Connect with us

NATO

TEXT INTEGRAL Ce au decis România și țările de pe flancul estic al NATO la reuniunea B9 de la Varșovia: Summitul din 2018 trebuie să consolideze unitatea Alianței

Published

on

Deciziile NATO de la summitul din luna iulie vor trebui să asigure o abordare coerentă și integrată pe întreg flancul estic, o cooperare cu Uniunea Europeană axată pe mobilitate militară și o continuare a politicii de descurajare și apărare în raport cu Federația Rusă, sunt solicitările exprimate de țările aliate de pe flancul estic în cadrul unui summit în format București 9 desfășurat vineri la Varșovia.

Președinții țărilor participante, între care și inițiatorii formatului – Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia) și-au anunțat angajamentul pentru implementarea deciziilor ce decurg din prezența înaintată a NATO de pe flancul estic, o prezență care, potrivit deciziilor miniștrilor Apărării reuniți concomitent la Bruxelles, va fi susținută de nouă structură de comandă și de o inițiativă de creștere a gradului de operativitate și răspuns un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

”Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție” se arată în textul declarației.

Textul declarației adoptate de cei nouă președinți se identifică cu prioritățile pe care NATO le-a pregătit la reuniunea ministerială pentru Apărare de joi și vineri de la Bruxelles, priorități care vor fi adoptate formal la summitul din 11-12 iulie și dintre care se disting amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania, Readiness Initiative sau ”Cei patru 30”, dar și demararea planificărilor la nivel tehnic între Uniunea Europeană și NATO pentru facilitarea mobilității militare în Europa.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO”, este mesajul care reiese și din declarația liderilor formatului B9.

În raport cu Federația Rusă, țările formatului B9 și-au păstrat angajamentul reieșit și din declarațiile precedente, potrivit căruia ”rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale”.

Pe de altă parte, la nivelul cooperării cu Uniunea Europeană, poziția celor nouă state, membre ale ambelor organizații, este axată pe concretizarea beneficiilor furnizate de proiectul mobilității militare. În fapt, secretarul general al NATO a anunțat, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, că Alianța a solicitat coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații.

Un alt angajament important pe care liderii B9 l-au reconfirmat ține de subiectul partajării echitabile a responsabilităților, o temă centrală anunțată și pentru summitul din luna iulie. 

”Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO”, se mai arată în textul declarației.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat vineri la cel de-al doilea summit în format București 9 la Varșovia, format inițiat de România și de Polonia în 2015, reuniunea având loc pentru ca liderii să decidă căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO în perspectiva summitului de la Bruxelles din luna iulie.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT BUCUREȘTI 9 DE LA VARȘOVIA (8 IUNIE 2018):

”Noi, președinții Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polone, României, Republicii Slovace și președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, ne-am reunit la Varșovia în platforma de consultare și dialog București 9, pentru a ne reafirma angajamentul față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a împărtăși opinii privind o gamă largă de provocări și amenințări la adresa spațiului euro-atlantic și a sublinia determinarea noastră de a le aborda împreună cu aliații și partenerii noștri.

Reafirmând că NATO rămâne piatra de temelie a securității și apărării noastre colective și că țările noastre sunt ferm angajate în solidaritate și în dezvoltarea cooperării noastre pentru a răspunde mai bine tuturor preocupărilor legate de securitate și a contribui la îndeplinirea sarcinilor Alianței;

Suntem convinși că viitoarea reuniune a NATO va marca consolidarea în continuare a Alianței, mai ales în ceea ce privește descurajarea și poziția sa de apărare, reconfirmând angajamentul ferm și determinarea de a descuraja și apăra în mod eficient împotriva amenințărilor și provocărilor actuale și emergente, frontierele, în spiritul abordării 360 de grade, inclusiv prin creșterea gradului de pregătire și de reacție al Alianței;

Salutând angajamentul sporit al aliaților noștri din regiune ca semn al solidarității și al angajamentului ferm față de securitatea noastră și, în acest context, subliniind prezența militară sporită a Statelor Unite și a Canadei în Europa, care reconfirmă forța legăturii transatlantice;

Observând cu profundă îngrijorare că acțiunile și politicile multilaterale și destabilizatoare ale Rusiei, dincolo de frontierele NATO, precum și pe teritoriul Alianței, împreună cu pregătirea continuă a capacităților ofensive pentru războiul convențional și hibrid și comportamentul său agresiv, amenință viziunea permanentă a unei Europe întregi, libere și în pace, provocând fundamental Alianța și deteriorând securitatea euro-atlantică;

Regretăm faptul că progresul în direcția soluționării conflictelor din vecinătatea noastră rămâne blocat, iar anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei și provocarea integrității teritoriale a Georgiei și Republicii Moldova continuă;

Fiind, de asemenea, foarte îngrijorați de amenințările complexe și de provocările care decurg din vecinătatea sudică, de la războaie convenționale, terorism, fluxuri masive de migranți, proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare;

Reafirmând angajamentul nostru față de Politica deschisă a NATO;

Am convenit că:

Rămânem pe deplin angajați să punem în aplicare toate inițiativele dezvoltate ca parte a prezenței NATO în viitor pe flancul estic, precum și măsurile adoptate până acum cu scopul de a întări descurajarea și capacitatea aliaților de a apăra colectiv toți membrii NATO pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Salutăm progresele înregistrate până în prezent în implementarea prezenței de la Marea Baltică la Marea Neagră și suntem gata să-i întărim eforturile pentru a ne asigura că această prezență este activă în toate domeniile, prin contribuții, exerciții, planificare și comandă.

Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție.

Pentru a consolida capacitățile globale ale NATO, vom continua să investim în propria noastră securitate. Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO.

Rămânem fermi în angajamentului nostru de a proiecta stabilitate dincolo de teritoriul Alianței pentru a contracara amenințările și provocările complexe, de la războiul convențional și hibrid, terorismul, migrația în masă și proliferarea armelor de distrugere în masă. Dezvoltarea capacităților de apărare ale partenerilor noștri și rezistența acestora în fața amenințărilor și provocărilor actuale rămâne o prioritate în vecinătatea Alianței. Susținem necesitatea unei abordări mai strategice, mai concentrate și mai coerente a NATO față de sud, inclusiv îmbunătățirea capacității Alianței de a anticipa criza și așteptăm decizii suplimentare în acest sens la viitorul summit NATO. Vom continua să susținem și să intensificăm și mai mult lupta noastră comună împotriva terorismului, care reprezintă o amenințare directă pentru populațiile noastre, inclusiv prin contribuțiile noastre la Coaliția Globală pentru înfrângerea ISIS, precum și prin participarea la operațiunile, misiunile și activitățile NATO, Resolute Support Mission și misiunea de pregătire a NATO planificată în Irak fiind în prim plan.

Abordarea NATO față de Rusiabazată pe descurajarea și poziția de apărare și deschiderea spre dialogul politic, așa cum s-a hotărât la Summitul de la Varșovia, continuă să fie politica noastră și calea de urmat. Rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale, iar descurajarea și apărarea NATO sunt puternice.

Politica ușilor deschise a NATO contribuie în mod eficient la consolidarea păcii, a bunei guvernări, a securității și a stabilității în Europa și în afara acesteia. Îi încurajăm pe acei parteneri care aspiră să adere la Alianță să continue să pună în aplicare reformele și deciziile necesare pentru pregătirea pentru aderare, inclusiv respectarea pe deplin a angajamentelor și obligațiilor lor. Vom continua să le sprijinim și așteptăm ca viitoarul Summit NATO să decidă asupra următorilor pași către acest obiectiv, analizând pe fiecare în parte în baza meritelor sale. Parteneriatele NATO sunt esențiale pentru a spori rezistența partenerilor noștri, pentru a-i ajuta să avanseze reformele și să sprijine aspirațiile lor europene și euro-atlantice. Vom continua să le folosim cât mai bine pentru a ajuta Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și țările din Balcanii de Vest să-și continue aspirațiile.

Rămânem angajați în continuarea implementării tuturor domeniilor de cooperare între NATO și UE, în conformitate cu Declarația comună de la Varșovia. Considerăm că este necesar să evidențiem realizările și să subliniem domeniile prioritare de cooperare într-o declarație comună NATO-UE nouă și orientată către rezultate. Domeniile prioritare ale cooperării NATO-UE includ, dar nu se limitează la: mobilitatea militară și îmbunătățirea infrastructurii, combaterea amenințărilor hibride, sporirea rezistenței în țările partenere din Balcanii de Vest și vecinătatea estică, securitatea cibernetică și comunicațiile strategice. O atenție deosebită ar trebui acordată mobilității militare, pe baza planului de acțiune al UE. Viitorul politicii de securitate și apărare a UE se bazează pe incluziune, non-duplicare, strânsă coordonare și sinergie cu NATO. Prin urmare, contribuim activ la modelarea PESCO prin participarea la proiecte concrete pentru a reduce decalajele de capacități identificate

Reiterăm angajamentul nostru de a continua să ne întâlnim în platforma de consultare și dialog București 9, ca mijloc de promovare a unor abordări comune și de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO: Aliații cer Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale din cadrul Tratatului Cer Deschis

Published

on

© NATO

Cele 30 de state membre ale NATO și-au afirmat vineri angajamentul pentru păstrarea unui control internațional eficient al armelor, pentru dezarmare și pentru neproliferare și au cerut Rusiei să revină la respectarea obligațiilor sale internaționale, a declarat secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, în urma reuniuni de urgență a ambasadorilor aliați în contextul în care SUA și-au anunțat joi retragerea din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Suntem cu toții de acord că toate statele părți la Tratatul Cer Deschis trebuie să pună în aplicare pe deplin angajamentele și obligațiile. Toți aliații NATO respectă în totalitate toate dispozițiile tratatului”, a spus Stoltenberg, având în vedere că SUA și-a motivat decizia retragerii din cauza faptului că tratatul nu este respectat de către Rusia.

În declarația sa, secretarul general al NATO a reamintit că Rusia a impus timp de mai mulți ani restricții de zbor incompatibile cu tratatul, inclusiv limitările de zbor deasupra Kaliningradului și restricționarea zborurilor din Rusia în apropierea frontierei sale cu Georgia.

Implementarea selectivă de către Rusia a obligațiilor sale în temeiul Tratatului Cer Deschis a subminat contribuția acestui important tratat la securitatea și stabilitatea în regiunea euro-atlantică“, a subliniat înaltul oficial aliat.

Jens Stoltenberg a reamintit că aliații au cerut Rusiei să revină la respectarea deplină a Tratatului de la Summit-ul din Țara Galilor din 2014, repetând acest apel în declarațiile finale ale Summit-urilor de la Varșovia din 2016 și de la Bruxelles din 2018.

Secretarul general al Alianței a mai precizat că aliații și statele partenere au solicitat Rusiei să revină la respectarea acestui tratat. De altfel, Stoltenberg a precizat că SUA sunt dispuse să își reconsidere retragerea din acest acord în cazul în care Rusia va reveni la respectarea deplină a tratatului.

“Revenirea Rusiei la respectarea obligațiilor este cea mai bună modalitate de a păstra beneficiile tratatului”, a completat el, dând asigurări că NATO este deschis dialogului cu Federația Rusă

“Aliații NATO vor continua să susțină, să sprijine și să consolideze în continuare controlul armelor, dezarmarea și neproliferarea, ca element esențial al securității euro-atlantice, ținând cont de mediul de securitate. Aliații rămân, de asemenea, deschiși la dialog în cadrul Consiliului NATO-Rusia privind reducerea riscurilor și transparența. Continuăm să aspirăm la o relație constructivă cu Rusia, atunci când acțiunile Rusiei fac acest lucru posibil”, a conchis Jens Stoltenberg.

Citiți și EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

NATO

EXCLUSIV Ministrul Bogdan Aurescu: România împărtășește preocuparea SUA, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis din cauza respectării selective a acestuia de către Rusia

Published

on

© European Union

România împărtășește preocuparea Statelor Unite ale Americii, care au decis să se retragă din Tratatul Cer Deschis, cu privire la implementarea selectivă pe care Rusia o are în raport cu prevederile tratatului, a declarat vineri, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu.

“Tratatul Cer Deschis este un tratat foarte important la care România este parte și la care România contribuie inclusiv și practic printr-o aeronavă care este omologată pentru misiuni de observare de tip cer deschis cu echipamente omologate la nivel aliat și nu numai. România a împărtășit și împărtășește preocuparea Statelor Unite, care este partenerul nostru strategic și un aliat extrem de important în cadrul NATO cu privire la implementarea selectivă pe care Federația Rusă a avut-o în ceea ce privește prevederile Tratatului Cer Deschis, în special prin impunerea unor limite artificiale de aplicare care nu corespund spiritului tratatului și acesta este motivul pentru care Statele Unite se retrag din acest tratat”, a declarat Aurescu, într-un interviu exclusiv pentru CaleaEuropeană.ro și care va fi publicat integral în cursul acestei zile.

Șeful diplomației române a făcut aceste precizări în condițiile în care ambasadorii celor 30 de state membre ale NATO participă vineri la o reuniune de urgență pe această temă.

“Avem în față o perioadă de șase luni până când ieșirea Statelor Unite din tratat își va produce efectele, de la momentul acestei notificări juridice privind ieșirea din tratat. Vom discuta astăzi în cadrul Alianței, într-o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivel de ambasadori ai statelor NATO, care va fi poziția aliat pe subiect în așa fel încât să se păstreze unitatea aliată, care este unul dintre obiectivele noastre, și să găsim modalități la respectarea în totalitate, și nu selectivă, de către Rusia a Tratatului Cer Deschis”, a mai spus Bogdan Aurescu. 

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

NATO

Ambasadorii țărilor NATO se reunesc de urgență după anunțul retragerii SUA din tratatul Cer Deschis

Published

on

© NATO

Ambasadorii ţărilor membre NATO au fost convocaţi vineri pentru o reuniune de urgenţă, după anunţarea retragerii SUA din tratatul internaţional Cer Deschis din cauza încălcării acestuia de către Rusia, a anunţat joi o sursă de diplomatică, relatează AFP, potrivit Agerpres.

”Reuniunea a fost convocată pentru vineri după-amiază” pentru a analiza consecinţele deciziei anunţate de preşedintele Donald Trump. Retragerea Statelor Unite din tratat ar urma să fie ”efectivă în şase luni”, a precizat sursa citată.

Președintele SUA Donald Trump a anunţat joi retragerea SUA din tratatul internaţional Cer Deschis (Open Skies), care permite verificarea mişcărilor militare şi a măsurilor de limitare a armelor în ţările semnatare.

“Rusia nu a respectat tratatul. Atât timp cât nu respectă tratatul, ne vom retrage”, a declarat preşedintele american.

Tratatul – la care au aderat 35 de ţări, printre care şi România – permite survolul teritoriilor respective de către aeronave de observaţie neînarmate.

Oficiali de rang înalt din administraţia SUA au precizat anterior într-o discuţie cu un grup restrâns de reporteri că retragerea va respecta termenii tratatului. Unul dintre ei a afirmat că după un proces de revizuire care a durat şase luni ”a devenit evident că nu mai este în interesul Americii să rămână parte a tratatului Cer Deschis”, deoarece Rusia încalcă acordul şi îl aplică în moduri care pot contribui la ameninţări militare la adresa Statelor Unite şi a aliaţilor lor.

Mai mult, negociatorul președintelui Trump pentru controlul armamentului, Marshall Billingslea, a declarat joi seară că Statele Unite sunt pregătite să câștige o cursă a înarmărilor nucleare cu China și cu Rusia.

Drept reacție, Rusia a denunţat joi ”lovitura” dată securităţii europene, după ce Statele Unite au anunţat că se retrag din tratatul Cer Deschis (Open Skies), acuzând Moscova de nerespectarea acestuia.

“Retragerea Statelor Unite din acest tratat înseamnă nu numai o lovitură dată fundamentului securităţii europene, dar şi instrumentelor de securitate militare existente şi intereselor esenţiale de securitate ale chiar aliaţilor SUA”, a declarat ministrul adjunct de externe rus Aleksandr Gruşko, citat de agenţiile de presă ruse.

SUA și Rusia s-au retras anul trecut şi din Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), Washington-ul și NATO acuzând Moscova că încalcă acest acord din era Războiului Rece prin dezvoltarea unui nou tip de rachtă cu rază de acțiune de peste 500 de km.

Un alt acord – Tratatul New Start semnat în anul 2010 de președinții Barack Obama și Dmitri Medvedev – care limitează numărul armelor strategice ale celor două superputeri nucleare este scadent în 2021.

Oficialii americani citați au dezvăluit că Washingtonul a început în schimb noi negocieri cu Moscova în domeniul nuclear. Potrivit unuia dintre ei, obiectivul este “crearea următoarei generaţii de măsuri de control al armelor nucleare”, iar Statele Unite îşi menţin angajamentele privind controlul armamentului, securitatea în Europa şi faţă de “un viitor care restricţionează semnificativ armele nucleare”. El a adăugat că “Rusia va fi răspunzătoare de respectarea acordurilor viitoare”.

Tratatul Cer Deschis a fost propus iniţial de preşedintele american Dwight Eisenhower în 1955. Acordul a fost semnat în cele din urmă de Belarus, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Canada, Cehia, Croaţia, Danemarca (inclusiv Groenlanda), Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Islanda, Italia, Kazahstan, Letonia, Lituania, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit, România, Rusia, Slovacia, Slovenia, Spania, Statele Unite, Suedia, Turcia, Ucraina şi Ungaria, începând din 1992, şi a intrat în vigoare în 2002.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending