În anul 2017, ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani aflați în câmpul muncii și care înfruntă riscul de sărăcie în Uniunea Europeană (UE) a fost estimată la 11,0%, cu 1,1 puncte procentuale sub valoarea pentru anul 2016. Proporția a scăzut în fiecare an de la un maxim în 2014 (12,9%), potrivit cifrelor furnizate de Eurostat.

Rata riscului de sărăcie pentru toți lucrătorii din UE a fost de 9,4% în 2017 și a variat în jur de 9,5% începând din 2014.

Cea mai mare proporție a tinerilor în vârstă de 18-24 ani aflați în câmpul muncii și care se confruntau cu sărăcia în 2017 a fost înregistrată în România (28,2%), urmată de Luxemburg (20,0%), Danemarca (19,1%), Spania (19,0%) și Estonia(18.4 %).

În schimb, trei țări au avut rate sub 5%: Cehia (1,5%), Slovacia (3,8%) și Finlanda (4,2%).

Uniunea Europeană ar trebui să ia în calcul înființarea unei Forțe Spațiale Europene, a precizat comisarul europen pentru Economie și Societate Digitală, Elzbieta Bienkowska, informează EuObserver.

”Mai multe state membre abordează acum modalități de consolidare a politicii de apărare spre dimensiunea spațială. Vorbesc despre forțele spațiale. Ceea ce devine o realitate la nivel național, probabil ar trebui să devină o realitate și la nivel european. Trebuie să discutăm, pe termen mediu și lung, despre o Forță Spațială Europeană”, a menționat comisarul european Elzbieta Bienkowska, al cărei portofoliu include și politica spațială a Uniunii Europene, la cea de-a 11-a Conferință anuală a Politicii spațiale a Uniunii Europene, desfășurată la Bruxelles.

Nu este clar la care state s-a referit comisarul european atunci când a amintit că mai multe state iau în calcul ideea de a înființa forțe spațiale.

Amintim faptul că în luna decembrie a anului trecut, președintele american, Donald Trump ordona Departamentului Apărării să creeze un nou comandament militar însărcinat pentru spațiu, menit să supervizeze activitățile noii aripi a Pentagonului, intitulată Forța Spațiului.

Se așteaptă ca ideea înființării unei Forțe Spațiale Europene să fie primită cu scepticism și critici, având în vedere că afacerile militare reprezintă un domeniu gestionat de guvernele naționale, drept argument stând polarizarea Uniunii Europene cu privire la înființarea unei armate europene.

Cu toate acestea, se așteaptă ca programele spațiale finanțate de Uniunea Europeană, care erau inițial destinate uzului civil, să fie folosite de forțele militare europene, făcând trimitere, în acest caz, la proiectul Galileo, care cuprinde 24 de sateliți ce oferă o poziție de navigație foarte precisă.

O sursă europeană care a dorit să-și păstreze anonimatul a declarat că este nevoie ca Uniunea Europeană să devină mai independentă în domeniul militar.

”Trebuie să facem acest lucru cât mai curând posibil pentru că, cu Trump la conducere, Statele Unite ar putea, de exemplu, să se retragă din NATO de la o zi la alta”, a completat sursa europeană.

Îngrijorările unei posibile astfel de idei amintite mai sus se reflectă și în decizia pe care Camera Reprezentanților din Statele Unite a adoptat-o marți, 22 ianuarie.

Camera, condusă de democrați, a adoptat marți, în urma unui vot bipartizat încheiat cu 357 de voturi pentru și 22 împotrivă, un document intitulat ”NATO Support Act”, prin care este prevăzută interzicerea utilizării fondurilor federale pentru a retrage Statele Unite din NATO, o alianță septuagenară, începând cu acest an.

Hotărârea forului american survine în contextul în care, săptămâna trecută, New York Times, relata că, pe parcurusl anului 2018, președintele american, Donald Trump a invocat de mai multe ori, în convorbiri private, retragerea SUA din Organizația Tratatului Atlanticului de Nord.

Citiți și: 

VIDEO China a reușit prima aselenizare realizată vreodată pe faţa nevăzută a Lunii

Coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei Uniunii Europene sunt priorități-cheie pentru președinția română a Consiliului UE, a susținut, miercuri, în Comisia pentru Dezvoltară Regională din Parlamentul European, ministrul Fondurilor Europene Rovana Plumb.

Ministrul român a prezentat în Comisia REGI din Parlamentul European, prioritățile președinției Consiliului UE, din perspectiva politicii de coeziune.

Ministrul român al Fondurilor Europene a arătat, în intervenția sa, că președinția română are obiective ambițioase dar și realiste în mandatul său, punctând provocările legate de Brexit, Cadrul Financiar Multianual și alegerile europarlamentare.

„Chiar dacă mandatul nostru se desfășoară într-o perioadă plină de provocări, Președinția română va pune accentul pe obținerea de rezultate tangibile pentru oamenii care trăiesc în statele membre, contribuind astfel la o Uniune cât mai democratică și mai aproape de cetățenii ei. Președinția română va fi un mediator imparțial și va asigura consensul, pentru a avansa Agenda Europeană. Forța economiei UE este puternic influențată de capacitatea de convergența a economiilor naționale, rămânând un puternic jucător global. Prin urmare, coeziunea, piața unică și competitivitatea economiei UE reprezintă priorități-cheie pentru Președinția noastră”, a declarat ministrul Fondurilor Europene.

Plumb a declarat, în Parlamentul European, că Președinția Română va continua examinarea celor 5 Regulamente care fac parte din Pachetul de Coeziune, astfel: – Regulamentul privind dispozițiile comune; Regulamentul privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională; Regulamentul privind Fondul de Coeziune; Regulamentul privind Fondul Social European; Regulamentul de cooperare teritorială europeană / INTERREG.

În discursul său, ministrul a mai subliniat că „discuțiile cu partenerii noștri europeni din statele membre vor conduce la un progres substanțial în negocieri, la nivelul Consiliului, astfel încât să pregătim mandatul pentru viitorul trilog”.

A reamintit că politicile UE contribuie la reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale și că politica de coeziune rămane principala politică de investiții la nivelul Uniunii Europene.

Potrivit cutumei, miniștrii statului care exercită președinția Consiliului Uniunii Europene au sarcina de a prezenta în cadrul comisiilor de resort din Parlamentul European prioritățile specifice domeniului de activitate pe care președinția statului în cauză le are pe durata celor șase luni de mandat.

Amintim faptul că premierul Viorica Dăncilă a prezentat în plenul Parlamentului European, la 15 ianuarie, prioritățile Președinției române a Consiliului Uniunii Europene, care sunt structurate pe patru piloni tematici: ”Europa convergenței”, ”Europa siguranței”, ”Europa, actor global” și ”Europa valorilor comune”.