Connect with us

INTERNAȚIONAL

Teodor Meleșcanu, consultări cu Jens Stoltenberg și cu aliații din NATO: Poziția Rusiei, irelevantă. Sistemul de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF

Published

on

Poziția exprimată de Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse privind încălcarea prevederilor Tratatului INF de către sistemul antirachetă NATO, ale cărui componente sunt desfășurate și la Deveselu, este complet irelevantă, întrucât sistemul antirachetă de la Deveselu nu face obiectul Tratatului INF, a transmis vineri Ministerul Afacerilor Externe în urma unor consultări avute de șeful diplomației române, Teodor Meleșcanu, cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și cu aliații.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE transmite că poziția sa cu privire la sistemul NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, din care facilitatea de la Deveselu este parte integrantă, nu s-a modificat.

”Aceasta se regăsește în toate Declarațiile finale ale Summit-urilor Aliate din ultimii ani. Reiterăm că sistemul anti-rachetă NATO, ale cărui elemente sunt găzduite de România, nu are nici o capabilitate ofensivă, fiind un instrument pur defensiv, esențial pentru asigurarea securităţii spaţiului Euro-Atlantic”, mai arată sursa citată.

Consultările au avut loc în condițiile în care Rusia a solicitat Statelor Unite să distrugă lansatoarele de rachete Mk-41 din dispozitivul de apărare antirachetă din România pe motiv că ar încălca Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), subiect asupra căruia atât NATO, cât și ministrul Teodor Meleșcanu, au reacționat.

De asemenea, diplomația română transmite că ”scutul antirachetă al NATO reprezintă o acțiune proporțională cu amenințările actuale, care respectă toate angajamentele internaționale, inclusiv Tratatul INF”.

”Orice încercare a Federației Ruse de a nega acest lucru constituie o flagrantă dezinformare și o încercare de a distrage atenția de la încălcarea reală a Tratatului INF de către statul rus. Reamintim că poziția României și a Aliaților săi pe tema INF este clar exprimată în Declarația Consiliului Nord-Atlantic din 1 februarie 2019”, conchide MAE.

Statele Unite și-au suspendat începând cu 2 februarie 2019 obligațiile din Tratatul Forțelor Nucleare Intermediare și au demarat procesul de retragere din Tratatul INF, care va fi finalizat în 6 luni, cu excepția cazului în care Rusia va reveni în conformitate cu prevederile acordului prin distrugerea tuturor rachetelor sale, a lansatoarelor și a echipamentelor asociate care încalcă înțelegerea ce datează din 1987 și care interzice Rusiei şi SUA utilizarea de rachete cu o rază de acţiune între 500 şi 5.500 de km.

SUA și NATO acuză Rusia de încălcarea acestui acord strategic prin producerea și deținerea rachetei de croazieră 9M729/ SSC-8, despre care Statele Unite și Alianța Nord-Atlantică spun că este mobilă, dificil de depistat și că poate lovi orice oraș european.

Rusia, care susținut că sistemul său de rachete are o rază de acțiune de 480 km, a replicat prin suspendarea la rândul său a obligațiilor ce decurg din Tratatul INF.

Ambii președinți, Donald Trump și Vladimir Putin, au afirmat, în context, că își vor dezvolta opțiuni militare, amplificând riscul unei noi curse a înamărilor.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Duma de Stat a Rusiei înființează o comisie de anchetă a ”ingerințelor externe” în favoarea protestelor de la Moscova

Published

on

© Wikipedia

Duma de Stat a Rusiei (camera inferioară a parlamentului federal) a înfiinţat luni o comisie pentru a investiga ingerinţele străine în afacerile interne ale Federaţiei Ruse în contextul celor mai ample manifestaţii antiguvernamentale din ultimii ani în această ţară, potrivit agenţiilor de presă EFE şi Interfax.

Această comisie, care se va reuni într-o primă şedinţă înainte de sfârşitul lunii, va fi condusă de preşedintele Comisiei de securitate şi de combatere a corupţiei din Dumă, Vasili Piskariov, notează Agerpres.

Piskariov a adresat deja cereri Ministerului de Externe, unor entităţi ale Ministerului de Interne şi autorităţii de reglementare în domeniul comunicaţiilor Roskomnadzor să prezinte informaţii despre cazurile de ingerinţă străină în afacerile interne ruse, încheie sursa citată.

Săptămâna trecută, deputații ruși au anunțat organizei unei reuniuni consacrate unei presupuse “ingerinţe” străine în favoarea mişcării de protest pentru alegeri libere la Moscova, după o serie de avertismente adresate mai multor ţări şi canalului YouTube.

Anterior, Roskomnadzor, Serviciul federal pentru control în domeniul comunicaţiilor, tehnologiilor informaţionale şi comunicaţiilor în masă din Rusia, a anunţat că a cerut Google să înceteze să mai facă publicitate ”evenimentelor în masă ilegale” pe platforma sa YouTube video.

Roskomnadzor a indicat că Rusia va considera o ingerinţă în problemele sale interne şi o influenţă ostilă în cazul în care Google nu răspunde cererii sale.

Precizările Roskomnadzor au apărut după ce zeci de mii de ruşi au manifestat la 10 august în centrul Moscovei pentru democraţie şi alegeri libere precum şi împotriva violenţei forţelor de ordine, aceasta fiind a patra demonstraţie din tot atâtea săptămâni.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Compania rusă Rosatom a depus o ofertă pentru construcția unei centrale nucleare în Bulgaria, în apropiere de granița cu România

Published

on

© Rosatom

Compania rusă de stat Rosatom a anunţat luni că a depus o ofertă pentru a deveni investitor strategic în proiectul care vizează construcţia unei centralei nucleare la Belene, în Bulgaria, pe malul Dunării, informează agenția Tass, citat de Agerpres.

Procedura de selecţie pentru alegerea unui investitor strategic la centrala de la Belene a fost publicată în jurnalul oficial al Uniunii Europene în data de 22 mai 2019, iar termenul limită pentru depunerea scrisorilor de interes expiră luni seară.

Compania de stat Rosatom a prezentat o ofertă în cadrul procedurii pentru selectarea unui investitor strategic la proiectul centralei nucleare de la Belene“, a informat compania rusească într-un comunicat de presă, adăugând că oferta sa a fost acceptată de compania energetică bulgară NEK.

Rosatom, compania înființată în 2007 prin decretul semnat de președintele Vladimir Putin, este succesoarea Agenției Federale pentru Energie Atomică din Rusia, fiind totodată și instituția care a gestionat testele nucleare recente din nordul îndepărtat al țării, unde o explozie cauzată de ”testarea unor noi arme” a determinat moartea a cinci persoane.

Potrivit surselor citate, autorităţile de la Sofia vor să găsească un investitor dispus să relanseze proiectul centralei nucleare de la Belene, un oraş pe malul Dunării la câteva zeci de kilometri de granița cu România, un proiect ale cărui costuri sunt estimate la cel puţin la 10 miliarde de euro.

Proiectul Belene a fost anulat în 2012, în lipsa unor investitori străini, la care s-au adăugat presiunile Bruxellesului şi Washingtonului de a limita dependenţa energetică a ţării faţă de Rusia.

Graţie celor două reactoare de 1.000 de megavaţi de la viitoarea centrală de la Belene, Bulgaria doreşte să înlocuiască patru vechi unităţi nucleare de producţie sovietică ale centralei de la Kozlodui, închise în urmă cu peste un deceniu din cauza temerilor privind securitatea. La centrala de la Kozlodui încă sunt operaţionale două reactoare nucleare de producţie sovietică, date în exploatare în anii 1987 şi 1991.

Continue Reading

CHINA

Prima autostradă construită de chinezi în Europa a fost deschisă traficului

Published

on

© Александар Вучић / Facebook

Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, și ambasadorul Chinei la Belgrad, Chen Bo, au participat duminică la inaugurarea autostrăzii E-763, denumită ”Milos cel Mare”, aceasta fiind prima austostradă construită de chinezi în Europa, care a fost deschisă traficului, anunță Euronews și Tanjung, citate de Agerpres.

Autostrada E-763, care leagă orașele Obrenovac și Ljig, având o lungime de 62.7 de kilometri, concepută pentru viteză maximă de 130 km/h, face parte dintr-o rețea trans-europeană de autostrăzi care face legătura între Gdansk şi Atena, precum şi între Istanbul şi portul Bar de la Marea Adriatică.

Președintele Aleksandar Vucic a precizat în cadrul ceremoniei de inaugurare că această autostradă, construită de firma chineză Shandong Hi-speed Group, va contribui la îmbunătăţirea calităţii vieţii în Serbia şi va atrage investitori în oraşe de-a lungul autostrăzii.

Vucic a subliniat că o serie de companii chineze au contribuit la relansarea economiei Serbiei, în special firma HBIS, care a cumpărat combinatul siderurgic Smederevo, firma Zijin, care a preluat un producător de minereu de cupru din oraşul Bor, şi firma Linglong care a făcut invstiţii semnificative în oraşul Zrenjanin.

Serbia anunța în luna iulie a acestui an, prin vocea ministrului infrastructurii, Zorana Mihajlovic, că intenționează să împrumute mai multe miliarde de euro din China și alte țări străine în următorii ani, pentru a finanța investiții în proiecte regionale.

”Statul trebuie să demareze noi investiţii dacă vrea o creştere economică continuă, în caz contrar am putea avea probleme”, a mai spus Zorana Mihajlovic, care ocupă şi postul de vicepremier în cabinetul condus de Ana Brnabic.

Pentru a putea realiza acest lucru, autorităţile de la Belgrad intenţionează să investească până la opt miliarde de euro în infrastructură pe termen mediu, în principal graţie unor acorduri finanţate de China, dar şi de Rusia, Turcia şi Azerbaidjan.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending