Connect with us

U.E.

TEXT INTEGRAL Declarația UE de la Roma semnată de șefii de stat și de guvern și de liderii instituțiilor europene: ”Europa este viitorul nostru comun”

Published

on

Corespondență specială de la Roma – Dan Cărbunaru și Robert Lupițu

Mesajul principal pe care liderii Uniunii Europene – de la Angela Merkel la Klaus Iohannis și de la Donald Tusk la Jean-Claude Juncker – l-au imprimat declarației solemne de la Roma este unitatea europenilor în contextul provocărilor fără precedent și în contextul mai larg al unei dezbateri tot mai aprinse privind viitorul Europei, o uniune cu mai multe viteze și o Uniune care se pregătește să negocieze ieșirea Marii Britanii din arhitectura sa instituțională.

Foto: EC – Audiovisual Service

În declarația pe care liderii celor 27 de țări UE, fără Marea Britanie, au semnat-o sâmbătă la Roma, aceștia au descris Uniunea Europeană ca fiind ”o comunitate a păcii, libertății, democrației, drepturilor omului și domniei legii, o mare putere economică cu niveluri paralele de protecție socială și bunăstare”. 

Totodată, principalul angajament pe care liderii și l-au luat prevede crearea unei Uniuni Europene mai puternice prin intermediul unei mai puternice solidarități și unități.

”Individual, vom fi marginalizați de dinamica globală. Împreună avem cea mai bună șansă de a fi influenți”, este un alt angajament asumat de lideri.

În continuare, vă redăm textul integral al solemnului document:

”Declarația liderilor a 27 de state membre și ai Consiliului European, Parlamentului European și Comisiei Europene Declarația de la Roma (25 martie 2017)

Noi, liderii a 27 de state membre și ai instituțiilor UE, ne mândrim cu realizările Uniunii Europene: edificarea unității europene este un proiect îndrăzneț, cu o viziune pe termen lung. Acum șaizeci de ani, în timp ce ne reveneam de pe urma tragediei celor două războaie mondiale, am decis să ne unim și să reconstruim continentul nostru din cenușă. Am construit o Uniune unică, cu instituții comune și valori puternice, o comunitate a păcii, a libertății, a democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, o forță economică majoră cu niveluri neegalate ale protecției sociale și bunăstării.

Foto: Faccebook/Council of the European Union

Unitatea europeană a început ca visul câtorva, devenind speranța celor mulți. Apoi Europa a redevenit un întreg. Astăzi, suntem uniți și mai puternici: sute de milioane de oameni de pe întreg teritoriul Europei beneficiază de viața într-o Uniune extinsă care a depășit vechile diviziuni.

Uniunea Europeană se confruntă cu provocări fără precedent, atât mondiale, cât și interne: conflicte regionale, terorism, presiuni crescânde exercitate de migrație, protecționism și inegalități sociale și economice. Împreună, suntem hotărâți să răspundem provocărilor unei lumi în schimbare rapidă și să le oferim cetățenilor noștri atât securitate, cât și noi oportunități.

Vom face Uniunea Europeană mai puternică și mai rezilientă, prin și mai multă unitate și solidaritate între noi și prin respectarea normelor comune. Unitatea este atât o necesitate, cât și alegerea noastră liberă. La nivel individual, am fi marginalizați de dinamica mondială. Împreună avem cele mai mari șanse de a o influența și de a ne apăra interesele și valorile comune. Vom acționa împreună, cu ritmuri și intensități diferite acolo unde va fi necesar, dar mergând în aceeași direcție, așa cum am făcut în trecut, în conformitate cu tratatele și păstrând ușa deschisă celor ce doresc să se alăture mai târziu. Uniunea noastră este nedivizată și indivizibilă.

În următorii zece ani ne dorim o Uniune care să ofere siguranță și securitate, să fie prosperă, competitivă, durabilă și responsabilă din punct de vedere social și să aibă voința și capacitatea de a juca un rol principal în lume și de a modela globalizarea. Ne dorim o Uniune în care cetățenii să beneficieze de noi oportunități de dezvoltare culturală și socială și de creștere economică. Ne dorim o Uniune care să rămână deschisă acelor țări europene care ne respectă valorile și care se angajează să le promoveze.

În aceste vremuri de schimbare și conștienți de îngrijorările cetățenilor noștri, ne afirmăm angajamentul față de Agenda de la Roma și ne angajăm să acționăm în direcția următoarelor obiective:

1. O Europă sigură și securizată: o Uniune în care toți cetățenii se simt în siguranță și se pot deplasa liber, în care frontierele noastre externe sunt securizate, cu o politică în domeniul migrației eficientă, responsabilă și durabilă, cu respectarea normelor internaționale; o Europă hotărâtă să combată terorismul și criminalitatea organizată.

2. O Europă prosperă și durabilă: o Uniune care generează creștere și locuri de muncă; o Uniune în care o piață unică solidă, conectată și în dezvoltare, care ține cont de transformarea tehnologică, și o monedă unică stabilă și mai consolidată deschid căi pentru creștere, coeziune, competitivitate, inovare și schimburi, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii; o Uniune care promovează o creștere susținută și durabilă, prin investiții, reforme structurale și eforturi către finalizarea uniunii economice și monetare; o Uniune a economiilor convergente; o Uniune în care energia este sigură și accesibilă, iar mediul este curat și sigur.

3. O Europă socială: o Uniune care, bazându-se pe o creștere durabilă, promovează progresul economic și social, precum și coeziunea și convergența, susținând în același timp integritatea pieței interne; o Uniune care ține seama de diversitatea sistemelor naționale și de rolul-cheie al partenerilor sociali; o Uniune care promovează egalitatea între femei și bărbați, precum și drepturi și șanse egale pentru toți; o Uniune care combate șomajul, discriminarea, excluziunea socială și sărăcia; o Uniune în care tinerii primesc cea mai bună educație și formare și în care pot studia și găsi locuri de muncă pe întregul continent; o Uniune care păstrează patrimoniul nostru cultural și promovează diversitatea culturală.

4. O Europă mai puternică pe scena mondială: o Uniune care dezvoltă în continuare parteneriatele existente, construind altele noi și promovând stabilitatea și prosperitatea în vecinătatea sa imediată la est și sud, dar și în Orientul Mijlociu, pe întregul continent african și la nivel mondial; o Uniune pregătită să își asume mai multe responsabilități și să contribuie la crearea unei industrii a apărării mai competitive și integrate; o Uniune hotărâtă să își consolideze securitatea și apărarea comune, inclusiv în cooperare și complementaritate cu Organizația Tratatului Atlanticului de Nord, ținând seama de circumstanțele naționale și de angajamentele juridice; o Uniune angajată alături de Organizația Națiunilor Unite, care susține un sistem multilateral bazat pe norme, este mândră de valorile sale și își protejează cetățenii și care promovează comerțul liber și echitabil și o politică globală pozitivă privind schimbările climatice.

Vom urmări aceste obiective, având convingerea fermă că viitorul Europei se află în mâinile noastre și că Uniunea Europeană este cel mai bun instrument prin care ne putem atinge obiectivele. Ne angajăm să ascultăm și să răspundem îngrijorărilor exprimate de cetățenii noștri și ne vom alătura eforturilor parlamentelor noastre naționale. Vom colabora la nivelul cel mai adecvat atingerii scopurilor noastre, acesta putând fi nivelul Uniunii Europene sau nivelul național, regional ori local, într-un spirit de încredere și de cooperare loială, atât între statele membre, cât și între acestea și instituțiile UE, respectând principiul subsidiarității. Vom asigura marja de manevră necesară la diferitele niveluri pentru a consolida potențialul de inovare și de creștere al Europei. Vrem ca Uniunea să se implice cât mai mult în chestiuni majore și cât mai puțin în cele neînsemnate. Vom promova un proces decizional democratic, eficace și transparent, precum și rezultate mai bune.

Noi, liderii, într-un spirit de colaborare în cadrul Consiliului European și între instituțiile noastre, ne vom asigura că agenda de azi va fi pusă în aplicare, astfel încât să devină realitatea de mâine. Ne-am unit pentru binele nostru. Europa este viitorul nostru comun”.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

U.E.

Angela Merkel și Viktor Orban au marcat, prin declarații contradictorii, 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a deschis calea căderii Cortinei de Fier

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Doi veterani ai politicii europene, cancelarul german Angela Merkel și premierul maghiar Viktor Orban au marcat luni 30 de ani de la ”picnicul paneuropean” care a facilitat un exod în masă al est-germanilor, moment care a marcat începutul căderii Cortinei de Fier în Europa.

La invitaţia premierului ungar Viktor Orban, Angela Merkel s-a deplasat luni în Ungaria, în oraşul de frontieră Sopron, unde, la 19 august 1989, peste 600 de germani din Republica Democrată Germană (RDG), care se aflau în vacanţă în Ungaria, au profitat de deschiderea unui post de frontieră cu Austria cu ocazia unui ”picnic paneuropean” pentru a fugi în Vest, informează Agerpres, citând DPA.

Acest picnic ”a devenit un simbol internaţional care a demonstrat că dorinţa de libertate nu poate fi abandonată”, a apreciat Angela Merkel în discursul pronunţat alături de Viktor Orban, profitând de ocazie pentru a-i aminti premierului maghiar despre valorile europene și ale umanității.

”Sopron a demonstrat ceea ce ne face pe noi să fim europeni”, a spus Merkel, subliniind că picnicul a fost ”o poziţie în favoarea solidarităţii, libertăţii şi păcii, pentru o Europă cu faţă umană”.

Aflată pentru prima dată în Ungaria din 2015 încoace, cancelarul german a făcut aceste afirmații în contextul în care politica europeană de azil a provocat în ultimii ani tensiuni puternice între Angela Merkel și Viktor Orban, foști parteneri politici în cadrul Partidului Popular European și cei mai longevivi membri ai Consiliului European, Merkel din 2005, iar Orban din 2010.

În contrast cu declarațiile lui Merkel, premierul ungar a opus un refuz categoric imigraţiei în numele apărării valorilor creştine și s-a referit la evenimentele din 1989 care au dus la căderea Zidului la 9 noiembrie.

Deschiderea Cortinei de fier în Ungaria a deschis calea spre reunificarea germană”, a evocat Viktor Orban, considerat unul dintre cei mai autoritari lideri din Europa după o serie de măsuri dure, între care și gardul de sârmă ghimpată ridicat de guvernul de la Budapesta împotriva migranţilor care pot veni dinspre graniţa de sud a Ungariei cu Serbia şi Croaţia.

Evenimentul la care au participat Merkel și Orban a constituit o breşă decisivă în ”Cortina de Fier’, această separare ideologică şi apoi fizică, instalată în Europa la scurt timp după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, între zona de influenţă sovietică în Est şi ţările din Occident, simbolizată prin Zidul Berlinului.

 

Continue Reading

U.E.

Document confidențial al Guvernului britanic scurs în presă: Un Brexit fără acord va avea efecte catastrofale

Published

on

Premierul britanic, Boris Johnson, este pregătit să scoată Regatul Unit din Uniunea Europeană la 31 octombrie, cu sau fără acord.

Cu mai puțin de 75 de zile înainte de data producerii Brexit-ului, The Sunday Times a publicat un raport al guvernului care dezvăluie efectele dezastruoase ale unei ieșiri dezordonate din UE, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, Regatul Unit s-ar confrunta cu o penurie de alimente, combustibil şi medicamente, dar şi cu blocaje în porturi şi cu reintroducerea unei frontiere fizice între Republica Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord, potrivit documentului guvernamental cu numele de cod ”Operaţiunea Yellowhammer”, citat de The Guardian. 

Printre primele consecințe ale unui Brexit dur pe care consumatorii britanici și europeni le vor resimți sun cele legate de roaming, posibilitatea de a folosi reţeaua unui operator de telefonie mobilă în străinătate. În cazul lipsei unui acord, serviciul de roaming, în prezent gratuit pentru consumatorii din interiorul Uniunii Europene, ar implica taxe pentru călătorii care vor trece Canalul Mânecii sau frontiera irlandeză.

Același lucru s-a putea întâmpla și cu utilizarea cardurilor de plată, ce ar urma să implice taxe suplimentare, în vreme ce procedurile bancare ar deveni ”mai lente”, conform Londrei.

În privinţa serviciilor, au fost încheiate diverse acorduri cu UE, printre care un acord pe un an pentru protejarea pieţei produselor financiare derivate de la Londra.

Confrom CBI, aproximativ 3.000 de avocați sunt înregistrați în Irlanda, țară membră a Uniunii Europene, pentru a le permite să continue să-ș exercite profesia în blocul comunitar.

Blocul comunitar european a subliniat că ar pune imediat în aplicare controale vamale, inspecţii privind securitatea alimentară şi verificarea normelor europene la frontiera sa cu Regatul Unit. De teama unor perioada lungi de aşteptare la cele mai frecventate puncte de trecere a frontierei, în special în portul Dover, britanicii au deschis noi puncte de trecere a graniţei şi au suplimentat personalul administrativ în mai multe porturi.

Uniunea Europeană a acceptat să prelungească dreptul automat al companiilor britanice de a opera zboruri către cele 27 de ţări membre, însă numai până în martie 2020.

Serviciile feroviare prin tunelul de sub Canalul Mânecii (Eurostar) ar putea de asemenea continua să funcţioneze neschimbat, timp de trei luni.

Numărătoarea inversă

Potrivit prevederilor articolului 50, Regatul Unit trebuia să părăsească Uniunea Europeană la 29 martie 2019, dar șefii de stat sau de guvern au decis prelungirea termenului până la 31 octombrie, după ce Camera Comunelor a respins de trei ori Acordul de Retragere, informează CNN.

Blocajul de la Westminster a dus, în cele din urmă, la demisia celei de-a doua femei premier din istoria Marii Britanii, Theresa May, deschizând calea pentru alegerea unui nou lider în persoana lui Boris Johnson, care a promis în repetare rânduri că va livra Brexit-ul la 31 octombrie ”fără doar și poate”.

În această săptămână, Johnson va întreprinde prima sa vizită în străinătate în calitate de prim-ministru britanic, cu opriri la Berlin și Paris. Analiștii politici consideră că șeful Executivului de la Londra va profita de ocazie pentru a pleda pentru redeschiderea negocierilor privind acordul de retragere.

Boris Johnson va avea întrevederi cu Angela Merkel, cancelarul german, și Emmanuel Macron, președintele francez, înainte de summitul G7 de la Biarritz, programat pentru perioada 24-26 august, unde se va întâlni și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk.

Brexit pe 31 octombrie, fără cale de întoarcere

În timp ce opoziţia laburistă încă mai visează la dărâmarea guvernului Johnson, un guvern care rezistă cu o majoritate de doar un parlamentar, executivul de la Londra a abrogat un act legislativ adoptat în 1972 care dădea forţă legii europene în Regat. Abrogarea actului va intra în vigoare pe 31 octombrie, potrivit Digi24.

”Acesta e un semnal clar pentru oamenii din această ţară că nu mai există cale de întoarcere – vom părăsi Uniunea Europeană, după cum am promis, pe 31 octombrie, oricare ar fi circumstanţele”, a declarat secretarul de stat pentru Brexit, Steve Barclay.

Săptămâna trecută, liderul opoziţiei, Jeremy Corbyn, a declarat că ia în calcul depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva guvernului Johnson şi că în cazul în care aceasta va reuşi, va forma un guvern provizoriu, va încerca să obțină o nouă amânare a datei plecării din UE, pentru a evita un Brexit fără acord, iar apoi să convoace alegeri anticipate, potrivit The Guardian.

În prezent, Boris Johnson se bucură de o majoritate parlamentară de doar un vot, chestiune ce îl face vulnerabil în fața unei moțiuni de cenzură.

Cu toate acestea, un sondaj realizat de YouGov arată că majoritatea britaicilor nu sunt în favoarea planului lui Corbyn.

Potrivit acestuia, pe un eşantion reprezentativ de 1.968 de britanici, 48% ar prefera ca mai degrabă Rregatul Unit să părăsească UE fără acord, decât să-l vadă pe Corbyn devenind premier.

Alţi 35% ar prefera, din contră, ca Jeremy Corbyn să devină şeful Guvernului şi să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei regatului la Uniune, iar 17% nu se pronunţă.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța, ultimul la care ar fi putut participa în calitate de președinte al Comisiei Europene

Published

on

© Council of the European Union

Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker va absenta de la summitul G7 din Franța ce se va defășura în perioada 24-26 august, după ce a fost supus unei operaţii de extirpare a vezicii biliare, a informat luni o purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene.

Pot confirma că operaţia a decurs bine şi că preşedintele Juncker rămâne în prezent în spital pentru recuperare“, a spus Natasha Bertaud în briefing-ul de presă cotidian al Comisiei Europene, citată de Politico Europe.

Aceasta a mai precizat că Juncker va rămâne în spital pentru ”recuperare medicală” și nu va călători la Biarritz, locul unde se va desfășura summitul G7.

Bertaud a mai punctat că doctorii lui Juncker i-au recomandat acestuia să ”nu călătorească pentru moment”, precizând de asemenea că șeful executivului european va lua legătura cu președintele francez Emmanuel Macron și cu președintele Consiliului European Donald Tusk pentru a discuta problemele de pe agenda summitului, între care figurează relațiile economice, schimbările climatice, dar și alte probleme de securitate globală.

Sâmbătă, preşedintele Comisiei Europene a revenit de urgenţă din vacanţa în Luxemburg pentru o operaţie de extirpare a vezicii biliare.

Pentru Jean-Claude Juncker, cel care își va încheia mandatul de președinte al Comisiei Europene la 31 octombrie, acesta ar fi fost ultimul summit G7 la care urma să participe.

De altfel, în timpul vacanței în Austria, șeful executivului european a vorbit într-un interviu pentru presa austriacă despre faptul că nu va mai activa în viața politică după plecarea sa din fruntea Comisiei Europene, recunoscând și epuizarea resimțită după cariera sa politică vastă.

Prim-ministru al Luxemburgului între 2 – 

Experiența sa politică datează din anii în care Jacques Delors, în calitate de președinte al Comisiei Europene, lucra pentru avansarea integrării europene. Membru al guvernelor conduse de Jacques Santer (la rândul său fost președinte al Comisiei Europene), Juncker a deținut portofolii de ministru și pe cea de prim-ministru din 1984 și până în 2013. Mai mult, în perioada în care cele 12 state ale Comunității Europene puneau bazele Tratatului de la Maastricht – bornă remarcabilă a integrării europene – Jean-Claude Juncker era ministru de Finanțe al Luxemburgului. Din această calitate, a fost direct implicat în desăvârșirea criteriilor de la Maastricht, cele care stau la baza creării Uniunii Economice și Monetare și a adoptării euro ca monedă unică europeană.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending