În ciuda rolului de pivot al Asiei pe care Rusia încearcă să îl obțină prin diferite angajamente sau mutări diplomatice, relația dintre China și Rusia a luat o turnură nu tocmai dorită, în mare parte din cauza devalorizării acute a rublei și prăbușirii stocului de piață chinezesc, relatează o analiză The Diplomat.
Acesta ar putea reprezenta chiar momentul propice pentru reapropierea dintre Europa și Rusia pentru rezolvarea tensiunilor existente și pentru a ajunge la un numitor comun. Mai mult, poate oferi Rusiei și Europei un stimulent pentru reconsiderarea practicii actuale de licitare pentru mai multe sfere de influență și în locul încercării de a se apropia simultan de China, pot pune la încercare strategia acesteia de a reconstitui un nou Drum al Mătăsii.
Rolul de pivot al Rusiei se lovește de un inconvenient
Pivotarea Rusiei în Est a fost prezentă cu mult înaintea izbucnirii crizei din Ucraina și a fost asociată cu dezvoltarea Rusiei în estul îndepărtat. Bazele primului Program Federal de Acțiune de dezvoltare a estului îndepărtat au fost puse în 1996 însă, în timpul pregătirilor summitului Cooperării Economice Asia-Pacific (APEC) de la Vladivostok din 2012, Rusia a conferit teritoriilor sale din regiunea estică îndepărtată și din cea Asia-Pacific o însemnătate mai mare decât oricând.
În 2014 Gazprom și Corporația Națională Petrolieră a Chinei (CNPC) au semnat un acord de 400 miliarde de dolari pentru construcția conductei „Puterii Siberiene”. La acea vreme Rusia încă se număra printre primii zece parteneri comerciali ai Chinei. Cele două părți s-au arătat convinse că până în 2015 vor atinge obiectivul declarat al unei cifre de afaceri de comerț de 100 miliarde de dolari.
Totuși, colapsul prețurilor hidrocarburilor și scăderea cererii Chinei pentru gazul natural și creșterea disponibilității de gaz natural lichefiat din China, amenință serios punerea în aplicare a ceea ce a fost etichetat drept un „acord istoric”. În plus față de impasul în cooperarea energetică, volumul investițiilor directe chineze în Rusia a scăzut cu 20% în prima jumătate a anului 2015, în mare parte datorită creșterii volatilității rublei. Contrar tuturor așteptărilor, băncile chinezești au fost foarte scrupuloase și pragmatice în relațiile cu omologii ruși în ceea ce privește sancțiunile. Mai mult, în urma prăbușirii stocului de piață din China, împrumuturile rusești de la chinezi pot suferi o încetinire a ritmului, ceea ce ar putea conduce la o nouă provocare pentru administrația condusă de Putin.
În mod sigur colaborarea dintre cele două state nu este în colaps total. În 2015 Putin și Xi au făcut o declarație comună în ceea ce privește alinierea viziunilor asupra Drumului Economic al Mătăsii și a Uniunii Economice Eurasiatice. Rusia și China s-au înțeles asupra construirii unei autostrăzi între Moscova și Kazan, drum ce ar putea evolua într-un Drum al Mătăsii de Fier între Europa și China via Rusia.
În urma sancțiunilor pe care Rusia le-a primit de la Occident în urma crizei ucrainiene, aceasta a devenit și mai dependentă de China. În plus, excluderea Rusiei din Parteneriatul Trans-Pacific i-a creat numeroase pierderi economice făcând apropierea față de China și mai dificilă, care dispune de un mecanism de rezistență în urma neincluderii în Parteneriat, mecanism pe care Rusia nu îl are. Așadar, atât Rusia, cât și Uniunea Europeană se află într-un moment în care trebuie să-și revizuiască poziția față de avansarea continuă a Chinei, să-și redefinească interesele comune și strategia de putere împărtășită. Datorită faptului că unii conducători ai UE sunt dispuși să facă un compromis în ceea ce privește criza din Siria și ca urmare a scăderii tensiunii din conflictul din Ucraina, o nouă platformă de dialog ce include Moscova și Bruxellesul ar putea contribui la dezescaladarea tensiunilor din estul Ucrainei.
Agregarea intereselor comune ale Chinei, Europei și Rusiei într-o formulă 16+3?
Potrivit The Diplomat, în urma identificării unei slăbiciuni în zona euro în 2012, China a apelat la țările din Europa Centrală și de Est cu o nouă formulă pentru o cooperare regională denumită „16+1”. Acest grup format din foste state comuniste a fost perceput de China drept un potențial pod pentru integrarea în imensa piață a UE. Având în vedere schimbarea abordării chineze de la „menținerea unui profil scăzut” la „lupta pentru înfăptuire”, abordare propusă de noul președinte, formatul 16+1 ar putea pava drumul spre realizarea proiectului lui Xi Jinping „One Belt, One Road”.
Așadar, în loc ca UE să fie nemulțumită de încercările repetate chineze de a își croi un drum în Europa prin ocolirea instituțiilor europene și tratarea directă cu capitalele a numeroase state membre, UE ar trebuie să se alieze cu Rusia și să pună la încercare ambițiosul proiect al Chinei. Formatul 16+1 ar deveni, așadar 16+3 alături de China, Rusia și UE.
Între timp, Rusia ar trebui să se abțină de la a exploata dependența europenilor de gazul rusesc și mai degrabă, să negocieze pentru o mai bună rețea de distribuție. În acest sens, toate măsurile discutate mai sus ar putea aduce beneficii tuturor actorilor implicați și ar constitui un important pas în diplomația mondială.
—
Material editat de Violeta Dan, stagiar CaleaEuropeana.ro
.
