Connect with us

GENERAL

Teodor Baconschi, în Financial Times: “De facto, suntem deja în Schengen”

Published

on

Chris Bryant, corespondentul în domeniul afacerilor în Europa Centrală și de Est al publicației Financial Times, a realizat un interviu cu Teodor Baconschi, ministrul Afacerilor Externe al României. Vă prezentăm în continuare traducerea unor fragmente din interviul postat pe www.ft.com.

Despre Schengen

“Aderarea la Schengen nu este un cadou, ci o obligaţie clară, prevazută în tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană – o obligaţie legală care a fost asumată de către toate statele membre.

Ne-am făcut temele şi nivelul de pregătire pentru aderarea la Schengen a fost confirmat de nu mai puțin de șapte misiuni de evaluare. Deci, aş spune, de facto, că suntem deja în Schengen.

Cadrul și procedurile juridice conțin reguli şi obiective clare pentru statele candidate şi acestea au fost respectate cu stricteţe. Deci, obiectivul nostru politic legitim este ca o decizie să fie luată în timpul președinției ungare. Noi credem că aderarea noastră în spaţiul Schengen este un pas înainte pentru a contribui mai bine la asigurarea securităţii UE şi a cetăţenilor europeni.

Am auzit o mulţime de aşa-numite argumente, dar poziţia noastră este din nou foarte logică şi legitimă – nu vedem nicio bază legală sau altfel de argumente pentru a lega decizia politică din Consiliul [de miniştri] cu privire la aderarea noastră la Schengen de alte chestiuni.

Mecanismul de Cooperare şi Verificare este conceput pentru a promova reforma sistemului judiciar – un mecanism distinct pentru un câmp distinct.

Nu văd niciun motiv pentru a pedepsi un stat membru cu drepturi depline – ne aflăm în pragul împlinirii a cinci ani de când România este un stat membru al UE. De la ultimul raport de ţară al Comisiei Europene privind MCV am făcut multe progrese în reformarea sistemului judiciar. Este clar că o evaluare onestă a acestui lucru va fi reflectată în viitorul raport de ţară, din această vară.

MCV înseamnă mecanismul de cooperare şi verificare, nu un mecanism de pedeapsă, este o modalitate de promovare şi accelerare a reformei sistemului judiciar, un proces complex  în orice ţară. Prin urmare, sunt optimist cu privire la finalizarea MCV, dar în conformitate cu criteriile stricte implicate.

Este util și foarte important să menţinem MCV în domeniul pentru care a fost introdus. Nu trebuie să-l extrapolăm la alte domenii şi să creăm false argumente împotriva România ca  stat membru.

În primul rând, trebuie să reformăm justiţia, mai ales pentru cetăţenii proprii … dar nu să acceptăm extrapolarea la alte domenii.

Toate celelalte argumente care au fost prezentate împotriva aderării noastre la Schengen  în luna martie, așa cum fusese programat, sunt irelevante în acest context – de exemplu, redobândirea cetăţeniei române pentru unii cetăţeni ai Republicii Moldova. Redobândirea cetăţeniei este posibilă  într-un cadru legal precis şi este realizată în conformitate cu standardele şi regulile internaţionale.

Rata de creştere a cetăţenilor UE din România este una dintre cele mai mici din întreaga Uniune şi numărul de cetăţenii române acordate este mult mai mic decât în alte state membre.

Este vorba de mii de moldoveni, nu de o cifră mai mare. Deci, numărul este mult mai mic în comparație cu ce se întâmplă în alte state membre.

UE şi relaţiile bilaterale

Ne asteptam ca Europa să respecte regulile de bază și pentru că suntem gata să intrăm în spaţiul Schengen, fapt confirmat de evaluările Comisiei Europene, este normal să ne aşteptăm la un calendar clar privind aderarea noastră în acest an. Așadar, cerem o decizie politică în acest sens, sub preşedinţia Ungariei.

Avem un parteneriat strategic cu Franţa şi excelente relații bilaterale istorice – avem proiecte de mare amploare, un comerț dezvoltat şi multe investiţii de succes ale francezilor în economia noastră.

Aşa că ne dorim să menținem deschis dialogul politic şi să cooperăm cu Franţa – pentru că dacă guvernul francez se confruntă cu temeri ale opiniei publice,  atunci trebuie să cooperăm şi să explicăm, să dăm detalii şi să consolidăm această cooperare. Tot ceea ce ne dorim  este un tratament egal şi un sentiment de echitate, care sunt fundamentale pentru construcţia europeană. Deci, avem nevoie de Franţa, ca întotdeauna, ca un partener, un partener onest și de încredere  care să ne sprijine eforturile, nu doar pentru aderarea la spaţiul Schengen, ci și pentru continuarea tuturor reformelor necesare.

Acest guvern a adoptat măsuri foarte dure de austeritate pentru consolidarea fiscală şi stabilitatea macroeconomică a ţării – luptăm încă împotriva impactului negativ al crizei economice. Deci, avem propriul nostru context politic şi am dori ca Franţa, care este în mod tradiţional aliatul nostru de bază în UE, să înțeleagă ceea ce facem şi să acţioneaze în consecinţă, în spiritul parteneriatului strategic.

Eu cer doar un tratament egal, aplicarea aceluiași set de norme în chestiunea Schengen şi un dialog politic normal, care se presupune că este menit să rezolve orice dificultăţi în relaţiile bilaterale cu Franţa.

Ca un stat membru, am adoptat în mod constant, în cadrul Consiliului European,  o atitudine constructivă şi foarte europenă şi încă dorim să evităm orice divizare reală sau artificială în Europa, deoarece aceasta a fost marea realizare istorică a continentului nostru, după căderea comunismului.

Vrem să credem că principiile, valorile de bază, standardele şi procedurile nu sunt numai vorbe – adoptate şi aplicate selectiv – ci substanţa politică reală a destinului nostru comun.

Îmi amintesc că acum câţiva ani un oficial american introducea limbajul “noii Europe”  spre comparație cu cel al  “vechii Europa”, etc Nu avem nevoie de astfel de lucruri … Dacă vrem cu adevărat să punem în aplicare în mod corect dispoziţiile Tratatului de la Lisabona, dacă vrem să avem o perspectivă fructuoasă a UE ca actor global, cred că este păcat să punem în pericol oricare dintre realizările noastre – de aceea, avem nevoie de reguli transparente, o echitate reală între statele membre şi dezbateri politice pe baze democratice, dacă vrem cu adevărat să construim UE în secolul 21, într-un mediu global complet transformat.

Cred că fiecare stat membru – cele recente şi cele fondatoare,  mai vechi – trebuie să vadă că Europa funcţionează după aceleaşi standarde şi joacă după aceleași reguli. Acest lucru este esenţial pentru soliditatea şi credibilitatea energiei noastre politice pentru continuarea construcţiei europene.

Dacă vrem ca cetățenii noștri să evite tentația euroscepticismului, de exemplu, trebuie să le arătăm că Europa își respectă propriile principii, standarde și proceduri. Așadar, fără acest lucru, credibilitatea proiectului european este sub semnul riscului.

Perspectivele aderării Croaţiei la UE şi Mecanismul de Cooperare și Verificare

Este bine cunoscut faptul că am susținut puternic extinderea UE în Balcanii de Vest şi susținem cu tărie aderarea Croației.

Suntem conştienţi de faptul că există o necesitate pentru ca fiecare stat candidat să fie evaluat pe baza meritelor sale individuale.

Declarațiile mele cu privire la participarea România la MCV nu ar trebui să fie scoase din context … nu trebuie să avem vreun regret, deoarece am muncit foarte mult pentru a contribui, ca un stat membru, la acest proces de extindere, astfel încât nu există nicio ambiguitate în acest sens (în ceea ce priveşte sprijinul nostru pentru aderarea Croaţiei).

Croaţia este în mod clar lider în Balcanii de Vest, astfel încât, aşa cum am mai spus, vom sprijini aderarea sa la UE, atunci când va îndeplini toate criteriile.

Despre Bulgaria

Ca ţări vecine [Bulgaria şi România], am dori să păstrăm un sentiment de solidaritate activă între noi. Şi sperăm că, dacă va fi confirmat oficial că Bulgaria nu îndeplinește criteriile tehnice, aceasta va rezolva problema rapid.

Problemele de frontieră din Grecia

Este clar că este nedrept să pedepsești pe cineva pentru problemele altcuiva … Îmi doresc ca toate statele membre să-și unească eforturile pentru a-și îmbunătăţi standardele în termeni de securitate la frontieră în toată Europa.

Despre Moldova

Nu e adevărat că am avut o problemă de frontieră cu Republica Moldova. Am fost primul stat care a recunoscut suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova.

Am semnat Tratatul de frontieră prima dată în 1947, la Paris. Pe 8 noiembrie anul trecut, am semnat un tratat pentru gestionarea comună a frontierei – avem destule probleme reale care cer rezolvare, fără a fi necesar să adăugăm pe lista chestiuni imaginare.

Un guvern pro-european reformist la Chişinău este o veste bună pentru UE şi pentru stabilitatea din vecinătatea sa şi, ca un efect secundar, de asemenea, pentru şansele de soluţionare a conflictului din Transnistria. Deoarece, odată ce Republica Moldova este în mod clar angajată în reforme structurale şi o politică pro-europeană, va deveni mult mai atractivă pentru Transnistria, de asemenea. Deci, suntem încă preocupați de o posibilă reluare  a negocierilor oficiale în formatul cinci plus doi. Aşteptăm cu nerăbdare o soluţionare a conflictului, care să respecte suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova.

Cred că capacitatea de a alege democratic şi de a instala un nou guvern pro-european este foarte mult legată de activismul UE în Republica Moldova. Vom continua să  susținem toate eforturile menite să promoveze o apropiere între Chişinău şi Bruxelles.

Avem, în calitate de europeni, interesul să proiectăm valorile noastre în vecinătatea  estică, precum şi în alte direcţii … am dori să vedem această agenda europeană a Republicii Moldova complet îndeplinită prin punerea în aplicare a reformelor, a standardelor europene şi adoptarea acquis-ului. Este în interesul Republicii Moldova, în primul rând.

Președinția ungară a UE şi regulile Ungariei privind mass-media și cetățenii

Ştiu şi am suficiente informații pentru a spune că Ungaria este o democraţie europeană perfect funcţională şi că vecina și partenera noastră respectă complet toate normele de bază ale unei democraţii funcţionale.

Legislaţia mass-media este un act legislativ intern complex – este discutat la Bruxelles şi cred că dialogul dintre Bruxelles şi Budapesta pe această temă va fi cu adevărat fertil.

Avem un dialog constant cu prietenii noştri, ungurii, pe legea cetăţeniei, precum şi alte probleme şi nu există nici un impact negativ pe plan intern.

Despre Ucraina şi Belarus

România este un susţinător puternic al perspectivei europene a Ucrainei. Avem nevoie de ucrainieni pentru a pune în aplicare în continuare reforme  şi cred că sunt conştienţi de faptul că succesul acestui mare efort este posibil numai în cazul în care cerinţele UE cu privire la reformele interne sunt puse în aplicare.

Suntem mult mai preocupaţi de evenimentele post-electorale din Belarus. Ne-am exprimat dezamăgirea  şi am condamnat intervenţia brutală a poliţiei împotriva demonstranţilor paşnici. Noi credem că participarea Belarusului la acest parteneriat estic ar trebui să fie examinată cu atenţie …

Există cerinţe clare şi ceea ce se întâmplă acolo, pe teren, nu este încurajator – în special, lipsa completă a dialogului cu opoziţia şi cu ONG-urile. Acestea sunt elementele de bază pentru orice democraţie, aşa că trebuie să vedem unele rezultate.

Despre economia românească

Din fericire, după aceşti doi ani de recesiune destul de severă, perspectivele economice sunt destul de încurajatoare în momentul de față. Există semne vizibil pozitive şi aşteptăm o creştere reală în acest an.

Așadar, în acest context, pentru a consolida reformele întreprinse până în prezent şi pentru a le proteja de posibile evoluții externe negative, avem în vedere un acord preventiv cu Fondul Monetar Internaţional, sprijinit de UE. Suntem pe calea cea bună privind redresarea economică  şi prognoza pentru acest an este chiar mai bună, deci cred că ce a fost mai rău a trecut.

Îmbunătăţirea ratei de absorbţie a fondurilor structurale de la UE este, în mod clar, prioritatea majoră a guvernului nostru pentru acest an.

Despre Organizaţia de Cooperare Economică la Marea Neagră

Avem obligația de a revitaliza OCEMN – anul viitor, vom sărbători 20 de ani de când există acest format de cooperare regională. Ne-ar plăcea să aducem OCEMN mai aproape de UE, în unele proiecte comune.

În afară de poziţionarea strategică a statelor sale membre,  zona Mării Negre este centrul coridoarelor de transport, comerţ şi a căilor de comerţ.

Această regiune are resurse naturale bogate, inclusiv energia – fapt care ar trebui să atragă mai mult atenția UE”.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană invită părțile interesate să reflecteze și să contribuie la tranziția ecosistemului de mobilitate, care acoperă aprovizionarea cu automobile, transportul pe apă și transportul feroviar.

Astfel, Comisia solicită întreprinderilor din întregul sector, autorităților publice, partenerilor sociali, organizațiilor de cercetare și tuturor părților interesate să își exprime opiniile cu privire la modul în care ecosistemul mobilității poate realiza tranziția ecologică și digitală, sporindu-și în același timp reziliența, informează un comunicat remis CaleaEuropeamă.ro

Toți sunt invitați să contribuie la o mai bună definire a costurilor, nevoilor și condițiilor care vor însoți transformarea ecosistemului de mobilitate industrială. Prin acest proces, în cursul anului 2022 va fi finalizat un plan convenit de comun acord, cunoscut sub numele de „calea spre tranziție”.

„Mobilitatea și transportul sunt esențiale pentru cetățenii europeni, pentru economia noastră și pentru ocuparea forței de muncă. Însă acest ecosistem industrial este, de asemenea, supus unor transformări semnificative. Astăzi, lansăm un dialog cu toate părțile interesate din ecosistem pentru a colabora și a propune o cale de a face mai ecologice industriile de aprovizionare din sectorul automobilelor, al transportului pe apă și feroviar, de a le sprijini în adoptarea digitalizării și de a consolida reziliența lanțurilor lor valorice”, a transmis comisarul Thierry Breton, responsabil pentru piața internă.

Mai mult, Comisia Europeană a propus dezvoltarea căilor de tranziție în diferite ecosisteme în cadrul actualizării strategiei industriale din mai 2021, ca parte a eforturilor de accelerare a transformării ecologice și digitale a industriei europene.

Actualizarea a fost însoțită de primul raport anual privind piața unică, care oferă o analiză a provocărilor cu care se confruntă diferite sectoare industriale și servește drept punct de plecare pentru o analiză și o pregătire ulterioară a căilor de tranziție, cu scopul de a dezvolta căi de tranziție pentru toate ecosistemele relevante.

Ecosistemul de mobilitate urmează acum activitatea deja lansată pentru ecosistemele turismului, industriilor mari consumatoare de energie, construcțiilor, proximității și economiei sociale. Consultarea privind calea de tranziție pentru ecosistemul de mobilitate va dura până la 31 martie 2022.

Continue Reading

GENERAL

UE ia în calcul mai multe scenarii privind concentrarea de trupe ruse la granița Ucrainei, inclusiv ”integrarea de facto” în Rusia a regiunii Donbas

Published

on

© European Union 2021

Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, și-a manifestat îngrijorările cu privire la o ”integrare de facto” în Rusia a regiunilor Ucrainei necontrolate de Kiev, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Sunt din ce în ce mai îngrijorat de situaţia din regiunile care nu sunt controlate de Kiev, deoarece acestea se îndepărtează din ce în ce mai mult de Ucraina şi se apropie din ce în ce mai mult de Rusia”, a explicat Borrell în cursul unei audieri de către Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European, care consideră că această comasare de ”forțe ruse la frontieră este legată de integrarea” Donbasului.

Uniunea Europeană lucrează la ”cel puțin șapte scenarii diferite”, dar nu crede că ”vom trece imediat la cel mai rău scenariu, deși există mai multe în care situația ar putea fi suficient de periculoasă pentru a necesita o stare permanentă de alertă”.

”Un atac masiv în Ucraina nu este scenariul cel mai probabil, dar există și alte modalități de a ataca, precum atacurile cibernetice”, a completat Borrell, făcând trimitere la incidentul de săptămâna trecută, când mai multe site-uri ale Guvernului de la Kiev au fost afectate, gest condamnat de UE și NATO și despre care Ucraina spune că are ”dovezi” privind implicarea Rusiei.

Subiectul s-a aflat pe masa discuțiilor dintre Annalena Baerbock și Dmitro Kuleba, cu prilejul primei vizite a noului ministru german de externe la Kiev, ce i-a oferit acesteia oportunitatea de a reitera angajamentul față de securitatea Ucrainei și a Europei, dând asigurări că Rusia va avea de suferit ”un preț uriaș” dacă alege calea escaladării

Mai mult, Alianța Nord-Atlantică a venit în sprijinul Ucrainei și a semnat un acord de consolidare a cooperării pentru ca această țară să se poată apăra mai ușor de noile forme de agresiune din spațiul cibernetic

Atacul cibernetic a avut loc după trei întâlniri diplomatice la nivel înalt, desfășurate pe parcursul săptămânii trecute, care s-au încheiat fără un semnal clar dacă Putin va decide să avanseze cu invazia militară în Ucraina sau, din contră, va demara un dialog cu Statele Unite cu privire la controlul armelor în Europa, o agendă mai restrânsă decât apelul său de redesenare a arhitecturii de securitate a Europei.

Acestea au debutat la 10 ianuarie într-o atmosferă tensionată, în urma cărora Statele Unite au specificat cu fermitate că resping propunerile de securitate ale Moscovei, pe care le-au calificat drept inacceptabile, dovadă a unei poziții coordonate între aliați, și au anunțat că nu vor precupeți niciun angajament pentru a-și consolida ”prezența NATO în statele aliate din prima linie și să sporească asistența defensivă pentru Ucraina” dacă Rusia alege ”calea unui nou conflict”.

De altfel, consolidarea flancului estic reprezintă unul dintre obiectivele de politică externă a României, enunțate de președintele Klaus Iohannis în discursul anual susținut în fața ambasadorilor acreditați la București.

Mesaje similare au fost transmise și de Jens Stoltenberg după reuniunea Consiliului NATO-Rusia, care a reafirmat ”politica ușilor deschise a NATO și dreptul fiecărei țări de a-și alege propriile acorduri de securitate”, respingând astfel solicitările Moscovei, ce dorește, printre altele, retragerea forțelor din estul Alianței și garanții că aceasta nu va mai accepta niciun nou membru.

În  cea de-a treia rundă a discuțiilor, desfășurate sub auspiciile Organizaţiei pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), Statele Unite au respins ”șantajul” Rusiei, care amenință cu acțiuni în lipsa unui ”răspuns constructiv” din partea Occidentului asupra cererilor sale privind securitatea europeană, printre acestea aflându-se inclusiv desfăşurarea unei infrastructuri militare în Cuba şi Venezuela, potrivit mențiunilor ministrului adjunct de externe rus Serghei Riabkov. 

Săptămâna s-a încheiat cu reuniunea miniștrilor apărării și de externe, găzduită de orașul francez Brest, context în care Vasile Dîncu și Bogdan Aurescu au pledat pentru coordonarea UE cu NATO și SUA și pregătirea de măsuri ferme pentru descurajarea Rusiei.

Statele Unite au semnalat că dețin informații potrivit cărora Rusia ”pregătește terenul pentru opțiunea fabricării unui pretext pentru invazie în estul Ucrainei”, informează France24.

Să nu uităm că al doilea război cecen a pornit de la aruncarea în aer a unor blocuri locuite de ruși, în septembrie 1999, act atribuit de Guvernul de la Moscova teroriștilor ceceni, dar despre care nu a reușit să aducă dovezi pentru a-și proba acuzațiile, amintește John Dunlop în lucrarea ”The Moscow Bombings of September 1999: Examinations of Russian Terrorist Attacks at the Onset of Vladimir Putin’s Rule”. 

De altfel, Moscova a concentrat de mai multe luni peste 100.000 de soldaţi şi echipamente în apropiere de frontiera cu Ucraina, generând temeri, iar o parte a militarilor ruși a sosit deja în Belarus pentru a participa la o verificare a eficienței grupării regionale de trupe Belarus-Rusia, potrivit Agerpres.

Soluționarea politică a conflictului din regiunea Donbasului, șfâșiată de un război izbucnit acum șapte ani între Kiev și separatiștii pro-ruși ce a făcut peste 10.000 de victime și a rănit mai bine de 24.000 de persoane, pare că se află în impas, conform Council on Foreign Relations

Din februarie 2015, Franța, Germania, Rusia și Ucraina au încercat să medieze o încetare a violențelor prin intermediul acordurilor de la Minsk. Acordul include prevederi privind încetarea focului, retragerea armamentului greu și controlul deplin al guvernului ucrainean în întreaga zonă de conflict. Cu toate acestea, eforturile de a ajunge la o înțelegere diplomatică și la o rezoluție satisfăcătoare nu au avut succes.

Reluarea dialogului în cadrul formatului Normandia din care fac parte cele patru țări mai sus amintite va reprezenta una dintre temele discutate de ministrul german de externe, Annalena Baerbock, cu omologul rus, Serghei Lavrov, în cadrul primei sale vizite la Moscova. 

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

MIE Digital: Comisia Europeană lansează primele cereri de propuneri în valoare de 258 milioane euro pentru a îmbunătăți infrastructura de conectivitate digitală a UE

Published

on

© Digital EU/ Twitter

Comisia Europeană a lansat miercuri primele cereri de propuneri în cadrul componentei digitale a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital). Cu un buget planificat de 258 de milioane euro, cererile de propuneri vizează îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală, în special a rețelelor Gigabit și 5G, în întreaga Uniune, contribuind la transformarea digitală a Europei.

Comisia va cofinanța acțiuni care vizează dotarea cu conectivitate 5G a principalelor rute de transport din Europa și a furnizorilor de servicii-cheie din comunitățile locale, precum și acțiuni de implementare sau modernizare a rețelelor bazate pe tehnologii avansate, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro

Propunerile se vor axa, de asemenea, pe infrastructura de conectare a serviciilor cloud federative, pe infrastructurile de bază pentru porțile digitale globale, cum ar fi cablurile submarine, precum și pe acțiunile pregătitoare pentru crearea de platforme digitale operaționale pentru infrastructurile de transport și cele energetice din întreaga UE.

Citiți și: La doi ani de la instalarea Comisiei von der Leyen, UE lansează „Global Gateway”, noua strategie europeană în materie de conectivitate în valoare de 300 de miliarde de euro

În decembrie, Comisia Europeană a adoptat primul program de lucru pentru componenta digitală a Mecanismului pentru interconectarea Europei (MIE Digital), care definește domeniul de aplicare și obiectivele acțiunilor sprijinite de UE care sunt necesare pentru îmbunătățirea infrastructurilor de conectivitate digitală ale Europei în 3 ani. Aceste acțiuni vor primi o finanțare de peste 1 miliard de euro (2021-2023).

Propunerile MIE Digital sunt deschise în principal entităților, inclusiv întreprinderilor, stabilite în statele membre. Solicitanții interesați pot afla mai multe despre cerere, evaluare și procesul de atribuire în cadrul zilei de informare online care va avea loc la 19 ianuarie.


Cu un buget planificat de până la 2 miliarde EUR până în 2027, Mecanismul pentru interconectarea Europei – Sectorul digital va sprijini transformarea digitală și obiectivele deceniului digital al Europei pentru conectivitatea fixă și mobilă. Acesta face parte din programul Mecanismul pentru interconectarea Europei, care sprijină investițiile în rețelele transeuropene digitale, de transport și energie, în valoare de 33,7 miliarde EUR în perioada 2021-2027.

Prima generație a Mecanismului pentru interconectarea Europei 2014-2020 a îmbunătățit infrastructurile care conectează statele membre și a adus Wi-Fi gratuit comunităților locale prin intermediul programului WiFi4EU. Mecanismul a sprijinit, de asemenea, dezvoltarea rețelelor de foarte mare capacitate în zonele rurale și semirurale din întreaga Europă prin intermediul Fondului pentru bandă largă din cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei (CEBF).

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

Securitatea europeană: Joe Biden îi reunește într-o “videoconferință securizată” pe liderii UE, NATO, Franței, Germaniei, Italiei, Marii Britanii și Poloniei

Dragoș Pîslaru4 hours ago

Dragoș Pîslaru, ales președinte al Comisiei pentru Ocuparea forței de muncă și Afaceri Sociale din PE: Un semnal că România câștigă o reputație tot mai bună în UE!

SUA5 hours ago

Un fost ambasador al SUA în România a devenit ambasadorul Statelor Unite la UE: Mark Gitenstein, primit la Bruxelles de Ursula von der Leyen

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană dă startul consultărilor privind ecologizarea și digitalizarea ecosistemului de mobilitate, transport și automobile

CONSILIUL UE5 hours ago

Statele membre UE resping conceptul ”sferelor de influență” și reafirmă că securitate europeană este indivizibilă: Rusia va suferi ”costuri majore” în caz de nouă agresiune militară împotriva Ucrainei

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Comisia Europeană emite obligațiuni verzi NextGenerationEU în valoare de 2,5 miliarde de euro prin intermediul primei sale licitații de acest fel

CONSILIUL UE5 hours ago

Securitatea europeană: România propune organizarea unei reuniuni a miniștrilor de externe din UE la Kiev, în semn de solidaritate cu Ucraina

COMISIA EUROPEANA7 hours ago

UE anunță un nou pachet de sprijin financiar de 1,2 mld. euro pentru Ucraina în contextul conflictului cu Rusia

NATO7 hours ago

NATO trimite avioane și nave, inclusiv la Marea Neagră, pentru a apăra Europa de Est: Înainte de anexarea Crimeei de către Rusia, nu existau forțe NATO în partea estică a Alianței

NATO7 hours ago

Ministrul de externe al Republicii Moldova a discutat la Bruxelles cu secretarul general al NATO despre importanța evitării acţiunilor militare în contextul actualei crize de securitate

INTERVIURI3 days ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda4 days ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE5 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE5 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.5 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending