România încearcă să-şi blocheze propriul candidat la funcţia de procuror-şef european, este titlul ce însoțește un material The Guardian, în care publicația britanică relatează despre situația curioasă în care România, aflată la președinția Consiliului UE, vrea să-și blocheze propriul candidat la funcția de procuror-șef al Pachetului European.
Cotidianul britanic publicat marți un articol pe tema împotrivirii ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, faţă de numirea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror-şef al Parchetului European. Publicaţia relatează că acesta a promis să facă tot ce-i stă în putere pentru a bloca accesul lăudatului candidat al ţării sale la această funcţie.
În același timp, The Guardian explică însă că România, care deţine în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului UE, nu poate bloca prin veto numirea procurorului-şef al Parchetului European, întrucât această decizie nu se ia cu unanimitate de voturi, ci cu votul majorităţii statelor membre UE şi al Parlamentului European, ceea ce înseamnă că nicio ţară nu poate bloca un candidat.
Laura Codruța Kovesi, cunoscută ca o campioană a luptei anticorupție din România, are un adversar înverșunat chiar în ministrul român al justiției, Tudorel Toader, cel care a obținut demiterea ei de la DNA și care consideră că se face vinovată de abuzuri, scrie și Digi24.
Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute.
După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.
Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.
Comitetul de selecție a luat decizia la ședința din 1 februarie. Votul din Parlamentul European și cel din Consiliul UE vor avea loc la finalul lunii februarie și începutul lunii martie.
Procedura de selecţie a procurorului-şef european nu depinde de ţara din care e candidatul, fiind una exclusiv europeană. Acest juriu este format din 12 persoane din rândul foştilor membri ai Curţii de Justiţie şi ai Curţii de Conturi, din rândul foştilor membri naţionali ai Eurojust, al membrilor instanţelor naţionale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriştilor ale căror competenţe sunt recunoscute.
Potrivit Regulamentului Consiliului, numirea procurorilor-şefi europeni este făcută de comun acord de Parlamentul European şi Consiliu. Procurorul-şef european are un mandat de 7 ani, care nu poate fi reînnoit.
Parchetul European (EPPO-European Public Prosecutor’s Office) va permite schimbul rapid de informații, investigații coordonate ale poliției, înghețarea și confiscarea rapidă a bunurilor, precum și arestarea transfrontalieră a suspecților. Parchetul va lucra îndeaproape și complementar cu agenția Eurojust și cu biroul UE de investigații anti-fraudă OLAF pentru a asigura acţiuni de urmărire penală mai eficiente o mai bună recuperare a banilor contribuabililor fraudați.
EPPO este creat pe baza cooperării consolidate între 21 de state membre. Cele 7 state care nu participă sunt: Suedia, Malta, Ungaria, Polonia, Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, însă se vor putea alătura în orice moment cooperării dacă doresc.
Biroul central al EPPO va fi în Luxemburg, având un procuror șef și procurori din toate statele participante, care vor superviza zi de zi investigațiile efectuate de procurorii delegați în toate statele membre participante.
