Connect with us

NATO

TEXT INTEGRAL Ce au decis România și țările de pe flancul estic al NATO la reuniunea B9 de la Varșovia: Summitul din 2018 trebuie să consolideze unitatea Alianței

Published

on

Deciziile NATO de la summitul din luna iulie vor trebui să asigure o abordare coerentă și integrată pe întreg flancul estic, o cooperare cu Uniunea Europeană axată pe mobilitate militară și o continuare a politicii de descurajare și apărare în raport cu Federația Rusă, sunt solicitările exprimate de țările aliate de pe flancul estic în cadrul unui summit în format București 9 desfășurat vineri la Varșovia.

Președinții țărilor participante, între care și inițiatorii formatului – Klaus Iohannis (România) și Andrzej Duda (Polonia) și-au anunțat angajamentul pentru implementarea deciziilor ce decurg din prezența înaintată a NATO de pe flancul estic, o prezență care, potrivit deciziilor miniștrilor Apărării reuniți concomitent la Bruxelles, va fi susținută de nouă structură de comandă și de o inițiativă de creștere a gradului de operativitate și răspuns un plan prin intermediul căruia 30 de batalioane mecanizate, 30 de escadrile aeriene și 30 de nave de luptă vor putea fi desfășurată, în caz de necesitate, în cel mult 30 de zile.

”Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție” se arată în textul declarației.

Textul declarației adoptate de cei nouă președinți se identifică cu prioritățile pe care NATO le-a pregătit la reuniunea ministerială pentru Apărare de joi și vineri de la Bruxelles, priorități care vor fi adoptate formal la summitul din 11-12 iulie și dintre care se disting amplasarea noilor comandamente pentru Atlantic și pentru logistică și mobilitate militară la Norfolk în Statele Unite, respectiv la Ulm în Germania, Readiness Initiative sau ”Cei patru 30”, dar și demararea planificărilor la nivel tehnic între Uniunea Europeană și NATO pentru facilitarea mobilității militare în Europa.

Citiți și Țările NATO au adoptat cel mai mare plan de reîntărire a apărării colective după Războiul Rece: Două noi comandamente în SUA și în Germania și 90 de dispozitive militare gata de luptă până în 2020

Citiți și Nume de cod: ”Readiness Initiative”. Cum arată noul plan militar al NATO pentru descurajarea Rusiei în flancul estic, inclusiv în România

Citiți și Jens Stoltenberg pentru Calea Europeană: NATO cere coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații

Sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO”, este mesajul care reiese și din declarația liderilor formatului B9.

În raport cu Federația Rusă, țările formatului B9 și-au păstrat angajamentul reieșit și din declarațiile precedente, potrivit căruia ”rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale”.

Pe de altă parte, la nivelul cooperării cu Uniunea Europeană, poziția celor nouă state, membre ale ambelor organizații, este axată pe concretizarea beneficiilor furnizate de proiectul mobilității militare. În fapt, secretarul general al NATO a anunțat, într-o declarație pentru CaleaEuropeana.ro, că Alianța a solicitat coerență în investițiile din infrastructura europeană pentru mobilitate militară și pentru a-și putea apăra aliații.

Un alt angajament important pe care liderii B9 l-au reconfirmat ține de subiectul partajării echitabile a responsabilităților, o temă centrală anunțată și pentru summitul din luna iulie. 

”Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO”, se mai arată în textul declarației.

Președintele Klaus Iohannis și omologii săi din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia și Ungaria au participat vineri la cel de-al doilea summit în format București 9 la Varșovia, format inițiat de România și de Polonia în 2015, reuniunea având loc pentru ca liderii să decidă căile de consolidare a prezenței aliate înaintate pe Flancul Estic al NATO în perspectiva summitului de la Bruxelles din luna iulie.

TEXTUL INTEGRAL AL DECLARAȚIEI REUNIUNII LA NIVEL ÎNALT BUCUREȘTI 9 DE LA VARȘOVIA (8 IUNIE 2018):

”Noi, președinții Republicii Bulgaria, Republicii Estonia, Ungariei, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Polone, României, Republicii Slovace și președintele Camerei Deputaților din Republica Cehă, ne-am reunit la Varșovia în platforma de consultare și dialog București 9, pentru a ne reafirma angajamentul față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, a împărtăși opinii privind o gamă largă de provocări și amenințări la adresa spațiului euro-atlantic și a sublinia determinarea noastră de a le aborda împreună cu aliații și partenerii noștri.

Reafirmând că NATO rămâne piatra de temelie a securității și apărării noastre colective și că țările noastre sunt ferm angajate în solidaritate și în dezvoltarea cooperării noastre pentru a răspunde mai bine tuturor preocupărilor legate de securitate și a contribui la îndeplinirea sarcinilor Alianței;

Suntem convinși că viitoarea reuniune a NATO va marca consolidarea în continuare a Alianței, mai ales în ceea ce privește descurajarea și poziția sa de apărare, reconfirmând angajamentul ferm și determinarea de a descuraja și apăra în mod eficient împotriva amenințărilor și provocărilor actuale și emergente, frontierele, în spiritul abordării 360 de grade, inclusiv prin creșterea gradului de pregătire și de reacție al Alianței;

Salutând angajamentul sporit al aliaților noștri din regiune ca semn al solidarității și al angajamentului ferm față de securitatea noastră și, în acest context, subliniind prezența militară sporită a Statelor Unite și a Canadei în Europa, care reconfirmă forța legăturii transatlantice;

Observând cu profundă îngrijorare că acțiunile și politicile multilaterale și destabilizatoare ale Rusiei, dincolo de frontierele NATO, precum și pe teritoriul Alianței, împreună cu pregătirea continuă a capacităților ofensive pentru războiul convențional și hibrid și comportamentul său agresiv, amenință viziunea permanentă a unei Europe întregi, libere și în pace, provocând fundamental Alianța și deteriorând securitatea euro-atlantică;

Regretăm faptul că progresul în direcția soluționării conflictelor din vecinătatea noastră rămâne blocat, iar anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei, destabilizarea estului Ucrainei și provocarea integrității teritoriale a Georgiei și Republicii Moldova continuă;

Fiind, de asemenea, foarte îngrijorați de amenințările complexe și de provocările care decurg din vecinătatea sudică, de la războaie convenționale, terorism, fluxuri masive de migranți, proliferarea armelor de distrugere în masă și mijloacele lor de livrare;

Reafirmând angajamentul nostru față de Politica deschisă a NATO;

Am convenit că:

Rămânem pe deplin angajați să punem în aplicare toate inițiativele dezvoltate ca parte a prezenței NATO în viitor pe flancul estic, precum și măsurile adoptate până acum cu scopul de a întări descurajarea și capacitatea aliaților de a apăra colectiv toți membrii NATO pe uscat, în aer, pe mare și în spațiul cibernetic. Salutăm progresele înregistrate până în prezent în implementarea prezenței de la Marea Baltică la Marea Neagră și suntem gata să-i întărim eforturile pentru a ne asigura că această prezență este activă în toate domeniile, prin contribuții, exerciții, planificare și comandă.

Summitul NATO din 2018 ar trebui să consolideze în continuare unitatea Alianței și, în spiritul unei abordări de 360 de grade, să răspundă în mod cuprinzător provocărilor actuale de securitate, inclusiv împotriva amenințărilor hibride cu care se confruntă aliații. Pentru a asigura coerența între eforturile Alianței și pentru a îmbunătăți în continuare pregătirea generală a Alianței, trebuie să ne bazăm pe deciziile pivot din Țara Galilor și de la Varșovia. Ar trebui să se acorde o atenție deosebită asigurării unei abordări coerente și integrate a apărării flancului estic, susținută de o Structură de comandă eficientă și orientată către regiune, de o poziționare maritimă consolidată, de o apărare puternică pe cale aeriană și de o strategie viabilă de reîntărie. Prin urmare, sporirea forței de răspuns și creșterea gradului de operativitate și mobilitatea militară pe teritoriul Alianței sunt esențiale pentru descurajarea și apărarea frontierei de est a NATO. Rămânem angajați să continuăm progresul în această direcție.

Pentru a consolida capacitățile globale ale NATO, vom continua să investim în propria noastră securitate. Suntem hotărâți să ne asigurăm că țările noastre continuă să cheltuiască sau, respectiv, să se îndrepte spre obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare, așa cum s-a hotărât la summitul NATO 2014 din Țara Galilor. Vom continua să investim în capacități moderne și să contribuim la operațiile și misiunile NATO.

Rămânem fermi în angajamentului nostru de a proiecta stabilitate dincolo de teritoriul Alianței pentru a contracara amenințările și provocările complexe, de la războiul convențional și hibrid, terorismul, migrația în masă și proliferarea armelor de distrugere în masă. Dezvoltarea capacităților de apărare ale partenerilor noștri și rezistența acestora în fața amenințărilor și provocărilor actuale rămâne o prioritate în vecinătatea Alianței. Susținem necesitatea unei abordări mai strategice, mai concentrate și mai coerente a NATO față de sud, inclusiv îmbunătățirea capacității Alianței de a anticipa criza și așteptăm decizii suplimentare în acest sens la viitorul summit NATO. Vom continua să susținem și să intensificăm și mai mult lupta noastră comună împotriva terorismului, care reprezintă o amenințare directă pentru populațiile noastre, inclusiv prin contribuțiile noastre la Coaliția Globală pentru înfrângerea ISIS, precum și prin participarea la operațiunile, misiunile și activitățile NATO, Resolute Support Mission și misiunea de pregătire a NATO planificată în Irak fiind în prim plan.

Abordarea NATO față de Rusiabazată pe descurajarea și poziția de apărare și deschiderea spre dialogul politic, așa cum s-a hotărât la Summitul de la Varșovia, continuă să fie politica noastră și calea de urmat. Rezultatele dorite ale dialogului cu Rusia vor fi obținute atunci când Moscova se va reîntoarce la respectarea deplină a dreptului internațional și a obligațiilor sale internaționale, iar descurajarea și apărarea NATO sunt puternice.

Politica ușilor deschise a NATO contribuie în mod eficient la consolidarea păcii, a bunei guvernări, a securității și a stabilității în Europa și în afara acesteia. Îi încurajăm pe acei parteneri care aspiră să adere la Alianță să continue să pună în aplicare reformele și deciziile necesare pentru pregătirea pentru aderare, inclusiv respectarea pe deplin a angajamentelor și obligațiilor lor. Vom continua să le sprijinim și așteptăm ca viitoarul Summit NATO să decidă asupra următorilor pași către acest obiectiv, analizând pe fiecare în parte în baza meritelor sale. Parteneriatele NATO sunt esențiale pentru a spori rezistența partenerilor noștri, pentru a-i ajuta să avanseze reformele și să sprijine aspirațiile lor europene și euro-atlantice. Vom continua să le folosim cât mai bine pentru a ajuta Georgia, Republica Moldova și Ucraina, precum și țările din Balcanii de Vest să-și continue aspirațiile.

Rămânem angajați în continuarea implementării tuturor domeniilor de cooperare între NATO și UE, în conformitate cu Declarația comună de la Varșovia. Considerăm că este necesar să evidențiem realizările și să subliniem domeniile prioritare de cooperare într-o declarație comună NATO-UE nouă și orientată către rezultate. Domeniile prioritare ale cooperării NATO-UE includ, dar nu se limitează la: mobilitatea militară și îmbunătățirea infrastructurii, combaterea amenințărilor hibride, sporirea rezistenței în țările partenere din Balcanii de Vest și vecinătatea estică, securitatea cibernetică și comunicațiile strategice. O atenție deosebită ar trebui acordată mobilității militare, pe baza planului de acțiune al UE. Viitorul politicii de securitate și apărare a UE se bazează pe incluziune, non-duplicare, strânsă coordonare și sinergie cu NATO. Prin urmare, contribuim activ la modelarea PESCO prin participarea la proiecte concrete pentru a reduce decalajele de capacități identificate

Reiterăm angajamentul nostru de a continua să ne întâlnim în platforma de consultare și dialog București 9, ca mijloc de promovare a unor abordări comune și de a contribui în continuare la securitatea euro-atlantică.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

NATO

Șeful diplomației americane, vizită la NATO după acordul SUA-Turcia privind situația din nord-estul Siriei: Sperăm că angajamentele de încetare a focului vor fi luate în serios

Published

on

© Mircea Geoană/ Facebook

Secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a efectuat vineri o vizită la NATO, după încheierea unei înțelegeri turco-americane la Ankara cu privire la situația din nord-estul Siriei, acolo unde s-a întâlnit cu secretarul general al Alianței, Jens Soltenberg, și a participat la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, prima la care a fost prezent și Mircea Geoană, în calitate de secretar general adjunct al NATO.

”Am discutat situația din nord-estul Siriei și declarația comună. Salut faptul că doi aliați NATO, Statele Unite și Turcia, au convenit asupra unei căi de urmat. (…) NATO este un forum important pentru ca toți aliații NATO să stea împreună și să abordeze problemele comune de securitate, iar situația din nord-estul Siriei este o preocupare pentru toți aliații NATO și contează pentru toți aliații NATO”, a afirmat Jens Stoltenberg, în cadrul unor declarații comune ce au urmat reuniunii Consiliului Nord-Atlantic.


De partea sa, șeful diplomației americane a declarat că Washingtonul speră că Turcia şi Unităţile de Protecţie ale Poporului (YPG) kurde “îşi vor lua în serios angajamentele” pentru a pune capăt conflictului din nordul Siriei.

Întrebat de jurnalişti în legătură cu acordul de încetare a focului negociat joi, la Ankara, de vicepreşedintele american Mike Pence şi preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, Pompeo a recunoscut că acesta nu a fost aplicat “instantaneu” de către beligeranţi, relatază AFP, citat de Agerpres.

Acordul încheiat joi prevede, de asemenea, crearea unei “zone de securitate” de 32 km în interiorul teritoriului sirian.

Vineri, încetarea focului a fost încălcată de lovituri aeriene din partea Turciei şi tiruri cu obuze din partea aliaţilor săi sirieni, care au provocat moartea a 14 civili şi a 8 luptători kurzi în satul Bab al-Kheir şi în împrejurimi, conform informaţiilor furnizate de Observatorul sirian pentru drepturile omului (OSDH).

Intervenția militară unilaterală a Turciei în nord-estul Siriei, condamnată și de șefii de stat sau de guvern din UE în concluziile Consiliului European de joi și vineri, a devenit posibilă după ce Statele Unie și-au retras sprijinul militar acordat kurzilor. Mai mult, tensiunile au fost amplificate în urma unei scrisori transmisă de Donald Trump lui Recep Tayyip Erdogan, formularea președintelui american fiind considerat nediplomatică

Continue Reading

NATO

Interviu | Tacan Ildem, asistentul secretarului general NATO pentru diplomație publică: Cum sprijină România, prin ”excelența sa recunoscută” în domeniul noilor tehnologii, eforturile NATO împotriva dezinformării

Published

on

© Tacan Ildem/ Twitter

România a contribuit foarte mult la eforturile campaniei ”We are NATO”, cea mai mare campanie de diplomație publică desfășurată vreodată de Alianță, de a explica publicului și societății românești politicile aliate, țara noastră având un rol important în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, a explicat, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro, ambasadorul Tacan Ildem, asistentul secretarului general al NATO pentru diplomație publică.

Aflat la București, unde a participat la Bucharest Forum, Tacan Ildem a dat ca exemplu în interviu acordat și implicarea României în a explica ambițiile NATO de a inova în fața noilor tehnologii. ”Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută”, a spus Ildem.

Coordonator al Diviziei pentru Diplomație Publică a NATO, acesta a mai spus că prin intermediul campaniei ”WeAreNATO”, Alianța se adresează către trei tipuri de public: viitori lideri ai României, publicul de gen feminin și publicul format din persoanele fără studii superioare.


CaleaEuropeană.ro: Șaptezeci de ani de la înființarea NATO și mai ales treizeci de ani de la căderea Zidului Berlinului par momente îndepărtate din istorie pentru un cetățean obișnuit. Cum explicați publicului larg nevoia de a se afla sub umbrela de apărare colectivă furnizată de NATO?

Tacan Ildem: Acum treizeci de ani, Războiul Rece s-a încheiat și odată cu acesta a luat sfârșit și separarea Europei. În ultimele trei decenii, provocările au fost diferite și totuși angajamentul aliaților de a rămâne împreună continuă să dureze. Mai bine, noi aliați s-au alăturat, inclusiv România, iar acest lucru ilustrează avantajele oferite de aderarea la NATO. Cred că cetățeanul obișnuit înțelege bine că societățile noastre se confruntă cu multe provocări de securitate, atât tradiționale, cum ar fi noua politică externă asertivă a Rusiei, cât și mai puțin tradiționale, precum amenințările cibernetice sau terorismul. NATO nu înlocuiește eforturile naționale de apărare, dar le reunește astfel încât, împreună, Alianța să fie mai mare și mai puternică decât suma părților sale.

CaleaEuropeană.ro: După sfârșitul Războiului Rece, NATO a fost extinsă ca o promisiune pentru democrațiile nou-născute în Europa Centrală și de Est. Din 2014, Alianța se confruntă cu multiple amenințări, inclusiv la granițele sale de est, dar unele sunt non-militare și folosesc tehnologii disruptive. Ce poate face NATO mai mult pentru a ajuta noii aliați, inclusiv România, să construiască societăți mai rezistente în gestionarea activităților de dezinformare?

Tacan Ildem: Dezinformarea este o preocupare pentru toată lumea, deoarece spre deosebire de informarea greșită, care este neintenționată, dezinformarea este o încercare de a semăna intenționat eroarea și percepțiile greșite asupra realității. Rezistența este un cadru al minții, indiferent de momentul când s-a alăturat NATO! Este necesar ca fiecare membru al societății să își facă partea sa. La NATO, considerăm că reziliența include o comunicare pro-activă, pentru a informa publicul și mass-media; comunicarea reactivă pentru a corecta ceea ce considerăm a fi date parțiale, incomplete sau tendențioase în mediul informațional; și întâlniri față în față frecvente cu liderii de opinie, deoarece întâlnirile directe dezvoltă încredere, o componentă cheie a rezilienței. Dar cetățenii au, de asemenea, un rol în combaterea activităților de dezinformare, prin diversificarea surselor de informații și prin conștientizarea posibilelor prejudecăți politice. Diplomația publică a NATO contribuie la acest efort.

CaleaEuropeană.ro: Procesul continuu al NATO de a se adapta la un mediul de securitate provocator, în special la provocările hibride și de dezinformare, și-a găsit în urmă cu doi ani un nume: „#WeAreNATO”. Care este povestea din spatele acestei campanii de comunicare și branding și de ce a apărut?

Tacan Ildem: NATO a căutat întotdeauna să se adapteze. Chiar înainte de anexarea ilegală a Crimeei din 2014 de către Rusia, diplomația publică a evoluat rapid, luând în considerare creșterea social media și impactul acesteia asupra audiențelor, dar și asupra instrumentelor pe care le utilizează comunicatorii. NATO a avut în vedere aceste noi evoluții și a decis să se adapteze și să adopte noi modalități. Metoda evoluează, dar obiectivul final rămâne neschimbat: să ajungem la un public divers din națiunile noastre. Prin campanii de acest fel suntem mai agili, mai capabili să măsurăm impactul muncii noastre și, prin urmare, sperăm că vom avea și mai mult succes.

CaleaEuropeană.ro: România este unul dintre pionierii campaniei #WeAreNATO, în timp ce sprijinul public pentru apartenența noastră la NATO se ridică la peste 50% din populație, iar acestea sunt fapte pozitive. Chiar și așa, cum poate România, ca graniță estică a lumii occidentale, să se angajeze activ pentru a promova și explica mai bine profilul și măsurile NATO pentru descurajare și apărare?

Tacan Ildem: Sunt foarte bucuros că România a contribuit atât de mult la eforturile campaniei noastre de a explica politicile NATO publicului de acasă. După cum s-ar putea să știe și cititorii dvs., avem trei publicuri prioritare, dintre care primul este generația succesoare, viitorii lideri ai României. De asemenea, ne adresăm în special femeilor. În sfârșit, căutăm să ne asigurăm că persoanele fără studii superioare capătă o înțelegere mai bună a contribuțiilor României la Alianță. Privind mai departe, România are un rol în explicarea abordării NATO în Marea Neagră și în Balcanii de Vest, dar și în explicarea determinării aliaților de a inova în privința noilor tehnologii disruptive – tehnologii care prezintă oportunități, dar care vor schimba și natura războiul. Mă gândesc aici în special la big data, inteligență artificială și alte tehnologii disruptive, domenii în care România se bucură de o excelență recunoscută.

CaleaEuropeană.ro: NATO a fost întotdeauna denumită drept o organizație de apărare colectivă, ghidată de principiul înscris la articolul 5. În ce măsură fenomenul de știri false este o amenințare pentru securitatea și capacitatea NATO de a-și apăra membrii? În acest sens, care ar fi rolul diplomației publice în cadrul Alianței în combaterea războiului hibrid?

Tacan Ildem: Știrile false sunt un fenomen complex care implică atât state, cât și organizații non-statale. Intenția lor distructivă este agravată de noul potențial al platformelor de socializare. NATO ia această realitate foarte în serios. Am ales să ne opunem știrilor false cu fapte și să facem acest lucru prin relații proactive cu presa, implicare în social media, precum și printr-un program dinamic de activități ale diplomației publice, adresat diferitelor audiențe. Deși ele nu țin de capacitatea NATO de a se apăra militar, știrile false contribuie la tulburarea apelor și la confuzia publicului. Prin urmare, știrile false sunt o provocare pentru sprijinul public privind politicile NATO. Ne contestă rezistența ca societăți. Acesta este motivul pentru care NATO își propune să combată acest fenomen calm, dar ferm.

CaleaEuropeană.ro: Deși cooperarea noastră transatlantică este slăbită de perturbările geopolitice și de revenirea la politica de mare putere, NATO este considerată cea mai de succes alianță militară. Cum reușesc abordări de tipul ”allied strong” să țină Occidentul unit într-un moment în care ar trebui să sărbătorim trei decenii de când valorile pe care a fost fondată NATO au început să-și găsească terenul propice și în Europa Centrală și de Est?

Tacan Ildem: Centrul de greutate al NATO, puterea sa esențială, este angajamentul membrilor săi de a fi alături unii de ceilalți. În acest sens, articolul 5 este nucleul Tratatului Atlanticului de Nord. Coeziunea dintre aliați este prioritatea secretarului general în orice moment și cea a colaboratorilor săi. Acesta este motivul pentru care este important să participăm la seminarii precum Bucharest Forum, care ajută la dezvoltarea unei viziuni comune asupra provocărilor și amenințărilor.

CaleaEuropeană.ro: Peste câteva săptămâni, liderii NATO se vor reuni la Londra pentru a marca 70 de ani de la înființarea familiei Nord-Atlantice. În același timp, mulți aliați sărbătoresc zece, cincisprezece sau douăzeci de ani de la aderarea la comunitatea euro-atlantică. Cum arată viitorul pentru NATO?

Tacan Ildem: Cetățenii și experții recunosc deopotrivă capacitatea istorică de adaptare a NATO. Acesta este motivul pentru care a și sărbătorit anul acesta 70 de ani. În perspectiva viitorului, NATO ia din măsuri pentru adaptarea la un mediu de securitate schimbat. A luat măsuri pentru a-și consolida apărarea și descurajarea în cele mai mari eforturi făcute într-o generație, după anexarea ilegală a Rusiei din Crimeea în 2014. NATO este preocupată să dezvolte răspunsuri la provocările hibride și cibernetice și la instabilitatea din Sud. Alianța încearcă să sporească rezistența operațiunilor sale și îi ajută pe aliați să facă la fel. Lucrează cu partenerii pentru consolidarea unităților de apărare a acestora. NATO se angajează pe deplin să rămână pregătit pentru obiectivele sale, deoarece provocările pentru securitate continuă să evolueze.


Ambasadorul Tacan Ildem a fost numit asistent al secretarului general al NATO pentru diplomația publică în martie 2016. El îl consiliază pe secretarul general în problemele diplomației publice și conduce Divizia de diplomație publică (PDD), care joacă un rol cheie în transmiterea mesajelor strategice și politice ale Alianței formatorilor de opinie și publicului în general. PDD lucrează pentru a crește nivelul de conștientizare asupra profilului Alianței în rândul audiențelor la nivel mondial și pentru a construi sprijin pentru operațiunile și politicile Alianței.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending