Connect with us

NATO

TEXT INTEGRAL Ce au decis România și țările de pe flancul estic al NATO la reuniunea B9 de la Varșovia: Summitul din 2018 trebuie să consolideze unitatea Alianței

Published

on

Deciziile NATO de la summitul din luna iulie vor trebui să asigure o abordare coerentă și integrată pe întreg flancul estic, o cooperare cu Uniunea Europeană axată pe mobilitate militară și o continuare a politicii de descurajare și apărare în raport cu Federația Rusă, sunt solicitările exprimate de țările aliate de pe flancul estic în cadrul unui summit în format București 9 desfășurat vineri la Varșovia.

Președinții țărilor participante, între care și inițiatorii formatului – Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia) și-au anunțat angajamentul pentru implementarea deciziilor ce decurg din prezența înaintată a NATO de pe flancul estic, o prezență care, potrivit deciziilor miniștrilor Apărării reuniți concomitent la Bruxelles, va fi susținută de nouă structură de comandă și de o inițiativă de creștere a gradului de operativitate și răspuns un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

”Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție” se arată în textul declarației.

Textul declarației adoptate de cei nouă președinți se identifică cu prioritățile pe care NATO le-a pregătit la reuniunea ministerială pentru Apărare de joi și vineri de la Bruxelles, priorități care vor fi adoptate formal la summitul din 11-12 iulie și dintre care se disting amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania, Readiness Initiative sau ”Cei patru 30”, dar și demararea planificărilor la nivel tehnic între Uniunea Europeană și NATO pentru facilitarea mobilității militare în Europa.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO”, este mesajul care reiese și din declarația liderilor formatului B9.

În raport cu Federația Rusă, țările formatului B9 și-au păstrat angajamentul reieșit și din declarațiile precedente, potrivit căruia ”rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale”.

Pe de altă parte, la nivelul cooperării cu Uniunea Europeană, poziția celor nouă state, membre ale ambelor organizații, este axată pe concretizarea beneficiilor furnizate de proiectul mobilității militare. În fapt, secretarul general al NATO a anunțat, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, că Alianța a solicitat coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații.

Un alt angajament important pe care liderii B9 l-au reconfirmat ține de subiectul partajării echitabile a responsabilităților, o temă centrală anunțată și pentru summitul din luna iulie. 

”Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO”, se mai arată în textul declarației.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat vineri la cel de-al doilea summit în format București 9 la Varșovia, format inițiat de România și de Polonia în 2015, reuniunea având loc pentru ca liderii să decidă căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO în perspectiva summitului de la Bruxelles din luna iulie.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT BUCUREȘTI 9 DE LA VARȘOVIA (8 IUNIE 2018):

”Noi, președinții Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polone, României, Republicii Slovace și președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, ne-am reunit la Varșovia în platforma de consultare și dialog București 9, pentru a ne reafirma angajamentul față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a împărtăși opinii privind o gamă largă de provocări și amenințări la adresa spațiului euro-atlantic și a sublinia determinarea noastră de a le aborda împreună cu aliații și partenerii noștri.

Reafirmând că NATO rămâne piatra de temelie a securității și apărării noastre colective și că țările noastre sunt ferm angajate în solidaritate și în dezvoltarea cooperării noastre pentru a răspunde mai bine tuturor preocupărilor legate de securitate și a contribui la îndeplinirea sarcinilor Alianței;

Suntem convinși că viitoarea reuniune a NATO va marca consolidarea în continuare a Alianței, mai ales în ceea ce privește descurajarea și poziția sa de apărare, reconfirmând angajamentul ferm și determinarea de a descuraja și apăra în mod eficient împotriva amenințărilor și provocărilor actuale și emergente, frontierele, în spiritul abordării 360 de grade, inclusiv prin creșterea gradului de pregătire și de reacție al Alianței;

Salutând angajamentul sporit al aliaților noștri din regiune ca semn al solidarității și al angajamentului ferm față de securitatea noastră și, în acest context, subliniind prezența militară sporită a Statelor Unite și a Canadei în Europa, care reconfirmă forța legăturii transatlantice;

Observând cu profundă îngrijorare că acțiunile și politicile multilaterale și destabilizatoare ale Rusiei, dincolo de frontierele NATO, precum și pe teritoriul Alianței, împreună cu pregătirea continuă a capacităților ofensive pentru războiul convențional și hibrid și comportamentul său agresiv, amenință viziunea permanentă a unei Europe întregi, libere și în pace, provocând fundamental Alianța și deteriorând securitatea euro-atlantică;

Regretăm faptul că progresul în direcția soluționării conflictelor din vecinătatea noastră rămâne blocat, iar anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei și provocarea integrității teritoriale a Georgiei și Republicii Moldova continuă;

Fiind, de asemenea, foarte îngrijorați de amenințările complexe și de provocările care decurg din vecinătatea sudică, de la războaie convenționale, terorism, fluxuri masive de migranți, proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare;

Reafirmând angajamentul nostru față de Politica deschisă a NATO;

Am convenit că:

Rămânem pe deplin angajați să punem în aplicare toate inițiativele dezvoltate ca parte a prezenței NATO în viitor pe flancul estic, precum și măsurile adoptate până acum cu scopul de a întări descurajarea și capacitatea aliaților de a apăra colectiv toți membrii NATO pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Salutăm progresele înregistrate până în prezent în implementarea prezenței de la Marea Baltică la Marea Neagră și suntem gata să-i întărim eforturile pentru a ne asigura că această prezență este activă în toate domeniile, prin contribuții, exerciții, planificare și comandă.

Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție.

Pentru a consolida capacitățile globale ale NATO, vom continua să investim în propria noastră securitate. Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO.

Rămânem fermi în angajamentului nostru de a proiecta stabilitate dincolo de teritoriul Alianței pentru a contracara amenințările și provocările complexe, de la războiul convențional și hibrid, terorismul, migrația în masă și proliferarea armelor de distrugere în masă. Dezvoltarea capacităților de apărare ale partenerilor noștri și rezistența acestora în fața amenințărilor și provocărilor actuale rămâne o prioritate în vecinătatea Alianței. Susținem necesitatea unei abordări mai strategice, mai concentrate și mai coerente a NATO față de sud, inclusiv îmbunătățirea capacității Alianței de a anticipa criza și așteptăm decizii suplimentare în acest sens la viitorul summit NATO. Vom continua să susținem și să intensificăm și mai mult lupta noastră comună împotriva terorismului, care reprezintă o amenințare directă pentru populațiile noastre, inclusiv prin contribuțiile noastre la Coaliția Globală pentru înfrângerea ISIS, precum și prin participarea la operațiunile, misiunile și activitățile NATO, Resolute Support Mission și misiunea de pregătire a NATO planificată în Irak fiind în prim plan.

Abordarea NATO față de Rusiabazată pe descurajarea și poziția de apărare și deschiderea spre dialogul politic, așa cum s-a hotărât la Summitul de la Varșovia, continuă să fie politica noastră și calea de urmat. Rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale, iar descurajarea și apărarea NATO sunt puternice.

Politica ușilor deschise a NATO contribuie în mod eficient la consolidarea păcii, a bunei guvernări, a securității și a stabilității în Europa și în afara acesteia. Îi încurajăm pe acei parteneri care aspiră să adere la Alianță să continue să pună în aplicare reformele și deciziile necesare pentru pregătirea pentru aderare, inclusiv respectarea pe deplin a angajamentelor și obligațiilor lor. Vom continua să le sprijinim și așteptăm ca viitoarul Summit NATO să decidă asupra următorilor pași către acest obiectiv, analizând pe fiecare în parte în baza meritelor sale. Parteneriatele NATO sunt esențiale pentru a spori rezistența partenerilor noștri, pentru a-i ajuta să avanseze reformele și să sprijine aspirațiile lor europene și euro-atlantice. Vom continua să le folosim cât mai bine pentru a ajuta Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și țările din Balcanii de Vest să-și continue aspirațiile.

Rămânem angajați în continuarea implementării tuturor domeniilor de cooperare între NATO și UE, în conformitate cu Declarația comună de la Varșovia. Considerăm că este necesar să evidențiem realizările și să subliniem domeniile prioritare de cooperare într-o declarație comună NATO-UE nouă și orientată către rezultate. Domeniile prioritare ale cooperării NATO-UE includ, dar nu se limitează la: mobilitatea militară și îmbunătățirea infrastructurii, combaterea amenințărilor hibride, sporirea rezistenței în țările partenere din Balcanii de Vest și vecinătatea estică, securitatea cibernetică și comunicațiile strategice. O atenție deosebită ar trebui acordată mobilității militare, pe baza planului de acțiune al UE. Viitorul politicii de securitate și apărare a UE se bazează pe incluziune, non-duplicare, strânsă coordonare și sinergie cu NATO. Prin urmare, contribuim activ la modelarea PESCO prin participarea la proiecte concrete pentru a reduce decalajele de capacități identificate

Reiterăm angajamentul nostru de a continua să ne întâlnim în platforma de consultare și dialog București 9, ca mijloc de promovare a unor abordări comune și de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Un distrugător american de rachete ghidate a sosit în portul Constanța, pe flancul estic al NATO

Published

on

© U.S. Naval Forces Europe-Africa / U.S. 6th Fleet

Distrugătorul american de rachete ghidate din clasa Arleigh Burke USS Arleigh Burke (DDG 51) a sosit duminică în portul Constanța, pentru o vizită programată, informează Ambasada Statelor Unite la București.

Aceasta este a doua escală portuară a navei de la sosirea în Marea Neagră, la 25 noiembrie. Anterior, nava a vizitat Varna, Bulgaria, între 26 și 28 noiembrie. În timp ce se află în Marea Neagră, Arleigh Burke desfășoară operațiuni de rutină pentru a asigura securitatea maritimă și stabilitatea regională, arată sursa citată.

Sosirea distrugătorului american la Marea Neagră apare într-un climat de securitate complicat pe fondul faptului că Statele Unite au avertizat că Rusia ar plănui o ofensivă militară în Ucraina, anul viitor. Pe cale de consecință, preşedintele american Joe Biden va transmite omologului său rus, Vladimir Putin, ”preocupările SUA faţă de activităţile militare ruseşti în apropiere de frontiera cu Ucraina şi va reafirma sprijinul SUA pentru suveranitatea şi integritatea teritoriala a Ucrainei” în cadrul convorbirii pe care cei doi şefi de stat o vor avea marţi în format de teleconferinţă, potrivit Casei Albe.

 

Din august, Arleigh Burke a patrulat în Mările Barents, Baltică, Neagră și Mediterană, toate în zona de responsabilitate a Flotei a șasea. De-a lungul acestei patrule, Arleigh Burke a operat alături de o varietate de aliați și parteneri NATO, inclusiv nave din cadrul Grupului maritim permanent NATO (SNMG) 1. Printre precedentele escale ale navei în timpul patrulării se numără Tallinn, Estonia și Helsinki, Finlanda.

Vizita navei la Constanța urmează unei vizite anterioare a navei amiral a Flotei a șasea a SUA USS Mount Whitney (LCC 20) și a distrugătorului USS Porter (DDG 78) din clasa Arleigh Burke, care au efectuat o vizită în port în oraș, între 12 și 14 noiembrie.

Arleigh Burke este unul dintre cele patru distrugătoare ale marinei americane cu baza la stația navală Rota, Spania, și este alocat Comandantului Forței operative 65 în sprijinul arhitecturii de apărare antirachetă aeriană integrată a NATO.

Flota a șasea a SUA, cu sediul la Napoli, Italia, desfășoară întregul spectru de operațiuni comune și navale, adesea în colaborare cu parteneri aliați și interinstituționali, pentru a promova interesele naționale ale SUA și securitatea și stabilitatea în Europa și Africa.

Continue Reading

NATO

Directorul SRI, vizită în SUA și la Bruxelles pe fondul “amplificării măsurilor de securitate pentru România și flancul estic NATO”. Eduard Hellvig s-a întâlnit cu directorii CIA și FBI

Published

on

© Serviciul Român de Informații

Zilele acestea, directorul Serviciului Român de Informații, Eduard Hellvig, însoțit de o delegație din conducerea instituției, a realizat o vizită partenerială la Bruxelles și în Statele Unite ale Americii. În cadrul acestor întâlniri a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, potrivit unui comunicat al SRI.

“Pe parcursul întâlnirilor, conducerea SRI a avut întâlniri cu o serie de oficiali americani din domeniul informațiilor – Avril Haines, directorul Comunității Naționale de Informații a SUA, William J. Burns, directorul CIA și Christopher Wray, directorul FBI. De asemenea, au avut loc discuții cu Robin Dunnigan, Adjunct al Secretarului de Stat pentru Europa Centrală şi de Est în Biroul de Afaceri Europene şi Euroasiatice”, se arată în comunicat. 

De asemenea, pe agenda convorbirilor s-au regăsit subiecte de actualitate care privesc securitatea regională și globală, cu accent pe importanța schimbului de informații si al cooperării în domeniul intelligence.

“Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților comune prin care se poate crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state. De ambele părți a fost reconfirmat angajamentul ferm de a continua și de a dezvolta excelenta cooperare dintre serviciile de informații, precum și parteneriatul solid care leagă instituțiile și statele noastre”, conform informării publice a Serviciului Român de Informații.

Totodată, delegațiile română și cea americană au reconfirmat angajamentul ferm de a contracara factorii de risc care reprezintă provocări actuale de securitate pentru cele două state, pentru securitatea regională și globală.

“Vizita directorului SRI se înscrie în cadrul parteneriatului România-SUA pe componenta de Intelligence. Dialogurile au vizat în principal amplificarea măsurilor specifice de securitate pentru România și flancul de Est al NATO. Discuțiile au prilejuit în egală măsură o analiză a situației de securitate din regiune și a capacităților noastre comune cu scopul de a crește nivelul rezilienței în fața amenințărilor constante la adresa securității naționale a ambelor state”, potrivit unei declarații a purtătorului de cuvânt al SRI, Ovidiu Marincea.  

Anunțul vizitei directorului SRI în SUA vine după ce consilierii pe probleme de securitate națională ai președinților SUA și României au discutat marți la telefon, context în care au convenit asupra importanței unei coordonări strânse la nivel bilateral și prin intermediul NATO în ceea ce privește securitatea la Marea Neagră.

Separat, ministrul de externe Bogdan Aurescu a subliniat joi, în cadrul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe din NATO, importanța strategică a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, reamintind, alături de toți ceilalți miniștri de externe aliați, preocuparea României pentru situația de securitate din regiune generată de desfășurarea de trupe ruse la frontierele Ucrainei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Published

on

© NATO

SUA au evocat miercuri „probe” care ar arăta că Rusia ia în calcul „importante acțiuni agresive împotriva Ucrainei” şi au promis să o facă să plătească „un preţ ridicat” dacă va trece la fapte, relatează AFP, potrivit Agerpres

„Suntem profund preocupaţi de probele că Rusia a făcut planuri pentru acţiuni agresive semnificative împotriva Ucrainei, planuri care includ eforturi în vederea destabilizării Ucrainei din interior, precum şi operaţiuni militare la scară mare”, a declarat șeful diplomaţiei americane Antony Blinken, cu prilejul unei reuniuni a NATO de la Riga.

Reuniunea miniștrilor afacerilor externe ai statelor membre NATO a continuat în cursul zilei de 1 decembrie 2021 cu o sesiune de lucru cu participarea Georgiei și Ucrainei, care s-a focalizat asupra evoluțiilor de securitate regionale.

Antony Blinken a acuzat Moscova că reuneşte zeci de mii de soldaţi suplimentari în apropiere de frontieră. „Nu ştim dacă preşedintele Putin a luat o decizie privind invazia. Ştim că el este pe cale să desfăşoare capacitatea de a face acest lucru rapid, dacă ia decizia”, a precizat Blinken.

Citiți și: Secretarul de stat american: SUA sunt ”serios preocupate” de acţiunile şi declaraţiile Rusiei faţă de Ucraina

Amintim că președintele SUA, Joe Biden, l-a primit la Casa Albă pentru prima dată pe președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, în urmă cu trei luni,  iar cu acest prilej cei doi lideri au adoptat o declarație comună privind parteneriatul strategic SUA-Ucraina.

Mai mult, Antony Blinken a subliniat, de asemenea, că aliaţii NATO veghează ca Ucraina să aibă mijloace de a se apăra, afirmând că Alianţa „va examina ce trebuie să facă în cazul unei noi agresiuni ruse, pentru a-şi întări propriile apărări”, în cadrul unei consolidări a forţelor din flancul său estic.

În acest sens, secretarul general Jens Stoltenberg al Alianței a declarat, la finalul reuniunii de la Riga, că sprijinul NATO pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei și Georgiei rămâne „de neclintit”, se arată în comunicatul oficial.

„Miniștrii de externe ai NATO s-au întâlnit cu partenerii Georgia și Ucraina. Miniștrii au precizat că orice nouă agresiune rusă împotriva Ucrainei va avea consecințe politice și economice grave. Trebuie să rămânem vigilenți și să evităm escaladarea”, a scris Stoltenberg, pe Twitter.

Miniștrii de externe ai statelor NATO au discutat, de asemenea, despre lecțiile ce trebuie trase din misiunea de aproape două decenii a Alianței în Afganistan. Evoluțiile din Balcanii de Vest au fost pe ordinea de zi, Finlanda, Suedia și Înaltul Reprezentant al UE alăturându-se discuțiilor.

Națiunile NATO au observat o consolidare semnificativă a Rusiei și o concentrare neobișnuită de forțe în Ucraina și în jurul acesteia.

„Nu numai că Rusia și-a sporit prezența militară mai aproape de granițele Ucrainei, dar a folosit și forța militară împotriva Ucrainei. Au făcut acest lucru în 2014, când au invadat și anexat ilegal Crimeea, care face parte din Ucraina, și continuă să sprijine separatiștii înarmați din Donbass, în estul Ucrainei”, a punctat Stoltenberg, potrivit unui comunicat de presă.

Secretarul general a declarat că NATO a făcut apel la Rusia să detensioneze situația. „Putem spera la ce e mai bun și putem face apel la Rusia să nu folosească din nou forța militară împotriva unei Ucraine suverane și independente, dar trebuie să fim pregătiți pentru ce e mai rău”, a mai spus el.

Unele națiuni NATO – inclusiv Statele Unite – au oferit ajutor Ucrainei în lupta sa. NATO a oferit instruire serviciilor ucrainene și a oferit consultanță oficialilor ucraineni cu privire la modalitățile de îmbunătățire a capacităților lor.

Stoltenberg a calificat intensificarea acțiunilor rusești drept “inexplicabilă și nejustificată”, iar națiunile NATO doresc ca rușii să înceteze provocările. „Dacă fac contrariul și decid de fapt să folosească din nou forța împotriva Ucrainei, atunci am spus clar… în timpul reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de astăzi din Letonia, că Rusia va trebui atunci să plătească un preț mare; vor exista consecințe grave pentru Rusia. Și acesta este un mesaj clar din partea NATO”, a subliniat secretarul general al NATO.

„Rămânem uniți în obiectivul nostru de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă”, a mai scris Jens Stoltenberg, pe Twitter.

În context, secretarul american al apărării Lloyd Austin a sugerat joi că orice răspuns al SUA la acţiunile Rusiei în legătură cu Ucraina ar putea fi dat împreună cu comunitatea internaţională, în timp ce a cerut Moscovei transparenţă cu privire la concentrarea sa militară, relatează Reuters, potrivit Agerpres.

Austin, aflat într-o vizită în Coreea de Sud, şi-a exprimat de asemenea speranţa că Statele Unite şi Rusia ar putea lucra pentru “a rezolva problemele şi preocupările şi a reduce +temperatura+ în regiune”.

La rândul său, secretarul de stat american Antony Blinken a avertizat Moscova să-şi retragă trupele de la graniţa cu Ucraina, declarând că o invazie rusă ar provoca sancţiuni ce ar lovi Moscova mai puternic decât oricare dintre cele impuse până acum.

Citiți și: Președintele Volodimir Zelenski: Parteneriatul american este crucial pentru ucrainieni


Ucraina, o fostă republică sovietică ce aspiră să se alăture Uniunii Europene şi NATO, a devenit principalul punct de conflict între Rusia şi Occident, în condiţiile în care relaţiile s-au deteriorat până la cel mai grav nivel din cele trei decenii de la încheierea Războiului Rece. Ucraina spune că Rusia a desfăşurat peste 90.000 de militari de-a lungul lungii lor graniţe comune.

Moscova acuză Kievul că îşi urmăreşte propria consolidare militară. Ea a respins ca fiind incendiare sugestiile că se pregăteşte pentru un atac asupra Ucrainei, dar şi-a apărat dreptul de a desfăşura trupe pe propriul său teritoriu după cum consideră de cuviinţă.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
U.E.34 seconds ago

Consiliul și-a adoptat poziția cu privire la salariile minime echitabile în UE: Fiecare trebuie să-și permită un nivel de trai decent

U.E.7 mins ago

UE prelungește cu un an sancțiunile impuse împotriva persoanelor și entităților responsabile de încălarea drepturilor omului în diferite țări din întreaga lume

U.E.38 mins ago

Germania: Social-democrații anunță lista miniștrilor pentru noul guvern, care va fi învestit miercuri

SĂNĂTATE41 mins ago

EPSCO: Alexandru Rafila participă la prima reuniune a miniștrilor sănătății UE. Îmbunătățirea accesului la medicamente și varianta Omicron, subiecte principale

NEWS43 mins ago

Papa Francisc subliniază că migrația este ”o criză umanitară care îi privește pe toți” și face apel la încetarea pasării ”responsabilității”

NATO1 hour ago

Un distrugător american de rachete ghidate a sosit în portul Constanța, pe flancul estic al NATO

Alin Mituța2 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța: Pentru România, slăbirea Uniunii Europene sau dezintegrarea ei ar fi o catastrofă. Fără UE am fi „un Belarus subdezvoltat economic”

EVENIMENTE2 hours ago

New Strategy Center organizează seria de dezbateri online ”30 Years Since the Dissolution of the USSR”

CONSILIUL UE2 hours ago

Emmanuel Macron prezintă joi prioritățile președinției Franței la Consiliul UE, mandat ce debutează la 1 ianuarie 2022

RUSIA2 hours ago

UE depune eforturi pentru a ”evita o criză”, dar va ”sprijini ferm Ucraina” în cazul unui atac militar din partea Rusiei

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă atrage atenția că trebuie elaborată cât mai rapid OUG privind cadrul de implementare a PNRR

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE5 days ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ5 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA7 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.7 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 week ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

Team2Share

Trending