Connect with us

NATO

TEXT INTEGRAL Ce au decis România și țările de pe flancul estic al NATO la reuniunea B9 de la Varșovia: Summitul din 2018 trebuie să consolideze unitatea Alianței

Published

on

Deciziile NATO de la summitul din luna iulie vor trebui să asigure o abordare coerentă și integrată pe întreg flancul estic, o cooperare cu Uniunea Europeană axată pe mobilitate militară și o continuare a politicii de descurajare și apărare în raport cu Federația Rusă, sunt solicitările exprimate de țările aliate de pe flancul estic în cadrul unui summit în format București 9 desfășurat vineri la Varșovia.

Președinții țărilor participante, între care și inițiatorii formatului – Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia) și-au anunțat angajamentul pentru implementarea deciziilor ce decurg din prezența înaintată a NATO de pe flancul estic, o prezență care, potrivit deciziilor miniștrilor Apărării reuniți concomitent la Bruxelles, va fi susținută de nouă structură de comandă și de o inițiativă de creștere a gradului de operativitate și răspuns un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

”Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție” se arată în textul declarației.

Textul declarației adoptate de cei nouă președinți se identifică cu prioritățile pe care NATO le-a pregătit la reuniunea ministerială pentru Apărare de joi și vineri de la Bruxelles, priorități care vor fi adoptate formal la summitul din 11-12 iulie și dintre care se disting amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania, Readiness Initiative sau ”Cei patru 30”, dar și demararea planificărilor la nivel tehnic între Uniunea Europeană și NATO pentru facilitarea mobilității militare în Europa.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO”, este mesajul care reiese și din declarația liderilor formatului B9.

În raport cu Federația Rusă, țările formatului B9 și-au păstrat angajamentul reieșit și din declarațiile precedente, potrivit căruia ”rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale”.

Pe de altă parte, la nivelul cooperării cu Uniunea Europeană, poziția celor nouă state, membre ale ambelor organizații, este axată pe concretizarea beneficiilor furnizate de proiectul mobilității militare. În fapt, secretarul general al NATO a anunțat, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, că Alianța a solicitat coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații.

Un alt angajament important pe care liderii B9 l-au reconfirmat ține de subiectul partajării echitabile a responsabilităților, o temă centrală anunțată și pentru summitul din luna iulie. 

”Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO”, se mai arată în textul declarației.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat vineri la cel de-al doilea summit în format București 9 la Varșovia, format inițiat de România și de Polonia în 2015, reuniunea având loc pentru ca liderii să decidă căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO în perspectiva summitului de la Bruxelles din luna iulie.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT BUCUREȘTI 9 DE LA VARȘOVIA (8 IUNIE 2018):

”Noi, președinții Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polone, României, Republicii Slovace și președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, ne-am reunit la Varșovia în platforma de consultare și dialog București 9, pentru a ne reafirma angajamentul față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a împărtăși opinii privind o gamă largă de provocări și amenințări la adresa spațiului euro-atlantic și a sublinia determinarea noastră de a le aborda împreună cu aliații și partenerii noștri.

Reafirmând că NATO rămâne piatra de temelie a securității și apărării noastre colective și că țările noastre sunt ferm angajate în solidaritate și în dezvoltarea cooperării noastre pentru a răspunde mai bine tuturor preocupărilor legate de securitate și a contribui la îndeplinirea sarcinilor Alianței;

Suntem convinși că viitoarea reuniune a NATO va marca consolidarea în continuare a Alianței, mai ales în ceea ce privește descurajarea și poziția sa de apărare, reconfirmând angajamentul ferm și determinarea de a descuraja și apăra în mod eficient împotriva amenințărilor și provocărilor actuale și emergente, frontierele, în spiritul abordării 360 de grade, inclusiv prin creșterea gradului de pregătire și de reacție al Alianței;

Salutând angajamentul sporit al aliaților noștri din regiune ca semn al solidarității și al angajamentului ferm față de securitatea noastră și, în acest context, subliniind prezența militară sporită a Statelor Unite și a Canadei în Europa, care reconfirmă forța legăturii transatlantice;

Observând cu profundă îngrijorare că acțiunile și politicile multilaterale și destabilizatoare ale Rusiei, dincolo de frontierele NATO, precum și pe teritoriul Alianței, împreună cu pregătirea continuă a capacităților ofensive pentru războiul convențional și hibrid și comportamentul său agresiv, amenință viziunea permanentă a unei Europe întregi, libere și în pace, provocând fundamental Alianța și deteriorând securitatea euro-atlantică;

Regretăm faptul că progresul în direcția soluționării conflictelor din vecinătatea noastră rămâne blocat, iar anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei și provocarea integrității teritoriale a Georgiei și Republicii Moldova continuă;

Fiind, de asemenea, foarte îngrijorați de amenințările complexe și de provocările care decurg din vecinătatea sudică, de la războaie convenționale, terorism, fluxuri masive de migranți, proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare;

Reafirmând angajamentul nostru față de Politica deschisă a NATO;

Am convenit că:

Rămânem pe deplin angajați să punem în aplicare toate inițiativele dezvoltate ca parte a prezenței NATO în viitor pe flancul estic, precum și măsurile adoptate până acum cu scopul de a întări descurajarea și capacitatea aliaților de a apăra colectiv toți membrii NATO pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Salutăm progresele înregistrate până în prezent în implementarea prezenței de la Marea Baltică la Marea Neagră și suntem gata să-i întărim eforturile pentru a ne asigura că această prezență este activă în toate domeniile, prin contribuții, exerciții, planificare și comandă.

Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție.

Pentru a consolida capacitățile globale ale NATO, vom continua să investim în propria noastră securitate. Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO.

Rămânem fermi în angajamentului nostru de a proiecta stabilitate dincolo de teritoriul Alianței pentru a contracara amenințările și provocările complexe, de la războiul convențional și hibrid, terorismul, migrația în masă și proliferarea armelor de distrugere în masă. Dezvoltarea capacităților de apărare ale partenerilor noștri și rezistența acestora în fața amenințărilor și provocărilor actuale rămâne o prioritate în vecinătatea Alianței. Susținem necesitatea unei abordări mai strategice, mai concentrate și mai coerente a NATO față de sud, inclusiv îmbunătățirea capacității Alianței de a anticipa criza și așteptăm decizii suplimentare în acest sens la viitorul summit NATO. Vom continua să susținem și să intensificăm și mai mult lupta noastră comună împotriva terorismului, care reprezintă o amenințare directă pentru populațiile noastre, inclusiv prin contribuțiile noastre la Coaliția Globală pentru înfrângerea ISIS, precum și prin participarea la operațiunile, misiunile și activitățile NATO, Resolute Support Mission și misiunea de pregătire a NATO planificată în Irak fiind în prim plan.

Abordarea NATO față de Rusiabazată pe descurajarea și poziția de apărare și deschiderea spre dialogul politic, așa cum s-a hotărât la Summitul de la Varșovia, continuă să fie politica noastră și calea de urmat. Rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale, iar descurajarea și apărarea NATO sunt puternice.

Politica ușilor deschise a NATO contribuie în mod eficient la consolidarea păcii, a bunei guvernări, a securității și a stabilității în Europa și în afara acesteia. Îi încurajăm pe acei parteneri care aspiră să adere la Alianță să continue să pună în aplicare reformele și deciziile necesare pentru pregătirea pentru aderare, inclusiv respectarea pe deplin a angajamentelor și obligațiilor lor. Vom continua să le sprijinim și așteptăm ca viitoarul Summit NATO să decidă asupra următorilor pași către acest obiectiv, analizând pe fiecare în parte în baza meritelor sale. Parteneriatele NATO sunt esențiale pentru a spori rezistența partenerilor noștri, pentru a-i ajuta să avanseze reformele și să sprijine aspirațiile lor europene și euro-atlantice. Vom continua să le folosim cât mai bine pentru a ajuta Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și țările din Balcanii de Vest să-și continue aspirațiile.

Rămânem angajați în continuarea implementării tuturor domeniilor de cooperare între NATO și UE, în conformitate cu Declarația comună de la Varșovia. Considerăm că este necesar să evidențiem realizările și să subliniem domeniile prioritare de cooperare într-o declarație comună NATO-UE nouă și orientată către rezultate. Domeniile prioritare ale cooperării NATO-UE includ, dar nu se limitează la: mobilitatea militară și îmbunătățirea infrastructurii, combaterea amenințărilor hibride, sporirea rezistenței în țările partenere din Balcanii de Vest și vecinătatea estică, securitatea cibernetică și comunicațiile strategice. O atenție deosebită ar trebui acordată mobilității militare, pe baza planului de acțiune al UE. Viitorul politicii de securitate și apărare a UE se bazează pe incluziune, non-duplicare, strânsă coordonare și sinergie cu NATO. Prin urmare, contribuim activ la modelarea PESCO prin participarea la proiecte concrete pentru a reduce decalajele de capacități identificate

Reiterăm angajamentul nostru de a continua să ne întâlnim în platforma de consultare și dialog București 9, ca mijloc de promovare a unor abordări comune și de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

SOTEU2021. Ursula von der Leyen anunță că UE și NATO vor adopta o nouă declarație comună: Trebuie să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Uniunea Europeană și NATO lucrează la elaborarea unei noi declarații comune de cooperare pe care cele două două organizații o vor prezenta public până la finalul acestui an, a anunțat miercuri Ursula von der Leyen, în discursul său privind Starea Uniunii Europene.

Asistarea la desfășurarea evenimentelor din Afganistan a fost profund dureroasă pentru toate familiile militarilor căzuți la datorie, a spus ea, precizând că există întrebări profund tulburătoare pe care aliații vor trebui să le abordeze în cadrul NATO.

Dar pur și simplu nu există nicio problemă de securitate și de apărare în care o cooperare mai redusă să fie răspunsul. Trebuie să investim în parteneriatul nostru comun și să ne bazăm pe puterea unică a fiecărei părți. Acesta este motivul pentru care lucrăm împreună cu Secretarul General Jens Stoltenberg la o nouă declarație comună UE-NATO care va fi prezentată înainte de sfârșitul anului“, a spus ea, în ce-al doilea său discurs privind Starea UE, susținut în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.

Ea a declarat că “Europa poate și, în mod clar, ar trebui să fie capabilă și dispusă să facă mai mult pe cont propriu”, anunțând în acest sens organizarea unui summit european al apărării împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, întrucât este nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

Prin ideea că Europa trebuie să fie capabilă să facă mai mult, Ursula von der Leyen a vorbit despre trei argumente în favoarea acestei aserțiuni: faptul că UE trebuie să asigure stabilitatea în vecinătate și în diferite regiuni ale lumii, să se adapteze naturii amenințărilor care evoluează rapid – de la atacurile hibride sau cibernetice la cursa accelerată a înarmărilor în spațiu – și  faptul că UE este un furnizor unic de securitate care se va putea implica în misiuni în care NATO și ONU nu o vor face.


Discursul integral al Ursulei von der Leyen este disponibil aici. Puteți citi pe larg despre discursul SOTEU2021 aici.


În prezent, cele două organizații colaborează prin intermediul a 74 de acțiuni comune deja convenite, iar colaborarea politică a atins un nivel înalt în ultimul an, culminând cu participarea în premieră a secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a Colegiului Comisiei Europene.

În ultimii ani, îndeosebi începând cu 2016, cooperarea NATO-UE a fost impulsionată, informează MAE român, care realizează o cronologie a evoluțiilor din ultimii cinci ani. În februarie 2016 a fost semnat un acord tehnic privind cooperarea în domeniul cibernetic între structurile specializate ale NATO (NATO Computer Incident Response Capability / NCIRC), respectiv UE (Computer Emergency Response Team of the European Union / CERT-EU), iar în martie 2016 au fost parafate aranjamentele la nivel operațional și tactic între NATO (Comandamentul Maritim/MARCOM) și EU (Agenția Europeană pentru Frontiere și Garda de Coastă / FRONTEX). Acestea din urmă sunt utile în mod deosebit în contextul activității NATO din Marea Egee.

Tendința ascendentă a fost reconfirmată la Summit-ul NATO de la Varșovia (iulie 2016). Liderii aliați au subliniat că UE rămâne un partener unic și esențial al Alianței, fiind emisă o Declarație comună a conducerii celor două organizații, semnată de secretarul general al NATO, președintele Consiliului European și președintele Comisiei.

Declarația a fost menită să impulsioneze parteneriatul strategic prin concentrarea pe 7 domenii prioritare: combaterea amenințărilor hibride inclusiv întărirea rezilienței statelor membre, cooperarea în plan operațional, inclusiv în domeniul maritim și în privința fenomenului migrației, securitatea și apărarea cibernetică, capacitățile din domeniul apărării, industria de apărare și cercetarea în acest sector, exerciții, respectiv construirea capacităților în state terțe, în special din vecinătatea Estică și Sudică.

În decembrie 2016, cele două organizații au agreat 42 de măsuri circumscrise acestor 7 domenii prioritare, printre care: creșterea rezilienței la amenințările hibride; cooperarea în plan operațional dintre Operația Sea Guardian (NATO) și Operația Sophia (UE) din Marea Mediterană; schimbul de informații privind amenințările cibernetice; asigurarea coerenței și complementarității între procesele de planificare din domeniul apărării; derularea de exerciții în mod paralel și coordonat (PACE); sprijinirea capacităților din state partenere, în sfera securității și apărării.

În decembrie 2017, cele două organizații au agreat un al doilea set de 32 de măsuri, inclusiv în 3 noi arii de interes: mobilitatea militară pentru a se asigura că personalul militar și echipamentele aferente pot circula rapid în Europa, în caz de necesitate; combaterea terorismului (CT); promovarea rolului femeilor în pacea și securitatea internațională (Women, Peace and Security/WPS).

Secretarul general al NATO și Înaltul Reprezentant al UE raportează constant despre progresele în implementarea celor 74 de măsuri comune.

În contextul Summit-ului de la Bruxelles (11-12 iulie 2018) relațiile NATO-UE au continuat să progreseze semnificativ. Prealabil evenimentului, conducerea celor două organizații a semnat la 10 iulie 2018 o nouă Declarație comună (după cea inițială de la Varșovia din 2016) prin care se reconfirmă angajamentul de dezvoltare a parteneriatului. Totodată, au fost evidențiate 4 domenii prioritare de acțiune: mobilitatea militară, combaterea terorismului, consolidarea rezilienței la riscuri de natură biologică, radiologică, chimică și nucleară (CBRN), respectiv promovarea agendei circumscrise domeniului privind femeile, pacea și securitatea.

La cel mai recent summit aliat (Bruxelles, 14 iunie 2021), NATO a inclus în comunicatul final angajamentul de a lucra “cu partenerii care gândesc la felîn special cu Uniunea Europeană, pentru protejarea infrastructurii critice, întărirea rezilienței, menținerea nivelului tehnologic și pentru a aborda aceste amenințări la adresa ordinii internaționale bazate pe reguli”.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană: NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Rusiei în Marea Neagră

Published

on

© Mircea Geoana/ Facebook

NATO rămâne o alianță vigilentă și răspunde în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, a declarat marți secretarul general adjunct al Alianței, Mircea Geoană.

Geoană a prezidat reuniunea Consiliului Nord-Atlantic cu reprezentanții a două țări partenere – Ucraina și Georgia -, reprezentate de Oleksadr Lytvynenko, președintele Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, și de Lasha Darsalia, prim-adjunctul Ministrului de Externe al Georgiei.

Cu această ocazie, am purtat o discuție aprofundată cu privire la provocările de securitate din zona Mării Negre și cu privire la coordonarea răspunsului nostru comun“, a subliniat Mircea Geoană, într-o postare pe Facebook.

“Securitatea în regiunea Mării Negre este extrem de importantă pe plan strategic pentru Alianță și partenerii săi. Rămânem vigilenți și răspundem în mod adecvat acțiunilor de militarizare și destabilizare ale Federației Ruse. Ca răspuns, am intensificat prezența NATO în regiune, în plan terestru, naval și aerian, dar și prin intensificarea cooperării în domeniul amenințărilor hibride. Vom continuă să acordăm o atenție strategică și politică specială zonei Marii Negre”, a mai adăugat secretarul general adjunct al NATO.

Declarația Finală a Summitului NATO din 14 iunie 2021 a reconfirmat importanța strategică a Mării Negre.

În Declarația Finală a Summitului NATO, țările aliate solicită Rusiei să renunțe la consolidarea militară și să nu mai restricționeze navigația în anumite părți ale Mării Negre.

De asemenea, documentul face trimitere la sporirea prezenței înaintate adaptate a NATO în regiunea Mării Negre și angajamentul de a o pune în aplicare pe deplin.

Continue Reading

NATO

11 septembrie 2001⎢Secretarul general al NATO: Lupta împotriva terorismului va continua

Published

on

NATO a comemorat astăzi printr-o ceremonie solemnă, 20 de ani de la atacurile teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. 

Secretarul general a adus un omagiu celor aproape 3.000 de victime ale atacurilor teroriste: „11 septembrie reprezintă ce este mai rău în umanitate, dar a scos la iveală și ce este mai bun. De la primii care au intrat în acele clădiri, la medicii care au salvat nenumărate vieți și la bărbații și femeile obișnuite care și-au ajutat concetățenii. La 24 de ore de la atac, aliații NATO au invocat pentru prima dată articolul 5, clauza noastră de apărare reciprocă care prevede că un atac asupra unui aliat este un atac asupra tuturor aliaților. La scurt timp după aceea, avioanele de supraveghere ale NATO patrulau pe cerul american.”

Reamintind că NATO a intrat ulterior în Afganistan pentru a preveni ca acesta să servească drept refugiu pentru teroriști, Stoltenberg a declarat că “în ultimele două decenii, niciun atac terorist împotriva Aliaților NATO nu a fost organizat din Afganistan”. El a adăugat: “lupta împotriva terorismului va continua, iar NATO va continua să își joace rolul, fiind singurul loc în care Europa și America de Nord se reunesc în fiecare zi pentru securitatea noastră comună”. El a subliniat că Aliații trebuie să continue să rămână uniți în cadrul NATO, “pentru că, indiferent ce se întâmplă, suntem mai în siguranță atunci când suntem uniți”.

Astăzi se împlinesc 20 ani de la atentatele din 11 septembrie 2001, când prin intermediul a patru atacuri sinucigașe, membrii reţelei teroriste Al-Qaida au şocat Statele Unite şi lumea întreagă. Tot astăzi, liderii din întreaga lume transmit Americii mesaje de susțintere în memoria celor care și-au pierdut viața în timpul atacurilor.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a făcut în această zi un apel la menținerea unei relații transatlantice puternice și a reiterat importanța existenței NATO în apărarea libertății si a democrației.

În momentul tragediei din 11 septembrie 2001, Mircea Geoană ocupa funcția de ministru de externe al României. Reamintim că în atentatele petrecute acum 20 de ani și-au pierdut viața peste 3.000 de oameni, între care și cinci români: Eugen Gabriel Lazar, Corina Stan, Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean, Ana Fosteris.

Atentatatele teroriste de acum 20 de ani au vizat trei clădiri simbol ale SUA, turnurile gemene World Trade Center din New York şi Pentagonul din Washington. Al patrulea s-a prăbuşit fără a-şi atinge ţinta, Casa Albă, numai datorită curajului echipajului şi călătorilor.

Începând cu acest moment, administraţia de la Washington a decis că violenţei trebuie răspuns tot cu violenţă, iar războiul împotriva terorii începea, atentatele de la 11 septembrie reprezentând și o premieră la nivel NATO: era pentru prima dată când articolul 5 privind apărarea colectivă din interiorul Alianței Nord-Atlantice a fost invocat.

Prăbuşirea turnurilor World Trade Center, un simbol al puterii economice a Statelor Unite, a reprezentat o lovitură fără precedent pentru americani, iar începutul noului mileniu îmbrăca haina luptei împotriva terorismului, 11 septembrie 2001 fiind un moment de cotitură pentru SUA.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Noul Bauhaus european, o oportunitate de a investi bani europeni în proiecte inovative. Trebuie să fie o pagină esențială din ”Biblia” multor administrații locale din România

U.E.2 hours ago

Eurostat: România, printre țările Uniunii Europene cu cea mai ridicată rată anuală a inflației în luna august

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

Daniel Buda3 hours ago

Daniel Buda: Parlamentul European contribuie la construirea unei Uniuni a Sănătății mai puternice

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează apeluri în valoare de 7 mld. de euro pentru infrastructură rezilientă. Cine poate aplica

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană propune posibilitățile de pescuit pentru 2022 în Marea Mediterană și în Marea Neagră

ROMÂNIA5 hours ago

Visa Waiver: Ambasadorul României în SUA și secretarul american pentru securitate internă au convenit să lucreze pentru a reduce rata de refuz a cererilor de viză

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

ROMÂNIA5 hours ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, întrevedere cu David Muniz, însărcinatul cu afaceri al SUA în România: Au fost abordate teme de interes privind cooperarea în sectorul agricol

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Slovenia primește 231 milioane de euro din cele 2,5 mld. prevăzute în PNRR pentru demararea investițiilor și reformelor de redresare

Marian-Jean Marinescu2 hours ago

Marian-Jean Marinescu, îndemn către autoritățile din România pentru a moderniza sistemul feroviar: Avem nevoie de proiecte bine scrise pentru a conecta regiunile slab dezvoltate de Europa de Vest

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine în România după Congresul PNL pentru aprobarea PNRR

Dragoș Pîslaru2 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Procesul tehnic de aprobare a PNRR-ului României este finalizat. 2 mld. de euro prefinanțare ar putea intra deja în țară în noiembrie

S&D2 days ago

Social-democrații din Parlamentul European se așteaptă ca Ursula von der Leyen să fie „îndrăzneață” pentru înfăptuirea Europei sociale, digitale și ecologice

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen pledează pentru apărarea “minunatelor valori europene” care au făcut Cortina de Fier să cadă: Ele sunt garantate de hotărârile CJUE, care trebuie respectate de fiecare stat membru

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen: Acoperirea deficitului de finanțare de către UE-SUA în domeniul climei va transmite un semnal puternic întregii lumi

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță o nouă inițiativă a UE în domeniul semiconductorilor pentru a reduce dependența de Asia: Este o chestiune de suveranitate tehnologică. Să arătăm că suntem îndrăzneți

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen îndeamnă la accelerarea procesului pentru o abordare comună a UE privind migrația: Subiectul nu ar trebui folosit niciodată pentru a diviza

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Ursula von der Leyen anunță că va organiza împreună cu Emmanuel Macron un summit european al apărării: Avem nevoie de o Uniune Europeană a Apărării

COMISIA EUROPEANA2 days ago

SOTEU 2021. Ursula von der Leyen afirmă că UE este lider mondial în lupta împotriva COVID: O pandemie este un maraton, nu un sprint. Am ales calea europeană. Și a funcționat!

Team2Share

Trending