Connect with us

ALEGERI EUROPENE 2019

The power of WEber, waterproof

Published

on

Dan Cărbunaru, Corespondență din Atena

Pierdută sub asediul populiștilor de la Syriza, bătălia electorală pentru Grecia a popularilor europeni a reînceput, marți seara, sub ploaia ușoară din Atrium-ul Zappeion-ului. Discursul sub cerul liber al lui Manfred Weber, candidatul PPE la șefia Comisiei Europene a obținut primele aplauze după mai bine de zece minute. Impulsionat de susținători, Weber a lăsat în urmă tracul și oboseala călătoriilor de campanie pentru a lua la țintă inamicii politici și a anunța cele 12 promisiuni către europeni.

Germanul a atacat pe rând populiștii și birocrația europeană, două teme bine primite într-o țară precum Grecia. Alături de el s-a aflat liderul opoziției, și președintele partidului Nea Demokratia, Kyriakos Mitsotakis. 

Candidatul PPE a vorbit de planurile sale pentru o Europă pe Trei piloni – inteligență, putere și bunătate. Cele 12 puncte au fost prezentate ca rezultat al turului european în care Weber a discutat cu cetățenii, așezate sub sloganul The power of WE – un joc de cuvinte pornit de la numele candidatului, care sugerează puterea unității europene, a lucrului în comun, pentru un bine comun:

  • Zece mii de polițiști de frontieră europeni până în 2022
  • FBI european pentru investigarea terorismului
  • Stoparea discuțiilor de aderare a Turciei la UE
  • Un nou mecanism de protejare a statului de drept
  • Plan european de combatere a cancerului
  • Case inteligente pentru bătrâni
  • 5 milioane de locuri de muncă pentru tineri
  • Eliminarea a peste 1.000 de reglementări europene depășite
  • Fond de tranziție digitală pentru lucrătorii din fabrici
  • Împrumuturi pentru familiile tinere care își cumpără locuințe
  • Blocarea la nivel global a muncii copiilor
  • Blocarea la nivel global a utilizării plasticelor de unică folosință.

Dintre mesajele transmise către europeni, cel care vizează birocrația europeană atrage atenția în condițiile în care, de regulă, e o teză abordată mai degrabă de populiști sau naționaliști. Weber utilizează această temă invocând planurile Comisiei Juncker privind viitorul Europei. Cum să faci asta, ca organism birocratic? Se intreba retoric Weber. Șarja la adresa uneia dintre cele trei instituții cheie a căror conducere o deține chiar PPE se poate explica prin apropierea Comisiei mai degrabă de pozițiile Consiliului, ceea pentru liderul Grupului PPE din Parlamentul European nu este de acceptat. Folosind pârghiile oferite de Tratatul Lisabona, pe care îl consideră suficient pentru buna funcționare a UE, Weber își propune să apropie mai mult Comisia de pozițiile Parlamentului European și să imprime viziunea sa politică aparatului birocratic de la Bruxelles.

Manfred Weber contează în Consiliul European pe susținerea deja declarată a nouă importanți lideri PPE, precum Angela Merkel, Klaus Iohannis, premierul irlandez sau cel croat, iar în familiile politice va căuta majoritatea necesară după alegeri pentru alegerea sa în fruntea Comisiei prin dialog cu cele patru mari familii politice – PPE, socialiști, ALDE și verzi. 

Germanul vrea să crească nivelul de reprezentare a femeilor în Comisie, demers început deja de Juncker și să modifice structura în conformitate cu prioritățile și așteptările cetățenilor.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI EUROPENE 2019

Frans Timmermans, el însuși victima unui preot pedofil, cere Bisericii Catolice să pedepsească actele de pedofilie: ”Iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei. Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”

Published

on

© PES/ Flickr

Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene și candidatul Socialiștilor Europeni la șefia executivului european, Frans Timmermans, a evocat miercuri, la Varşovia, experienţa sa de victimă a unui preot pedofil şi a îndemnat Biserica Catolică ”să nu lase nepedepsite” acest gen de infracţiuni, informează AFP.

“În primul rând, după cum am spus-o public în Olanda, o spun şi altor victime: nu vă fie ruşine. Nu este greşeala voastră. Nu aţi făcut nimic rău”, a declarat Timmermans, citat de Agerpres.

“Bisericii mele Catolice îi spun: asiguraţi-vă să nu rămână nepedepsite, cum fac alte Biserici din alte ţări, mergeţi în profunzimea lucrurilor. Dacă persoane au făcut astfel de acte criminale, denunţaţi-le pentru ca ele să poată fi urmărite” în justiţie, a adăugat el.

Timmermans, 58 de ani, care vizează postul de preşedinte al Comisiei Europene deţinut în prezent de Jean-Claude Juncker, a dezvăluit la începutul anilor 2000 că a fost victima unui preot american la vârsta de 13 ani.

“Mi-ar plăcea ca Biserica mea, în întreaga lume, să treacă printr-un proces de adevăr şi reconciliere”, cum a fost în Africa de Sud după apartheid, a spus Timmermans. “De aceasta are nevoie Biserica noastră (…), însă, dacă dorim iertarea – şi aceasta este de asemenea experienţa mea personală -, iertarea vine dacă există recunoaşterea vinovăţiei (…). Aceasta s-a întâmplat în cazul meu”, a adăugat el.

Timmermans a făcut această declaraţie în condiţiile în care pedofilia în cadrul clerului a devenit în Polonia unul dintre principalele subiecte de dezbatere cu câteva zile înainte de alegerile europene, în urma difuzării unui documentar şocant, vizionat de atunci de aproape 21 de milioane de ori.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: PNL este singurul partid care s-a înscris în campania pentru referendum și este singurul partid din România interesat de statul de drept

Published

on

© PNL/ Facebook

Partidul Național Liberal este singurul partid care s-a înscris la Autoritatea Electorală Permanentă în calitate de competitor electoral în campania pentru referendum, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, europarlamentarul Marian-Jean Marinescu, vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European și candidat al PNL pentru un nou mandat în legislatura europeană.

”Fapte, nu declarații electorale goale de conținut. PNL este singurul partid care s-a înscris la AEP în campania pentru referendum. PNL este singurul partid din România interesat de statul de drept și de independența justiției. Toate celelalate partide sunt obligate să le explice cetățenilor de ce nu sprijină referendumul pentru justiție, ca să știm când îi mai credem și când nu”, a scris Marinescu pe Facebook.

Marian-Jean Marinescu este membru al Parlamentului European încă din 2007, odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, fiind europarlamentarul român cu cel mai mare număr de dosare legislative coordonate. Cel mai recent, Marinescu a încheiat negocierile cu președinția română a Consiliului UE privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei, noua politică europeană de transport. Din punct de vedere politic, Marian-Jean Marinescu este vicepreședinte al grupului PPE în Parlamentul European. În 2014 și 2017 a fost ales Europarlamentarul Anului la categoria Cercetare și Inovare. (Mai mult despre activitatea lui Marian-Jean Marinescu AICI).

În prezent, Marian-Jean Marinescu candidează din partea PNL pentru un nou mandat în Parlamentul European.

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Emmanuel Macron își multiplică mesajele politice înaintea alegerilor europene: Este nevoie de o coaliţie mai largă în Parlamentul European. Michel Barnier și Charles Michel au calităţi eminente pentru a conduce instituțiile UE

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Preşedintele francez Emmanuel Macron s-a declarat miercuri în favoarea unei coaliţii “mai largi” în Parlamentul European decât actuala majoritate dintre “socialişti şi conservatori”, pentru a promova “un proiect european ambiţios” după alegeri, nominalizându-i pe negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, și pe premierul Belgiei, Charles Michel, ca oameni cu calități de lider în Europa.

În prezent, în Parlamentul European există o majoritate între socialişti şi conservatori. Este nevoie de o coaliţie mai largă, în care echilibrele vor fi mult mai bine respectate. Va trebui lucrat la construirea acestei coaliţii de progres şi de viitor cu lideri precum Charles Michel, Mark Rutte, Antonio Costa şi alţii“, a spus el, într-un interviu pentru ziarul belgian Le Soir și citat de AFP, relatează Agerpres.

Liderii menționați de Macron pentru o viitoare coaliție fac parte din familia liberalilor europeni – Michel și Rutte – cu care formațiunea lui Emmanuel Macron se va alia în viitorul Parlament European, în vreme ce premierul portughez Antonio Costa este membru al socialiștilor europeni. Dorința liderului de la Elysee apare în completare la apelul făcut de Frans Timmermans, candidatul social-democraților europeni la șefia Comisiei Europene, care a solicitat formarea unei alianțe a forțelor de stânga pentru a conduce destinul Uniunii Europene în următorii cinci ani, opunându-se lui Manfred Weber, candidatul PPE, familia politică europeană care conduce actualmente toate instituțiile UE.

Președintele francez a făcut aceste declarații și în condițiile în care estimările privind viitoarea configurație a Parlamentului European creditează grupul PPE cu aproximativ 170 de mandat și grupul S&D cu 145 de mandate, primele două familii politice nemaivând posibilitatea să însumeze necesarul unei majorități de 376 de eurodeputați din totalul celor 751. În același timp, alianța ALDE – En Marche este creditată cu 107 mandate.

Potrivit sursei citate, în privinţa procesului de alegere a viitorilor preşedinţi ai Comisiei Europene şi Consiliului European, el a precizat că este vorba “de obţinerea unui consens” între lideri după alegeri.

Consensul la care face referire Emmanuel Macron are în vedere opoziția acestuia față de o legătură automată între rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European și numirea unui președinte al Comisiei Europene, procedura cunoscută sub denumirea de ”Spitzenkandidat” și sub prevederile căreia principalii favoriți sunt Manfred Weber, candidatul PPE, și Frans Timmermans, candidatul PES.

Întrebat despre Michel Barnier, Macron a afirmat că negociatorul european pentru Brexit “se numără printre liderii europeni care au calităţi eminente şi care pot face parte” din lista de candidaţi potenţiali, la fel ca actualul premier liberal belgian Charles Michel, pe care l-a lăudat pentru “curaj”.

Citiți și ”Marea vânătoare de posturi europene”: Cine sunt cei 17 politicieni proeminenți care ar putea prelua frâiele UE până în 2024 (Reuters)

Numele lui Barnier și lui Michel apar și într-un material Reuters în care sunt vehiculați mai mulți politicieni proeminenți din Europa pentru funcțiile de top din ierarhia instituțională europeană. De altfel, Michel Barnier este membru al Partidului Popular European, iar în 2014 a fost contracandidatul lui Jean-Claude Juncker la alegerile interne ale PPE pentru desemnarea candidatului cap de listă.

Într-un interviu pentru presa germană, Michel Barnier a fost întrebat despre susținerea sa pentru candidatul PPE, declarând că este, la fel ca Manfred Weber, ”membru al PPE și loial partidului”.

Citiți și ”Urzeala tronurilor” în Europa, între rezultate electorale și jocuri de culise. Cine va fi viitorul președinte al Comisiei Europene? Câtă putere are președintele francez?

Cu toate acestea, mesajul lui Macron, care face parte dintr-o suită de interviuri acordate în ultimele zile, are la bază ambiția președintelui francez de a fi un jucător activ și decisiv în stabilirea viitorului Uniunii Europene. De altfel, într-un amplu material dedicat situației privind ”urzeala tronurilor” în Europa, plasată între rezultate electorale, putere politică și jocuri de culise, CaleaEuropeană.ro a analizat scenariile care pot asigura deznodământul viitoarei conduceri de la nivelul UE, iar scenariul sacrificării principiului ”Spitzenkandidat” ar putea fi atribuit aproape în exclusivitate lui Emmanuel Macron.

Marți, președintele francez a arătat că doreşte organizarea unei ,,Convenţii fondatoare europene”, după alegeri, unde ,,şefii de stat şi de guvern, cu noul executiv şi responsabilii PE, împreună cu cetăţenii, să îşi acorde timp ca să definească strategia Europei pentru următorii cinci ani, inclusiv schimbarea tratatelor”.

Ulterior, Emmanue Macron și-a multiplicat alertele înaintea apropiatelor alegeri europarlamentare evocând chiar ”riscul de dislocare a Europei”.

Alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, considerate unele cruciale pentru viitorul UE, vor da startul procesului specific și complex de schimbare la vârful instituțiilor europene.

Noul Parlament European se va reuni de la 1 iulie 2019, în timp ce mandatul actualei Comisii Europene se încheie la 31 octombrie 2019. Ulterior, la 30 noiembrie 2019 își vor finaliza mandatele și președintele Consiliului European și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, care deține și poziția de vicepreședinte al Comisiei Europene. În ceea ce privește viitorul președinte al Consiliului European.

 

 

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending