Connect with us

U.E.

Theresa May a prezentat planul pentru Brexit: Marea Britanie nu vrea acces la piața unică a UE, ci un acord de liber-schimb cuprinzător

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, a prezentat în premieră planul prin intermediul căruia guvernul de la Londra va negocia cu instituțiile UE și țările sale membre procesul de ieșire al Marii Britanii din Uniunea Europeană, arătând că retragerea țării sale din UE va presupune și părăsirea pieței unice europene și renunțarea la acquis-ul comunitar și jurisicția Curții de Justiției a Uniunii Europene.

Reamintind că Marea Britanie părăsește Uniunea Europeană și nu Europa, May a indicat încă de la început că este misiunea guvernului său să livreze ceea ce cetățenii au votat în urmă cu jumătate de an.

”Acum 6 luni, cetățenii britanici au votat pentru schimbare. Au votat să ieșim din Uniunea Europeană și să îmbrățișăm lumea. Și au făcut asta cu ochii deschiși”, a punctat premierul britanic, care declarat că își dorește ca țara sa să fie ”un magnet pentru talentul internațional” și o ”Britanie globală”.

Amintind că în negocierea pe care David Cameron a derulat-o cu liderii europeni nu a existat flexibilitate, premierul de la Londra a spus că referendumul nu a adus un vot de respingere a valorilor europene sau de distanțare față de aliații și vecinii europeni.

”Vom continua să fim parteneri de încredere, aliați și prieteni apropiați. Vrem să vă cumpărăm bunurile, să le vindem pe ale noastre, să facem comerț liber cu voi și să lucrăm împreună pentru a fi mai siguri și mai prosperi”, a transmis May, arătând că cetățenii UE rămân bineveniți în Marea Britanie, iar serviciile de informații britanice vor continua să coopereze cu aliații pentru a menține Europa în siguranță.

”Urmărim un parteneriat nou și egal între o Britanie independentă, autoguvernată, globală și prietenii și aliații noștri din UE. Nu o apartenență parțială la Uniunea Europeană, nu calitatea de membru asociat al Uniunii Europene sau orice altceva care să ne lase jumătate înăuntru, jumătate afară. Nu urmărim să adoptăm un model de care se bucură deja alte țări. Nu urmărim să ne agățăm de bucăți din calitatea de membru, când ieșim. Regatul Unit părăsește Uniunea Europeană. Sarcina mea este să obțin o înțelegere corectă pentru Marea Britanie”, a mai spus aceasta.

Premierul britanic a adăugat că printre principiile de negociere pe care Londra le va urmări se numără certitudinea și crearea unei Mari Britanii globale, prilej cu care a anunțat, implicit, că ieșirea din UE va fi un ”Hard Brexit”.

Nu dorim să facem parte din piața unică, ci să avem acces la ea în baza unui acord ambițios și cuprinzător de liber schimb dorit de ambele părți”, a declarat Theresa May, făcând referire că acest lucru îl va propune și altor state și subliniind dorința viitoare administrații a SUA pentru un acord comercial Washington-Londra, unul primordial și nu de ”capătul rândului” așa cum spusese Barack Obama.

Liderii europeni au transmis în mai multe rânduri că pentru a avea acces la piața unică, Regatul Unit trebuie să asigure cele patru libertăți de circulație: a persoanelor, bunurilor, capitalurilor și serviciilor.

May a arătat că ar prefera să iasă din Uniunea Europeană fără un acord comercial, decât să accepte o înțelegere proastă.

”Legile noastre vor fi făcute în Marea Britanie și nu vom mai intra sub jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene”, a adăugat aceasta, spunând că Parlamentul va vota asupra revenirii la legislația britanică și înlocuirea, astfel, a acquis-ului comunitar. 

Practic, prin ieșirea sa din piața unică Marea Britanie se asigură că nu se va mai afla sub incidența legislației europene, May recunoscând că Marea Britanie respectă liderii UE care spun că cele patru libertăți sunt indivizibile.

Șefa guvernului britanic a anunțat la finalul anului trecut că va activa clauza de retragere voluntară din UE (articolul 50) în primăvara acestui an.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Ministrul Comunicațiilor, Alexandru Petrescu, se oferă să îi dea lecții eurodeputatului Siegfried Mureșan despre funcționarea agențiilor europene, după atacul acestuia la adresa premierului României

Published

on

Ministrul Comunicațiile continuă seria discuțiilor în contradictoriu cu europarlamentarul Siegfried Mureșan (PNL/PPE) privind înființarea unor ”agenții europene”, care potritivt deputatului european ce se află la al doilea mandat în Parlamentul European și deține și funcța de vicepreședinte al grupului PPE, aceste agenții sunt ”deja existente”, cerând Guvernului să nu creeze ”confuzii penibile la nivel european.”

În ultima sa replică, ministrul Alexandru Petrescu, se oferă să îi explice eurdeputatului liberal Siegfried Mureșan modul de funcționare al acestor agenții europene: ”Domnul Siegfried Muresan insistă să expliciteze propria confuzie și eroare, ceea ce nu face gafa sa nici mai mică, nici pardonabilă. Mă ofer sa-i clarific domnului europarlamentar rolul și funcțiunile fiecărei agenții și organism european (existent sau aflat intr-un proces de constituire) și implicit complementaritatea lor în spațiul european digital. Mai mult, dacă vrea să ajute România în acest nou mandat de europarlamentar, așa cum nu a facut-o în precedentul, îi pot explica cum activitatea dumnealui poate să aibă și relevanță în interesul țării noastre, în domeniul digital.”

Toate aceste discuții au început după ce eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, i-a cerut ieri, 19 iulie, premierului Viorica Dăncilă să clarifice gafa făcută săpătămâna aceasta în plenul de la Strasbourg când a afirmat că România dorește să găzduiască o agenție europeană care are deja un sediu prestabilit prin regulamentul de funcționare al acesteia. 

,,Prim-ministrul Dăncilă s-a trezit că vrea să aducă o instituție europeană pe teritoriul României, doar că s-a făcut de râs cerând marți, chiar în plenul Parlamentului European, ca țara noastră să găzduiască o agenție care are deja un sediu”, punctează eurodeputatul într-o postare pe Facebook. 

După această primă intervenția a eurdeputatului, a urmat și primul răspuns al Guvernului, de această dată din partea ministrului Alexandru Petrescu, prin care i-a transmis deputatului european că de fapt acesta se află într-o ”gravă eroare”, deoarece ,,Intervenția doamnei Prim-ministru în Parlamentul European nu a vizat agenția ENISA ( o agenție deja existentă, cu sediul la Atena) ci a abordat posibilitatea ca România să-și depună candidatura pentru Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică, în contextul în care la nivel european se află în negocieri propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a Centrului de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică și a Rețelei de centre naționale de coordonare”, explică oficialului de la Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.

Citiți și: Ministrul comunicațiilor, Alexandru Petrescu, replică la acuzele eurodeputatului Siegfried Mureșan potrivit cărora premierul Dăncilă a arătat ,,incompetență guvernamentală” în plenul de la Strasbourg

Cu toate acestea, Siegfried Mureșan, eurodeputat PNL și vicepreședinte al grupului PPE din Parlamentul European, a transmis din nou un mesaj premierului Viorica Dăncilă și Guvernului, după ce a primit un „răspuns neconvingător” din partea ministerului: ”Răspunsul neconvingător a venit de la ministrul Comunicațiilor care ne spune că doamna Dăncilă vorbea, de fapt, despre Centrul de competențe european industrial, tehnologic și de cercetare în materie de securitate cibernetică. Or acest centru, a cărui bază legală nu este încă adoptată, ar urma să se ocupe îndeosebi de consiliere, educație, formare, inovare, adică mai mult de cercetare decât de acțiunea efectivă.”


În contextul în care Agenția pentru prevenirea, detectarea și răspunsul la atacurile cibernetice, adică ceea ce cerea ”doamna Dăncilă, este ENISA și e la Atena.”, clarifică Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan îi cere premierului României  „să înțeleagă mai bine ceea ce cere pentru România sau să-i lase pe alții să vorbească. Altfel creăm confuzii penibile la nivel european.”

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Premierul Viorica Dăncilă susține că va încerca să negocieze tot ce este posibil ca România să obțină un portofoliu important de comisar european

Published

on

© European Parliament

România trebuie să lupte pentru a obţine un portofoliu important de comisar european, menţionând că pentru ţara noastră energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult, a declarat Premierul Viorica Dăncilă sâmbătă la postul de televiziune Antena 3, relatează Agerpres.

De asemenea, premierul a spus că România nu a dus până la final mandatul de comisar pe politică regională şi că ar putea să solicite încă o dată acest portofoliu.

“Trebuie să subliniez că România, prin decizia preşedintelui Juncker, nu trebuia să mai vină cu un comisar interimar. Am şi primit scrisoare de la domnul Juncker, mi se sublinia că e perioadă scurtă şi nu trebuie să mai avem un comisar european. Nu am fost de acord cu acest lucru. I-am scris preşedintelui Juncker o scrisoare în care am arătat că, conform tratatului, fiecare stat membru trebuie să aibă un comisar chiar pentru o perioadă mai mică şi România nu poate să rămână nereprezentată, având în vedere că se iau decizii importante la Bruxelles. (…) Am trimis această scrisoare şi cu o propunere de comisar intermediar, am primit acceptul, l-am desemnat pe domnul Mircea Paşcu pentru a ocupa această poziţie de comisar intermediar, având în vedere experienţa pe care o are în Parlamentul European – a fost vicepreşedinte al PE. Am înţeles că nu-i va fi repartizat un portofoliu, eu cred că este important că avem un comisar care participă la colegiul comisarilor, unde se iau toate deciziile”, a afirmat Dăncilă.

Conferința președinților de comisii ale Parlamentului European (CCC) nu i-a audiat miercuri pe Ioan Mircea Pașcu și pe Kadri Simon, candidații propuși de România și de Estonia pentru a deveni comisari europeni interimari pe durata ultimelor luni de mandat ale Comisiei Europene ca urmare a demisiilor Corinei Crețu și lui Andrus Ansip, aleși eurodeputați.

Citiți și: Parlamentul European a amânat audierea lui Ioan Mircea Pașcu. România ar putea rămâne fără comisar european până în luna septembrie

Ea a mai spus că faptul că România nu şi-a dus până la capăt portofoliul de Politică regională ar putea reprezenta o oportunitate. “Eu aş transforma-o într-o oportunitate. Nu am dus până la final mandatul pe politici regionale, deci am putea să solicităm încă o dată acest portofoliul deosebit de important“, a adăugat Dăncilă.

Premierul a subliniat că România trebuie să lupte să obţină un portofoliu important: “Să nu repetăm greşeala pe care am făcut-o când am Preluat preşedinţia rotativă a Consiliului UE şi să spunem că nu avem încredere că putem obţine un portofoliu important. Cred că pentru România energia, transporturile, mediul ar însemna foarte mult. Şi dacă mă uit pe noua configuraţie a conducerii instituţiilor europene, nu prea văd din Europa Centrală şi de Est, ar fi normalitate măcar pentru Europa Centrală şi de Est să avem portofolii mult mai puternice. (…) Categoric voi încerca să negociez tot ce este posibil pentru România“, a mai declarat Dăncilă.

Întrebată dacă a discutat despre un nume de comisar european din partea României, Dăncilă a spus: “Nu am discutat despre un nume de comisar, am înţeles că există această dorinţă de a avea egalitate de şanse şi că ar fi de preferat dacă am merge cu un comisar femeie pentru a obţine un portofoliu mai important, dar urmărim îndeaproape şi să începem negocierile

Reamintim că Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului, iar Premierul elen Kyriakos Mitsotakis l-a desemnat joi pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru a fi noul comisar european din partea Greciei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană: ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România
Comisia Europeană prin programul ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” oferă 16 premii a câte 25.000 de euro fiecare pentru proiectele care au promovat valorile UE în rândul tinerilor. Persoanele sau ONG-urile care au derulat campanii de comunicare, programe educaționale sau proiecte prin care au încurajat implicarea tinerilor în democrația europeană se pot în scrie.

”Premiul Altiero Spinelli pentru dezvoltare”/ ”Altiero Spinelli Prize for Outreach” recompensează lucrări remarcabile care sporesc înțelegerea cetățenilor privind Uniunea Europeană, contribuie la lărgirea proprietății proiectului european și la dezvoltarea unei identități europene. Primul premiu a fost acordat în 2017.

Comisia Europeană va lua în considerare proiecte de comunicare, campanii și acțiuni directe care pot include:

  1. Programe educative sau campanii despre UE.
  2. Campanii de informare și comunicare despre UE.
  3. Activități care sporesc motivația tinerilor de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  4. Activități care sporesc atasamentul tinerilor față de valorile fundamentale ale UE.
  5. Acțiuni bazate pe activități care permit tinerilor să asiste la beneficiile UE.

În acest an vor fi acordate până la 16 premii în valoare de 25.000 EURO

Această ediție a ”Premiului Altiero Spinelli pentru Dezvoltare” se concentrează pe activități și lucrări care ajută tinerii europeni să se angajează în viața democratică și să înțeleagp valorile de la baza Uniunii Europene. Acestă ediție va recompensa și va oferi o vizibilitate europeană a lucrării sau activității care a informat tinerii europeni.

Ce trebuie să se regăsească în aceste proiecte pentru tineri: 

  1.  Motivația de a participa la procesele democratice care modelează viitorul UE.
  2. Angajamentul în susținerea valorilor fundamentale ale UE de demnitate umană, libertate, democrație, egalitate, statul de drept și respectarea drepturilor omului, inclusiv drepturile persoanelor aparținând minorităților.
  3.  Conștientizarea critică a ceea ce reprezintă UE (istoria sa, valorile fondatoare, acțiunile și politicile sale, impactul acesteia, inclusiv realizările și valoarea adăugată), precum și costul non-Europei.
  4. Gândirea critică și rezistența față de dezinformarea și discursurile populismului antidemocratice din UE și despre UE

Regulile de participare pot fi consultate aici. Aplicațiile online se depun aici.

Termen-limită de înscriere 29 octombrie 2019.

Cine a fost ALTIERO SPINELLI

© European Parliament

Omul politic italian Altiero Spinelli se numără printre părinţii fondatori ai Uniunii Europene. A fost iniţiatorul unui proiect de tratat pentru instituirea unei uniuni europene federale, prezentat de Parlamentul European – aşa-numitul „plan Spinelli”. Acesta a fost adoptat de Parlament în 1984, cu o majoritate covârşitoare, şi a reprezentat o sursă importantă de inspiraţie pentru consolidarea tratatelor UE în anii ‘80 şi ‘90.

La vârsta de 17 ani, Spinelli s-a înscris în Partidul Comunist, acţiune care a condus la încarcerarea sa de către regimul fascist italian între 1927 şi 1943. La sfârşitul războiului, a întemeiat în Italia Mişcarea Federalistă.

A contribuit la unificarea Europei în calitate de consilier al unor personalităţi precum Alcide de Gasperi, Paul-Henri Spaak şi Jean Monnet. Jurist experimentat, a promovat cauza europeană inclusiv în mediul academic şi a înfiinţat Institutul pentru Afaceri Internaţionale din Roma. Ca membru al Comisiei Europene, a fost responsabil cu domeniul politicii interne, în perioada 1970-1976. Timp de trei ani a fost deputat din partea Partidului Comunist Italian, înainte de a fi ales membru al Parlamentului European, în 1979.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending