INTERNAȚIONAL
The Telegraph: România alunecă neremarcat în despotism
Published
12 years agoon
By
REDACTIA“România alunecă spre despotism”, se spune intr-un articol apărut pe blogul publicaţiei britanice “The Telegraph”. Materialul este ilustrat cu fotografia fostului dictator comunist, Nicolae Ceauşescu, informează Adevarul.ro.
După ce partidul de dreapta a pierdut din popularitate, preşedintele Traian Băsescu i-a cerut independentului Mihai-Răzvan Ungureanu să formeze un nou Guvern.
“Social-democraţii din opoziţie au început imediat mituirea parlamentarilor pentru a-şi asigura majoritatea şi au preluat puterea în urma unei motiuni de cenzură“, scrie “The Telegraph”.
“Acesta a fost momentul în care lucrurile au luat o întorsătură îngrijorătoare”, constată autorul articolului. Pe lângă ordonanţele de urgenţă prin care Guvernul şi-a subordonat instituţiile statului – măsuri care arată ca şi “o lovitură de stat” .
Publicaţia mai remarcă totodată că o comisie de academicieni, care a confirmat plagiatul premierului Victor Ponta, a fost imediat dizolvată.
Măsurile adoptate recent de Guvernul Ponta au generat preocupări serioase privind nerespectarea principiilor fundamentale şi ridică “îndoieli serioase privind angajamentul faţă de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înteles statul de drept într-un sistem democratic pluralist”, aşa cum arată raportul pe Justitie, publicat miercuri, notează ziarul.
România e la marginea Europei – politic şi geografic. Călătoreste spre Vest şi eşti pe un teritoriu mai mult sau mai puţin democratic. Mergi însă spre Est şi nu vei găsi prea multe locuri unde guvernele se schimbă paşnic în urma alegerilor“, continuă “The Telegraph”.
Sursa: Adevarul.ro
Foto: assoact.blogspot.com
You may like
Eurobarometru: 47% dintre români consideră că valorile fundamentale ale UE sunt bine protejate în România, sub media europeană de 66%
De Ziua Internațională a Democrației, UE reiterează angajamentul său de a consolida și apăra democrația, atât în interiorul, cât și în afara granițelor sale
UE avertizează Georgia să nu interzică partidele de opoziție: Actuala direcție de acțiune pune în pericol parcursul european al țării. Avem toate opțiunile pe masă
Olaf Scholz intenționează să candideze din nou pentru funcția de cancelar al Germaniei în 2025, în pofida sondajelor și rezultatului obținut de partidul său la alegerile europene
Articolul 7: Cu mai puțin de o lună până la a-i preda Ungariei ștafeta președinției Consiliului UE, Belgia îndemnă guvernele ”să meargă până la capăt” cu procedura ”nucleară” deschisă împotriva Budapestei
Ministrul Digitalizării anunță lansarea platformei #nofake pentru raportarea conținutului inadecvat pe rețelele de socializare
INTERNAȚIONAL
Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie
Published
2 days agoon
November 9, 2024By
REDACTIANoi date ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică arată că inflația anuală în OCDE, măsurată prin indicele prețurilor de consum (IPC), a încetinit la 4,4% în septembrie 2024, de la 4,7% în august. Inflația a scăzut în 27 din cele 38 de țări OCDE, a crescut în 6 și a fost stabilă sau în general stabilă în 5. Inflația globală s-a situat la sau sub 2% în 17 țări în septembrie, un număr similar cu cel din august. Inflația în Turcia a rămas peste 49%. În pofida încetinirii recente a inflației globale în OCDE, nivelurile medii ale prețurilor în rândul țărilor membre OCDE au fost cu aproximativ 30% mai mari în septembrie 2024 decât în decembrie 2019, înainte de debutul pandemiei COVID.
Inflația energetică anuală din OCDE a rămas negativă, scăzând la minus 2,2% în septembrie de la minus 0,4% în august. Inflația energetică a scăzut în 34 de țări OCDE, dintre care 17 aveau deja o inflație energetică negativă în august. De la an la an, inflația alimentară și inflația de bază (inflația fără alimente și energie) au rămas în general stabile.
În G7, inflația globală anuală a încetinit la 2,2% în septembrie, de la 2,4% în august, datorită scăderii prețurilor la energie. Inflația globală a rămas în general stabilă în Statele Unite și a scăzut în toate celelalte țări G7. Cea mai mare scădere a fost observată în Franța, unde prețurile la energie au scăzut brusc, în timp ce inflația de bază a decelerat din cauza încetinirii inflației prețurilor serviciilor. Inflația alimentară în G7 a crescut pentru prima dată din octombrie 2022, datorită creșterii în Italia, Regatul Unit și Statele Unite. Inflația de bază a rămas principalul contributor la inflația globală în toate țările G7, cu excepția Japoniei, unde contribuția combinată a inflației alimentare și energetice a fost egală cu cea a inflației de bază.
În zona euro, inflația anuală măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a scăzut la 1,7% în septembrie, de la 2,2% în august, coborând sub 2% pentru prima dată din iunie 2021. La minus 6,1%, scăderea anuală a prețurilor la energie a fost de aproape două ori mai abruptă decât în august. Inflația alimentară și inflația de bază au rămas în general stabile în zona euro. În octombrie 2024, estimarea rapidă a Eurostat a indicat o creștere a inflației anuale în zona euro la 2,0%, cu o încetinire a scăderii prețurilor la energie, în timp ce inflația de bază se estimează că a rămas stabilă.
În G20, inflația anuală a încetinit la 6,0% în septembrie, de la 6,2% în august. Inflația globală în Argentina, deși a scăzut pentru a cincea lună consecutiv, a continuat să depășească 200%. Inflația globală anuală a scăzut și în Africa de Sud, Indonezia și China. Inflația globală a crescut în India pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 4,2%. De asemenea, a crescut în Brazilia și a rămas în general stabilă în Arabia Saudită.
NATO
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
Published
2 days agoon
November 9, 2024Realitatea temerilor Europei cu privire la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă depinde mai mult de europeni decât de fostul și viitorul președinte american, este de părere fostul secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, unul dintre liderii care a jucat un rol crucial în menținerea unității transatlantice în timpul primei administrații Trump.
“Poporul american a vorbit. Peste Atlantic, mulți sunt îngrijorați de angajamentul SUA față de securitatea europeană. Nu ar trebui să disperăm. Întoarcerea președintelui Trump ne provoacă să dovedim că suntem parteneri adevărați, nu călăreți liberi“, scrie Stoltenberg, într-un articol de opinie pentru Financial Times.
Fără constrângerile limbajului diplomatic cu care a acționat ca un depanator al relațiilor dintre Europa și SUA în turbulentul prim mandat Trump, Jens Stoltenberg argumentează că dacă liderii europeni își respectă partea lor din înțelegerea transatlantică și administrația americană va face la fel. Mai mulți lideri europeni au reacționat la revenirea lui Trump la Casa Albă, pozițiile cu cel mai puternic contur fiind ale președintelui francez Emmanuel Macron și premierului polonez Donald Tusk. Liderul de la Elysee li s-a adresat omologilor europeni cu care s-a reunit la Budapesta că Europa nu își poate încredința securitatea în mâinile SUA pentru eternitate, iar Tusk afirmase înainte de alegerile europene că indiferent de cine va câștiga “epoca externalizării geopolitice s-a încheiat”.
Al doilea cel mai longeviv secretar general din istoria NATO, Stoltenberg va deveni noul președinte al Conferinței de Securitate de la München în februarie 2025.
La trei zile distanță după ce l-a felicitat pe Trump, norvegianul abordează preocupările europene cu privire la o eventuală a doua administrație Trump și implicațiile pentru NATO și securitatea transatlantică.
El recunoaște scepticismul trecut al lui Trump față de NATO, menționând că Trump a considerat Alianța ca fiind dezechilibrată, având în vedere dependența excesivă a Europei de SUA și angajamentele slabe în materie de apărare. În ciuda acestui fapt, Stoltenberg susține că mandatul lui Trump a consolidat în cele din urmă NATO, împingând Europa să construiască reziliență și independență energetică, în special având în vedere provocările reprezentate de agresiunea Rusiei.
“În momentul în care Trump a preluat funcția în 2017, mulți politicieni europeni erau, de asemenea, neliniștiți cu privire la ceea ce ar însemna alegerea sa pentru viitorul parteneriatului transatlantic. (…) Deși în cele din urmă a acceptat avantajele incontestabile ale faptului de a avea aliați, el avea dreptate: Europa își lăsase într-adevăr forțele să se atrofieze, iar mai multe națiuni deveniseră periculos de dependente de gazul rusesc. (…) Când Trump a părăsit funcția, NATO devenise mai puternică – și este și mai puternică astăzi. După cum a demonstrat răspunsul nostru colectiv la războiul Rusiei împotriva Ucrainei, NATO de astăzi nu este nici învechită, nici fără creier. Asta este bine, dar nu este suficient de bine”, a rememorat Stoltenberg.
El subliniază că Europa trebuie să continue să majoreze cheltuielile de apărare dincolo de obiectivul de 2% din PIB, mai ales că amenințările la adresa securității s-au înrăutățit de la angajamentul NATO din 2014. Cu un angajament european suficient, Stoltenberg crede că orice nouă administrație americană își va respecta obligațiile față de NATO.
“În 2014, aliații NATO au convenit să vizeze un obiectiv de 2 % din PIB pentru cheltuielile de apărare până în 2024. Acest obiectiv a fost atins de majoritatea. Însă obiectivul din 2014 este pur și simplu insuficient în mediul de securitate din 2024 – este un prag, nu un plafon. Liderii europeni știu că trebuie să facă mai mult. Revenirea lui Trump la Casa Albă nu face decât să întărească acest mesaj. Dacă Europa își respectă partea sa de înțelegere, sunt încrezător că noua administrație americană își va respecta partea sa de înțelegere“, a mai spus el.
Referindu-se la Ucraina, Stoltenberg sugerează că, în timp ce Trump ar putea fi critic față de nivelurile actuale de sprijin, el înțelege, de asemenea, că puterea și forța sunt esențiale pentru descurajarea lui Putin. El sugerează că “scepticismul lui Trump cu privire la strategia noastră actuală de sprijinire a Ucrainei poate conține, de asemenea, un sâmbure de adevăr”.
“SUA și Europa au oferit Ucrainei un sprijin militar semnificativ, dar, în cele din urmă, insuficient – suficient pentru a supraviețui, dar nu suficient pentru a pune capăt războiului în condiții favorabile. (…) Acesta este paradoxul de bază: cu cât livrăm mai multe arme, cu atât este mai probabil să putem ajunge la pace“, a continuat el, amintind că Trump a susținut deja o politică de forță în primul său mandat și fiind primul care a decis să livreze arme letale Ucrainei.
Actualul secretar general al NATO, Mark Rutte, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski i s-au adresat lui Trump în mesajele și discuțiile de felicitare cu trimitere la principiul “pace prin forță”, apelând la acest concept pe care strategii din jurul republicanului l-au promovat ca parte a gândirii de politică externă a președintelui ales. Un articol publicat în vara acestui an în revista Foreign Affairs de fostul consilier pentru securitate națională al lui Trump, Robert O’Brian, prezintă “revenirea păcii prin forță” ca argumente și principiu definitoriu pentru politica externă a lui Trump.
“Dacă Trump dorește să pună capăt acestui război, așa cum a promis, el trebuie să-i demonstreze lui Putin că agresiunea continuă este lipsită de sens. Putin recunoaște slăbiciunea, dar respectă forță. Aliații europeni ar trebui să fie pregătiți să sprijine o astfel de strategie, colaborând cu Trump pentru a ajunge la o soluție negociată care să fie acceptabilă pentru Ucraina și care să nu recompenseze agresiunea“, a indicat fostul înalt oficial aliat, Jens Stoltenberg.
În plus, Stoltenberg sugerează că Europa ar trebui, de asemenea, să ofere SUA un sprijin sporit în regiunea Indo-Pacific, în conformitate cu accentul pus anterior de Trump pe această regiune. El subliniază că, într-un context global marcat de alianțe autoritare în creștere, NATO și cooperarea americano-europeană reprezintă puncte forte unice.
“Deși Trump ar trebui să înțeleagă că angajamentul continuu al SUA față de Europa pentru a preveni un alt război costisitor este în interesul Americii, Europa poate face mai mult pentru a sprijini SUA în alte domenii. În conformitate cu președinții anteriori, Trump a susținut că SUA ar trebui să se concentreze asupra provocărilor din regiunea Indo-Pacific. Aliații europeni și-ar putea dovedi valoarea ajutându-l să facă acest lucru, de exemplu, oferindu-se să compenseze capacitățile specifice de care SUA ar putea avea nevoie acolo. Într-o lume în care puterile autoritare sunt mai aliniate și din ce în ce mai capabile, alianțele nu sunt o datorie, ci sunt cel mai mare multiplicator de forță al Washingtonului. Axa emergentă a autocraților poate avea parteneriate de conveniență, dar SUA are o rețea puternică de alianțe puternic instituționalizate, susținute de prieteni din întreaga lume”, a mai punctat fostul secretar general al NATO.
Stoltenberg încheie prin a îndemna Europa să privească revenirea lui Trump ca pe o oportunitate de a-și consolida rolul de partener de încredere, asigurând puterea continuă a NATO într-o ordine mondială competitivă. “Departe de a fi o povară, relația transatlantică este un avantaj strategic esențial în această eră a competiției dintre marile puteri”, a conchis el.
INTERNAȚIONAL
Antony Blinken și ministrul german de externe au discutat despre următorii pași în sprijinirea Ucrainei
Published
2 days agoon
November 9, 2024By
REDACTIASecretarul de stat american, Antony Blinken, a avut o convorbire telefonică cu ministrul german de externe, Annalena Baerbock, pentru a coordona următorii pași în sprijinirea Ucrainei, informează un comunicat oficial al Departamentului de Stat.
Blinken a mulțumit Germaniei pentru asistența continuă acordată Ucrainei și a subliniat importanța sprijinirii eforturilor Ucrainei de a-și apăra libertatea și de a obține victoria.
Cei doi oficiali au discutat despre amenințarea reprezentată de decizia Rusiei de a introduce trupe nord-coreene în războiul Rusiei împotriva Ucrainei.
De asemenea, secretarul de stat și ministrul de externe au discutat despre necesitatea unei soluționări diplomatice a conflictului din Liban, care să permită civililor de pe ambele părți ale Liniei Albastre să se întoarcă acasă în siguranță, precum și despre eforturile în curs de desfășurare pentru a pune capăt războiului din Gaza, a returna toți ostaticii și a spori asistența umanitară.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
Renumitul neurochirurg Leon Dănăilă îi îndeamnă pe români să îl voteze președinte pe Nicolae Ciucă (P)
Bugetul UE pentru 2025. Parlamentul Eropean și Consiliul UE continuă negocierile pentru un acord final
La o lună de la alegerile legislative din Lituania, populiștii se alătură coaliției de guvernare. SUA critică alianța
Eurodeputatul Victor Negrescu, întâlnire cu CEO-ul Raiffeisen din România: Continuăm demersurile pentru aderarea completă a României la spațiul Schengen
Josep Borrell, mesaj din cea de-a cincea vizită la Kiev: Ucraina nu are nevoie de aplauze. În război ai nevoie de muniție
Consiliul a prelungit cu doi ani mandatul misiunii de asistență militară a UE în sprijinul Ucrainei, cu un buget de peste 400 mil. euro
Înflația globală în rândul țărilor OCDE încetinește pe fondul scăderii prețurilor la energie
Josep Borrell efectuează ultima vizită la Kiev în calitate de șef al diplomației UE: Sprijinul pentru Ucraina, prioritatea mea personală în timpul mandatului
Premierul Marcel Ciolacu reafirmă angajamentul ferm al Guvernului României pentru combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și extremismului
Stoltenberg iese la rampă în ajunul noii epoci Trump: Putin respectă forța. Europa trebuie să susțină politica de forță a lui Trump, dovedind că este partener adevărat, nu călăreț liber
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”
INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative
Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja
Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac
Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE
Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români
Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale
Ministrul Economiei evidențiază avantajul competitiv pe care îl poate avea România în industria dispozitivelor medicale: Să avem mai multă proprietate intelectuală înregistrată în țara noastră
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială
Luca Niculescu: Pentru România, aderarea la OCDE va însemna o ocazie extraordinară de a avea un sistem de sănătate mai modern, axat pe inovare, cercetare, adaptat la provocările lumii moderne
Trending
- ROMÂNIA5 days ago
Miniștrii economiei și cercetării au pus bazele primului program care va crea drona românească la sediul INCAS, un institut lider regional în domeniul ştiinţelor aerospaţiale
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Alegeri prezidențiale la Chișinău – Nu puteți voi fura cât putem noi vota!
- POLITICĂ1 week ago
PNL și-a lansat programul de guvernare 2024-2028. Nicolae Ciucă: Viitorul economiei românești, al IMM-urilor și bunăstarea clasei de mijloc sunt pe buletinul de vot
- ROMÂNIA5 days ago
Nicolae Ciucă îl felicită pe Donald Trump pentru realegerea ca președinte al SUA: Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a întări Parteneriatul nostru strategic
- ROMÂNIA7 days ago
Șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România: Sistemul de sănătate românesc se confruntă cu provocări semnificative. Punerea în aplicare la timp a investițiilor din PNRR este esențială