridice conțin reguli şi obiective clare pentru statele candidate şi acestea au fost respectate cu stricteţe. Deci, obiectivul nostru politic legitim este ca o decizie să fie luată în timpul președinției ungare. Noi credem că aderarea noastră în spaţiul Schengen este un pas înainte pentru a contribui mai bine la asigurarea securităţii UE şi a cetăţenilor europeni.

Am auzit o mulţime de aşa-numite argumente, dar poziţia noastră este din nou foarte logică şi legitimă – nu vedem nicio bază legală sau altfel de argumente pentru a lega decizia politică din Consiliul [de miniştri] cu privire la aderarea noastră la Schengen de alte chestiuni.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare este conceput pentru a promova reforma sistemului judiciar – un mecanism distinct pentru un câmp distinct.

Nu văd niciun motiv pentru a pedepsi un stat membru cu drepturi depline – ne aflăm în pragul împlinirii a cinci ani de când România este un stat membru al UE. De la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene privind MCV am făcut multe progrese în reformarea sistemului judiciar. Este clar că o evaluare onestă a acestui lucru va fi reflectată în viitorul raport de ţară, din această vară.

MCV înseamnă mecanismul de cooperare şi verificare, nu un mecanism de pedeapsă, este o modalitate de promovare şi accelerare a reformei sistemului judiciar, un proces complex  în orice ţară. Prin urmare, sunt optimist cu privire la finalizarea MCV, dar în conformitate cu criteriile stricte implicate.

Este util și foarte important să menţinem MCV în domeniul pentru care a fost introdus. Nu trebuie să-l extrapolăm la alte domenii şi să creăm false argumente împotriva România ca  stat membru.

În primul rând, trebuie să reformăm justiţia, mai ales pentru cetăţenii proprii … dar nu să acceptăm extrapolarea la alte domenii.

Toate celelalte argumente care au fost prezentate împotriva aderării noastre la Schengen  în luna martie, așa cum fusese programat, sunt irelevante în acest context – de exemplu, redobândirea cetăţeniei române pentru unii cetăţeni ai Republicii Moldova. Redobândirea cetăţeniei este posibilă  într-un cadru legal precis şi este realizată în conformitate cu standardele şi regulile internaţionale.

Rata de creştere a cetăţenilor UE din România este una dintre cele mai mici din întreaga Uniune şi numărul de cetăţenii române acordate este mult mai mic decât în alte state membre.

Este vorba de mii de moldoveni, nu de o cifră mai mare. Deci, numărul este mult mai mic în comparație cu ce se întâmplă în alte state membre.

UE şi relaţiile bilaterale

Ne asteptam ca Europa să respecte regulile de bază și pentru că suntem gata să intrăm în spaţiul Schengen, fapt confirmat de evaluările Comisiei Europene, este normal să ne aşteptăm la un calendar clar privind aderarea noastră în acest an. Așadar, cerem o decizie politică în acest sens, sub preşedinţia Ungariei.

Avem un parteneriat strategic cu Franţa şi excelente relații bilaterale istorice – avem proiecte de mare amploare, un comerț dezvoltat şi multe investiţii de succes ale francezilor în economia noastră.

Aşa că ne dorim să menținem deschis dialogul politic şi să cooperăm cu Franţa – pentru că dacă guvernul francez se confruntă cu temeri ale opiniei publice,  atunci trebuie să cooperăm şi să explicăm, să dăm detalii şi să consolidăm această cooperare. Tot ceea ce ne dorim  este un tratament egal şi un sentiment de echitate, care sunt fundamentale pentru construcţia europeană. Deci, avem nevoie de Franţa, ca întotdeauna, ca un partener, un partener onest și de încredere  care să ne sprijine eforturile, nu doar pentru aderarea la spaţiul Schengen, ci și pentru continuarea tuturor reformelor necesare.

Acest guvern a adoptat măsuri foarte dure de austeritate pentru consolidarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică a ţării – luptăm încă împotriva impactului negativ al crizei economice. Deci, avem propriul nostru context politic şi am dori ca Franţa, care este în mod tradiţional aliatul nostru de bază în UE, să înțeleagă ceea ce facem şi să acţioneaze în consecinţă, în spiritul parteneriatului strategic.

Eu cer doar un tratament egal, aplicarea aceluiași set de norme în chestiunea Schengen şi un dialog politic normal, care se presupune că este menit să rezolve orice dificultăţi în relaţiile bilaterale cu Franţa.

Ca un stat membru, am adoptat în mod constant, în cadrul Consiliului European,  o atitudine constructivă şi foarte europenă şi încă dorim să evităm orice divizare reală sau artificială în Europa, deoarece aceasta a fost marea realizare istorică a continentului nostru, după căderea comunismului.

Vrem să credem că principiile, valorile de bază, standardele şi procedurile nu sunt numai vorbe – adoptate şi aplicate selectiv – ci substanţa politică reală a destinului nostru comun.

Îmi amintesc că acum câţiva ani un oficial american introducea limbajul “noii Europe”  spre comparație cu cel al  “vechii Europa”, etc Nu avem nevoie de astfel de lucruri … Dacă vrem cu adevărat să punem în aplicare în mod corect dispoziţiile Tratatului de la Lisabona, dacă vrem să avem o perspectivă fructuoasă a UE ca actor global, cred că este păcat să punem în pericol oricare dintre realizările noastre – de aceea, avem nevoie de reguli transparente, o echitate reală între statele membre şi dezbateri politice pe baze democratice, dacă vrem cu adevărat să construim UE în secolul 21, într-un mediu global complet transformat.

Cred că fiecare stat membru – cele recente şi cele fondatoare,  mai vechi – trebuie să vadă că Europa funcţionează după aceleaşi standarde şi joacă după aceleași reguli. Acest lucru este esenţial pentru soliditatea şi credibilitatea energiei noastre politice pentru continuarea construcţiei europene.

Dacă vrem ca cetățenii noștri să evite tentația euroscepticismului, de exemplu, trebuie să le arătăm că Europa își respectă propriile principii, standarde și proceduri. Așadar, fără acest lucru, credibilitatea proiectului european este sub semnul riscului.

Perspectivele aderării Croaţiei la UE şi Mecanismul de Cooperare și Verificare

Este bine cunoscut faptul că am susținut puternic extinderea UE în Balcanii de Vest şi susținem cu tărie aderarea Croației.

Suntem conştienţi de faptul că există o necesitate pentru ca fiecare stat candidat să fie evaluat pe baza meritelor sale individuale.

Declarațiile mele cu privire la participarea România la MCV nu ar trebui să fie scoase din context … nu trebuie să avem vreun regret, deoarece am muncit foarte mult pentru a contribui, ca un stat membru, la acest proces de extindere, astfel încât nu există nicio ambiguitate în acest sens (în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru aderarea Croaţiei).

Croaţia este în mod clar lider în Balcanii de Vest, astfel încât, aşa cum am mai spus, vom sprijini aderarea sa la UE, atunci când va îndeplini toate criteriile.

Despre Bulgaria

Ca ţări vecine [Bulgaria şi România], am dori să păstrăm un sentiment de solidaritate activă între noi. Şi sperăm că, dacă va fi confirmat oficial că Bulgaria nu îndeplinește criteriile tehnice, aceasta va rezolva problema rapid.

Problemele de frontieră din Grecia

Este clar că este nedrept să pedepsești pe cineva pentru problemele altcuiva … Îmi doresc ca toate statele membre să-și unească eforturile pentru a-și îmbunătăţi standardele în termeni de securitate la frontieră în toată Europa.

Despre Moldova

Nu e adevărat că am avut o problemă de frontieră cu Republica Moldova. Am fost primul stat care a recunoscut suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Am semnat Tratatul de frontieră prima dată în 1947, la Paris. Pe 8 noiembrie anul trecut, am semnat un tratat pentru gestionarea comună a frontierei – avem destule probleme reale care cer rezolvare, fără a fi necesar să adăugăm pe lista chestiuni imaginare.

Un guvern pro-european reformist la Chişinău este o veste bună pentru UE şi pentru stabilitatea din vecinătatea sa şi, ca un efect secundar, de asemenea, pentru şansele de soluţionare a conflictului din Transnistria. Deoarece, odată ce Republica Moldova este în mod clar angajată în reforme structurale şi o politică pro-europeană, va deveni mult mai atractivă pentru Transnistria, de asemenea. Deci, suntem încă preocupați de o posibilă reluare  a negocierilor oficiale în formatul cinci plus doi. Aşteptăm cu nerăbdare o soluţionare a conflictului, care să respecte suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova.

Cred că capacitatea de a alege democratic şi de a instala un nou guvern pro-european este foarte mult legată de activismul UE în Republica Moldova. Vom continua să  susținem toate eforturile menite să promoveze o apropiere între Chişinău şi Bruxelles.

Avem, în calitate de europeni, interesul să proiectăm valorile noastre în vecinătatea  estică, precum şi în alte direcţii … am dori să vedem această agenda europeană a Republicii Moldova complet îndeplinită prin punerea în aplicare a reformelor, a standardelor europene şi adoptarea acquis-ului. Este în interesul Republicii Moldova, în primul rând.

Președinția ungară a UE şi regulile Ungariei privind mass-media și cetățenii

Ştiu şi am suficiente informații pentru a spune că Ungaria este o democraţie europeană perfect funcţională şi că vecina și partenera noastră respectă complet toate normele de bază ale unei democraţii funcţionale.

Legislaţia mass-media este un act legislativ intern complex – este discutat la Bruxelles şi cred că dialogul dintre Bruxelles şi Budapesta pe această temă va fi cu adevărat fertil.

Avem un dialog constant cu prietenii noştri, ungurii, pe legea cetăţeniei, precum şi alte probleme şi nu există nici un impact negativ pe plan intern.

Despre Ucraina şi Belarus

România este un susţinător puternic al perspectivei europene a Ucrainei. Avem nevoie de ucrainieni pentru a pune în aplicare în continuare reforme  şi cred că sunt conştienţi de faptul că succesul acestui mare efort este posibil numai în cazul în care cerinţele UE cu privire la reformele interne sunt puse în aplicare.

Suntem mult mai preocupaţi de evenimentele post-electorale din Belarus. Ne-am exprimat dezamăgirea  şi am condamnat intervenţia brutală a poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici. Noi credem că participarea Belarusului la acest parteneriat estic ar trebui să fie examinată cu atenţie …

Există cerinţe clare şi ceea ce se întâmplă acolo, pe teren, nu este încurajator – în special, lipsa completă a dialogului cu opoziţia şi cu ONG-urile. Acestea sunt elementele de bază pentru orice democraţie, aşa că trebuie să vedem unele rezultate.

Despre economia românească

Din fericire, după aceşti doi ani de recesiune destul de severă, perspectivele economice sunt destul de încurajatoare în momentul de față. Există semne vizibil pozitive şi aşteptăm o creştere reală în acest an.

Așadar, în acest context, pentru a consolida reformele întreprinse până în prezent şi pentru a le proteja de posibile evoluții externe negative, avem în vedere un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, sprijinit de UE. Suntem pe calea cea bună privind redresarea economică  şi prognoza pentru acest an este chiar mai bună, deci cred că ce a fost mai rău a trecut.

Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor structurale de la UE este, în mod clar, prioritatea majoră a guvernului nostru pentru acest an.

Despre Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră

Avem obligația de a revitaliza OCEMN – anul viitor, vom sărbători 20 de ani de când există acest format de cooperare regională. Ne-ar plăcea să aducem OCEMN mai aproape de UE, în unele proiecte comune.

În afară de poziţionarea strategică a statelor sale membre,  zona Mării Negre este centrul coridoarelor de transport, comerţ şi a căilor de comerţ.

Această regiune are resurse naturale bogate, inclusiv energia – fapt care ar trebui să atragă mai mult atenția UE”.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE va prezenta o nouă strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Pentru ca Europa să devină un actor mai activ la nivel mondial, trebuie să își îndrepte atenția și asupra următoarei generații de parteneriate, iar în acest sens,  noua Strategie indo-pacifică a UE este un reper foarte important, reflectând însemnătatea tot mai mare a regiunii pentru prosperitatea și securitatea Uniunii, a transmis miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

„Europa trebuie să fie mai prezentă și mai activă în regiune. Prin urmare, vom lucra împreună pentru a aprofunda legăturile comerciale, pentru a consolida lanțurile de aprovizionare globale și pentru a dezvolta noi proiecte de investiții în domeniul tehnologiilor ecologice și digitale. Ne pricepem foarte bine să finanțăm construcția de drumuri. Dar nu are sens ca Europa să construiască o șosea perfectă între o mină de cupru deținută de China și un port deținut de China. Trebuie să acționăm mai inteligent în privința acestor tipuri de investiții”, a punctat aceasta. 

În acest sens, Ursula von der Leyen a declarat că Uniunea Europeană va prezenta în curând noua strategie de conectivitate, denumită „Global Gateway”, pentru a investi în infrastructură de calitate, care să conecteze bunuri, persoane și servicii în întreaga lume. 

„Vom adopta o abordare bazată pe valori, oferindu-le partenerilor noștri transparență și o bună guvernanță. Dorim să creăm legături și nu dependențe! Știm cum poate funcționa acest lucru.  Începând din această vară, un nou cablu din fibră optică subacvatic conectează Brazilia și Portugalia. Vom investi împreună cu Africa în vederea creării unei piețe pentru hidrogenul verde care să conecteze cele două țărmuri ale Mediteranei”, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Mai mult, von der Leyen a pledat pentru o abordare de tipul „Team Europe” pentru ca Global Gateway să devină o realizare și a adăugat că Uniunea Europeană va conecta instituțiile și investițiile, băncile și comunitatea de afaceri, făcând din acest aspect o prioritate pentru summit-urile regionale, începând cu următorul summit UE-Africa din februarie.

„Vrem să facem ca Global Gateway să devină o marcă de încredere în întreaga lume. Activitățile economice desfășurate în întreaga lume – comerțul mondial – sunt foarte bune și necesare, dar nu pot să se înfăptuiască niciodată cu prețul demnității și al libertății oamenilor. Există 25 de milioane de oameni care sunt amenințați sau forțați să muncească. Nu putem accepta niciodată ca aceștia să fie forțați să fabrice produse – și ca aceste produse să ajungă apoi să fie vândute în magazinele din Europa. Prin urmare, vom propune interzicerea pe piața noastră a produselor care au fost fabricate prin muncă forțată. Drepturile omului nu sunt de vânzare – indiferent preț”, a conchis președinta Comisiei Europene.

UE a recurs încă din 2019 la o abordare balansată, care include sancțiuni pentru a amenda derapajele cu privire la drepturile omului și un control mai strict al subvențiilor străine, sporind în egală măsură cooperarea în domenii precum combaterea schimbărilor climatice și stimulând legăturile economice. 

Să nu uităm că Josep Borrell i-a transmis șefului diplomației chineze la începutul acestui an că “UE și SUA au legături puternice”, dar l-a invitat ca “UE, China și SUA să își unească forțele” în fața provocărilor globale.

În ultima vreme însă, Uniunea a adoptat o poziție mai dură.

Relațiile dintre cele două părți au căpătat noi valențe tensionate după ce Uniunea Europeană a decis în luna martie măsuri restrictive împotriva a 11 persoane și patru entități responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului și de abuzuri grave împotriva acestora în diferite țări din întreaga lume, printre încălcările vizate în prezent numărându-se și detențiile arbitrare ale uigurilor din Xinjiang în China.

Beijingul a răspuns imediat la sancțiunile UE, incluzând pe lista sa de sancțiuni cinci membri ai Parlamentului European, Subcomisia pentru drepturile omului din Parlamentul European, dar și Comitetul politic și de securitate al UE (COPS), fapt ce a atras critici din partea Parlamentului European și avertismente că Legislativul European nu va lua în considerare nicio discuție privind ratificarea acordului UE-China, atât timp cât sancțiunile rămân în vigoare.

De altfel, Comisia Europeană anunțase deja cu două săptămâni înainte de acest moment că a suspendat ratificarea acordului economic între UE şi China asupra investiţiilor, motivând că mediul politic ”nu este propice”. Un avertisment în acestă direcție a venit și din partea cancelarului german, Angela Merkel, care a cerut Chinei să facă progrese în ceea ce privește drepturile lucrătorilor pentru ca UE să dea undă verde acestui tratat.

Mai mult, liderii G7, format ce reunește cele mai puternice democrații ale lumii, au convenit asupra unei abordări dure față de China și au condamnat comportamentul destabilizator al Rusiei, angajându-se totodată la măsuri menite să pună capăt pandemiei de COVID-19, să consolideze sistemele globale de sănătate, să reclădească economiile lor pe baze reziliente și să promoveze valorile democratice și parteneriatele globale.

Poziția țărilor G7 cu privire la China a devenit extrem de nuanțată, reliefând deopotrivă stările de concurență sistemică și de cooperare. 

Continue Reading

Daniel Buda

Eurodeputatul Daniel Buda: Înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire GPS a transporturilor de animale, o soluție armonizată pentru monitorizarea acestora

Published

on

© European Union 2021/ Source : EP

Europarlamentarul Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, a discutat în calitate de membru al Comisiei privind Protecția animalelor în timpul transportului din Parlamentul European, cu dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar din Lituania, privind urmărirea prin GPS a transporturilor de animale.

Daniel Buda i-a adresat o serie de întrebări pe marginea experienței Dr.ului Vidmantas privind următoarele subiecte: mecanismele de sprijin pentru transportatorii de animale vii din Lituania, accesul autorităților la sistemul de GPS al transportatorilor de animale, relațiile comerciale cu statele terțe, dar și perioada de transport a vițeilor tineri.

„Mulțumesc, domnule Vidmantas pentru expunerea dvs., pentru propunerile pe care le-ați înaintat pe care le consider oportune și care ar trebui implementate de către statele membre. Am câteva întrebări pe care aș dori să vi le adresez privind transportatorii din Lituania. În cadrul acestei comisii, dorim să vedem și exemple de bună practică. Transportatorii de animale vii din Lituania au anumite mecanisme de sprijin astfel încât aceștia să își îmbunătățească capacitatea de transport, în sensul de dotare a mașinilor cu sisteme de ventilație, de hrănire, etc.? Statul lituanian i-a sprijinit într-o anumită formă pe aceștia? Spuneați că ar fi bine ca autoritățile să aibă acces la sistemele de GPS ale mașinilor care transportă animalele pentru a verifica și autoritățile condițiile în care sunt transportate animalele. Ați precizat, de asemenea, că s-a eliminat avertismentul pentru încălcări ale legislației, trecând direct la sancționare, o propunere pe care o voi înainta și eu. Nu aveți posibilitatea în Lituania să modificați legislația pentru a permite accesul la sistemele de GPS? Dumneavoastră aveți o funcție publică și aș dori să știu de ce nu s-a făcut acest lucru, care au fost barierele întâmpinate.

În momentul revizuirii Regulamentului 1/2005, autoritățile ar trebuie să aibă acces la aceste sisteme de GPS pentru mașinile care transportă animale pentru a le putea urmări de la locul de încărcare până la locul de debarcare. De asemenea, având în vedere că aveți multe relații comerciale cu țările din afara UE, ați avut discuții cu actorii responsabili din aceste țări receptoare privind condițiile de bunăstare? Dacă ați avut discuții, care a fost rezultatul acestor discuții? Mă interesează să vedem modul prin care noi putem condiționa transportul de animale vii către state terțe de respectarea condițiilor de bunăstare.

Mai mult, în această Comisia, în calitate de teoreticieni, alții și teoreticieni și practicieni, vorbim de creșterea vârstei pentru animelele tinere, viței în special, înainte de transport. Aș dori să vă întreb, dacă ați avut discuții cu fermierii din Lituania, legat de durata de așteptare a animalelor tinere la ferme până la înțărcare. Stimați colegi, când discutăm de luare unei decizii la Bruxelles sau de către guvernele statelor membre, trebuie să fim atenți deoarece fermierii trebuie să aibă capacitatea de a păstra acei viței în fermele lor având în vedere că este nevoie de diferite tipuri de instalații, de o anumită temperatură, de o serie de condiții. Dacă venim și impunem fermierilor să își țină mai mult fermierii, 2- 3 săptămâni, trebuie să le oferim și posibilitatea de a-și achiziționa acele instalații. Nu poți veni cu o decizie fără să iei în considerare toate implicațiile, toate etapele, de la momentul în care vițelul este fătat până când este scos de pe poartă. În această perioadă, vițelul respiră, mănâncă, bea apă, bea lapte și atunci sigur, trebuie să ne asigurăm că fermierii sunt pregătiți cu astfel de instalații pentru ca ei să poată să facă față la aceste cerințe. Mulțumesc.

Răspunsul Dr. Vidmantas Paulauskas, director adjunct al Serviciului de stat responsabil de sectoarele alimentar și veterinar, Lituania

„Mulțumesc, domnul Buda, pentru aceste întrebări de ordin practic. Am să încep cu problema GPS-ului. Mă uit la Regulamentul nr.1/2005 și acolo văd că există posibilitatea legală de a desfășura un asemenea sistem. Ar trebuie aduse câteva clarificări în cadrul regulamentului pentru a fi mai clar că putem din punct de vedere tehnic avea acces la sistemele GPS instalate pe autovehicule. Pentru a urmări vehiculele, ar putea exista un birou centralizat. Ce facem cu companiile de transport care au sediu în alt stat membru, Estonia, Letonia? În acest caz, nu vom avea posibilitatea de a urmări sistemul GPS, din punct de vedere practic, e foarte dificil, ar trebui ca cineva să călătorească în acel stat membru pentru a căpăta accesul. Din acest motiv, noi propunem înființarea unui sistem unic la nivel european de urmărire a sistemelor GPS. Fiecare transportator, trebuie să se conecteze la acest sistem unic și ar putea exista o autoritate europeană care să urmărească traseul vehiculelor. Există sisteme prin care sunt înregistrate mișcările animalelor. Am putea adapta aceste sistem printr-un modul suplimentar care să se ocupe de urmărirea vehiculelor. Asta se poate face doar în cazul unor modificări aduse reg. 1/2005.

În cazul țărilor terțe, Lituania exportă animale către Israel, de exemplu. Avem contacte cu autoritățile israeliene. În general, suntem informați cu privire la starea animalelor de sănătate sau dacă au există probleme pe traseu. Cu statele din fosta URSS, lucrurile se complică. Azerbaijan, Kazakhstan și altele, sunt țări cărora le cerem o listă certificată a traseelor și locurilor de repaos, dar nu am primit niciodată răspuns la solicitările. Nu avem nicio garanție că transporturile se desfășoară în aceleași condiții de siguranță, de bunăstare. Nu avem niciun fel de informații. Comisia Europeană ar putea poate să pună un pic de presiune pe anumite țări pentru că nevoie de o abordare mai amplă, ai globală care să ne permită să avem informații mai precise. Nu o să stăm să ne uităm pe google maps, avem nevoie de informații oficiale.

În legătură cu transportatorii, avem multe contacte în care aceștia s-au plâns de anumite probleme. Există o diferență mare între fermele mari și fermele mici, au sisteme diferite de creștere. Avem nevoie de un consiliu care să ne sfătuiască mai exact, momentul începând cu care un animal poate fi transportat. Nu avem un mecanism de sprijin pentru fermierii care acceptă să țină animalele mai mult la fermă până când acestea sunt în măsură să călătorească. Fermierii vor să vândă vițeii cât mai repede, aceștia nereprezentând o prioritate pentru ei. În loc să îi păstreze și să îi mai hrănească câteva săptămâni, preferă să îi vândă. Transportatorii sunt de acord că trebuie revizuit sistemul de transport al animalelor vii, că este nevoie de achiziția de vehicule mai moderne, dar nu se acordă sprijin de niciun fel transportatorilor. Acestea ar fi răspunsurile pentru domnul Buda.

Regulamentul 1 din 2005 trebuie revizuit. Noi sprijinim foarte mult inițiativa de a avea o platformă privind bunăstarea animalelor. Salutăm o posibilă rețea a șefilor serviciilor veterinare care ne ajută să asigurăm bunăstarea animalelor.
În ceea ce privește Lituania, una dintre priorități este aceea de a ne îmbunătăți controalele în fiecare an. O mare parte a bovinelor din Lituania sunt exportate în afara statelor UE. Există și sancțiuni în momentul în care se constată neajunsuri în timpul transportului, iar dacă observăm că nu se respectă bunăstarea animalelor, putem aplica codul penal. Noi considerăm că ar trebui să existe un sistem mai bun de monitorizare a transportatorilor.

Nu există o listă validată și precisă a punctelor de odihnă și nicio metodă bună de a rezolva problemele în timpul transportului spre state din afara UE. Există și provocări de comunicare cu statele din afara UE, uneori, nu există deloc comunicare. O altă problemă ține de cadrul de reglementare, lipsește claritate aici pentru situațiile în care animalele se transporta pe vas si după pe cale rutieră. Animalele trec prin mai mult stres în timpul tranzitului.

Trebuie să revizuim cerințele de vârstă pentru transportul animalelor. E nevoie de un sistem gps unificat pentru a monitoriza în timp real călătoriile și a se putea efectua controale. Ar trebui să îmbunătățim lista punctelor de odihnă, trebuie să redefinim cerințele de vârstă pentru bovine.”

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.2 hours ago

Papa Francisc îndeamnă la reconstrucția Europei: “Să ajutăm Europa, bolnavă de oboseală, să se întoarcă la viziunea clarvăzătoare a părinților fondatori”

NATO2 hours ago

Raport: SUA au investit 363 de milioane de dolari în bazele militare din România în ultimii 20 de ani. România, al doilea cel mai mare beneficiar regional după Polonia

NATO5 hours ago

NATO: Avioane militare canadiane au interceptat două avioane de luptă ale Rusiei în apropierea spaţiului aerian al României

PARLAMENTUL EUROPEAN9 hours ago

Forumurile cetățenilor din cadrul Conferinței pentru Viitorul Europei continuă. Democrația europeană, următorul subiect de dezbatere

ROMÂNIA10 hours ago

Președintele delegației naționale în CoR, Adrian Teban: Principiul parteneriatului este cheia pentru implementarea cu succes a PNRR

SĂNĂTATE10 hours ago

Prof. Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu: Cu ajutorul know-how-ului european, România poate avea un Plan Național ”corect și concret” de combatere a cancerului

U.E.10 hours ago

Donald Tusk va promova o reformă constituțională care ”va face foarte dificilă retragerea Poloniei din UE”

U.E.10 hours ago

Franța și Germania, în coordonare cu un grup de state din UE, l-au nominalizat pe actualul șef al OMS pentru un al doilea mandat

RUSIA10 hours ago

Josep Borrell: UE denunță activitățile cibernetice rău intenționate. Îndemnăm Federația Rusă să adere la un comportament responsabil în spațiul cibernetic

POLITICĂ10 hours ago

Klaus Iohannis o va primi luni pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Șefa Comisiei Europene se va afla în România pentru a aproba PNRR

ONU2 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU2 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU3 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL3 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI4 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI6 days ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Comisarul european pentru transporturi Adina Vălean: Proiectele europene necesită o guvernanță stabilă

COMISIA EUROPEANA7 days ago

INTERVIU Comisarul european Adina Vălean: Românii vor prefera din nou mersul cu trenul, odată cu creșterea vitezei de deplasare

Team2Share

Trending