Cel mai important an electoral din istorie nu va fi amintit ca o sărbătoare a democrației în România, ci ca un moment în care aceasta a fost deturnată și care ar trebui să constituie un semnal de alarmă pentru toate statele democratice, scrie publicația britanică The Guardian, care a consacrat un nou articol semnat de întreaga redacție situației din România, atrăgând atenția că “Bucureștiul a avut dreptate să traseze o linie clară” prin anularea alegerilor și că trebuie să intervină urgent, înainte ca astfel de scheme să fie aplicate și în Germania, cu alegeri în februarie, sau în alte țări din UE.

Articolele de opinie semnate de întreaga echipă editorială a unei publicații reprezintă o practică pe care instituțiile occidentale de presă și-o asumă în momente de cumpănă în rândul democrațiilor europene și euro-atlantice.

Articolul integral The Guardian:

“Anul 2024 a fost numit cel mai important an electoral din istorie, cu alegeri în 72 de țări care au afectat 3,7 miliarde de oameni. Din păcate, în România, acest an va fi amintit nu ca o celebrare a democrației, ci ca un moment în care aceasta a fost deturnată.

Decizia fără precedent a Curții Constituționale de săptămâna trecută de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, pe fondul acuzațiilor de interferență rusă, marchează un moment crucial în politica tot mai tensionată a Europei de Est. Această hotărâre a urmat unui avans uluitor pe primul loc al unui candidat de extremă dreapta, admirator al lui Vladimir Putin, Călin Georgescu, care până înainte de alegeri era cotat cu procente extrem de mici. Conform unor rapoarte de informații declasificate, Georgescu a beneficiat de un vot manipulat prin mijloace ilicite, inclusiv atacuri cibernetice și o campanie finanțată de Rusia pe TikTok. Analizele au arătat că aproximativ 25.000 de conturi pro-Georgescu pe TikTok au devenit active cu doar două săptămâni înainte de primul tur de scrutin.

În Georgia și Moldova, aceste evenimente au fost primite cu o recunoaștere sumbră. Dedicația Kremlinului pentru tehnicile de război hibrid se intensifică, având ca scop contaminarea discursului public și subminarea aspirațiilor populare de aderare la Uniunea Europeană și NATO. Alegerile prezidențiale recente din Moldova și referendumul pentru includerea dorinței de aderare la UE în constituție au fost ambele marcate de acuzații de interferență din partea Kremlinului. În Georgia, președintele Salome Zourabișvili a acuzat partidul de guvernământ Georgian Dream că a manipulat votul la alegerile din octombrie anul trecut, cu sprijin rusesc. Moscova a propagat, de asemenea, dezinformări și a finanțat grupuri extremiste de dreapta, alimentând sentimente violente „anti-occidentale” pe teme precum drepturile LGBTQ+.

Subminarea unui proces electoral într-un stat membru UE – și NATO – este un nou semnal de alarmă pentru Bruxelles, care încearcă să impună rețelelor sociale reguli mai stricte de moderare prin Actul privind Serviciile Digitale. În urma rapoartelor serviciilor de informații din România, Comisia Europeană a cerut TikTok să păstreze toate datele care ar putea indica încercări ascunse și monetizate de manipulare a proceselor electorale, inclusiv în perspectiva alegerilor din Germania de anul viitor. Luna trecută, o analiză a serviciilor de informații germane a avertizat asupra unor posibile încercări rusești de influențare a scrutinului, al cărui rezultat va avea un impact crucial asupra politicii occidentale față de Ucraina.

Pentru democrații, prevenirea acestor tactici trebuie să devină o prioritate urgentă. Ascensiunea improbabilă a lui Georgescu, sprijinită de TikTok, este doar cel mai recent exemplu al utilizării rețelelor sociale și platformelor de mesagerie pentru a ocoli sursele tradiționale de informații. Cu o abilitate și un impact tot mai mari, Rusia și partidele de extremă dreapta din Europa folosesc astfel de forumuri pentru a genera o realitate politică alternativă bazată pe dezinformare virală și distorsiuni.

Având dovezi ample de nereguli, autoritățile române nu au avut opțiuni ușoare. Decizia de a relua alegerile riscă să accentueze diviziunea într-o societate deja polarizată și să delegitimeze dimensiunea autentică de protest a votului pentru Georgescu. Un scor mai mare pentru extrema dreaptă naționalistă, pro-Putin, alimentat de reacția împotriva deciziei Curții, este o posibilitate plauzibilă la repetarea scrutinului anul viitor. Dar, pe măsură ce Rusia își intensifică eforturile de a submina democrația în statele vecine și nu numai, Bucureștiul a avut dreptate să traseze o linie clară”.

Curtea Constituțională a României a anulat vineri, printr-o decizie în unanimitate a celor nouă judecători constituționali, întregul proces electoral privind alegerea președintelui României. În motivarea care a stat la baza deciziei de anulare a alegerilor prezidențiale, CCR a arătat că “procesul electoral privind alegerea Președintelui României a fost viciat pe toată durata desfășurării lui și în toate etapele de multiple neregularități și încălcări ale legislației electorale”.

Principalul partener al României, Statele Unite, și alți parteneri precum Marea Britanie, Estonia, Polonia, Franța Lituania, Cehia, Portugalia și Spania, și-au reafirmat încrederea în instituțiile și procesele democratice ale României, inclusiv în investigațiile privind influența străină malignă după decizia Curții Constituționale a României de anulare a alegerilor prezidențiale. Și președinția G7, asigurată de Italia, se declară “foarte îngrijorată de activitățile hibride ale Rusiei în influențarea alegerilor din România”.

“Interferența Rusiei în alegerile din România confirmă că planurile agresive ale Kremlinului se extind la UE și NATO“, a transmis și ministrul de externe al Ucrainei.

Decizia CCR a venit ca urmare a unor sesizări, inclusiv din partea Calea Europeană, după ce președintele Klaus Iohannis a autorizat desecretizarea documentelor din ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării și după ce România i-a informat pe aliații din NATO că va lua “toate măsurile necesare pentru a proteja democrația, securitatea națională și suveranitatea”, cu ocazia participării ministrului de externe Luminița Odobescu la ministeriala de externe a NATO.

Informațiile desecretizate au indicat că au fost obținute date certe care relevă intențiile unor persoane de pe teritoriul României de a afecta suveranitatea statului român, “stabilindu-și obiectivul comun de a sprijini demersurile politice ale candidatului Călin Georgescu de a accede pe funcția de președinte al României”. Informațiile declasificate au arătat cum conturi de pe rețeaua de socializare TikTok au fost instrumentalizate și activate în acest scop. TikTok nu l-a marcat pe Călin Georgescu drept candidat politic, iar conținutul asociat hashtag-urilor campaniei lui Georgescu a ajuns pe locul 9 la nivel mondial în topul trendurilor de promovare. Totodată, un finanțator a plătit 381.000 de dolari către utilizatori TikTok care să-l promoveze pe Călin Georgescu, iar infrastructura procesului electoral s-a aflat sub presiune, România fiind țintită de 85.000 de atacuri cibernetice prin platforme de criminalitate cibernetică de sorginte rusă, care au fost lansate prin sisteme informatice din peste 33 de țări.