Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a trimis astăzi o scrisoare către președinții Comisiilor de specialitate din cadrul Parlamentului și anume, Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne (LIBE), respectiv Comisia pentru Control Bugetar (CONT), în care face recomandări punctuale cu privire la organizarea audierilor pentru cei trei candidați la funcția de procuror-șef al Parchetului European (EPPO), care vor avea loc săptămâna viitoare, pe 26 februarie, potrivit informațiilor transmise de surse din PE către CaleaEuropeană.ro

Potrivit informațiilor esențiale cuprinse în scrisoare, audierea fiecărui candidat va avea o durată de 75 minute și va fi structurată astfel:

• Cuvântul de deschidere al Președintelui LIBE, dl. Claude Moraes
• Cuvântul de deschidere al Președintelui CONT, dna. Ingeborg Gräßle
• Poziția candidatului (7 minute)
• Sesiune Q&A (63 minute): dintre care două treimi alocate Comisiei LIBE (care poate adresa doar 14 întrebări), iar o treime alocată Comisiei CONT (care poate adresa doar 7 întrebări); fiecare întrebare va avea o durată de 1 minut, iar fiecare răspuns va trebui dat în maxim 2 minute membrilor celor două comisii ale PE. 

În ceea ce privește împărțirea timpului pentru întrebări în funcție de grupurile politice din PE, scrisoarea precizează că eurodeputații din cadrul acestora pot lua cuvântul în cele două intervale alocate Comisiilor:

• cele 14 întrebări dedicate eurodeputaților din Comisiile LIBE  și CONT sunt împărțite astfel: 3 PPE, 3 S&D, 2 ECR, 1 ALDE, 1 Verzii/Alianța Liberă Europeană (Greens/EFA), 1 Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică (GUE/NGL), 1 Europa Libertății și Democrației Directe (EFDD),  1 Europa Națiunilor și Libertății (ENF) și 1 membrii neafiliați ai PE.

Mai jos puteți urmări conținutul scrisorii președintelui PE, Antonio Tajani, către președinții Comisiilor LIBE și CONT, redat integral:

Foto: European Parliament

,,Stimați Președinți, 

Vă mulțumesc pentru scrisorile pe care mi le-ați adresat cu privire la procedura de numire a Procurorului-Șef European, la care m-am gândit cu atenție. 

Instituirea Parchetului European reprezintă o realizare importantă a Parlamentului European. Este esențial să ne îndeplinim rolul instituțonal cu eficacitate și responsabilitate.

În baza argumentelor și propunerilor dumneavoastră, și în urma consultărilor, consider că putem găsi o soluție satisfăcătoare. Aș dori, astfel, să recomand următoarea abordare cu privire la organizarea audierii pentru candidații aflați pe lista scurtă, care este programată să aibă loc săptămâna viitoare, pe data de 26 februarie 2019.

Ținând cont de natura și scopul Parchetului European, atât Comisia pentru Libertăți Civile (LIBE), cât și Comisia pentru Control Bugetar (CONT) ar trebui implicate în audieri. Pentru a reflecta competențele comisiilor și a beneficia de pe urma expertizei lor, propun ca fiecărui candidat să îi fie alocate 75 minute, alocând două treimi din timpul pentru întrebări Comisiei LIBE și o treime Comisiei CONT. Grupurile politice vor putea să-și distribuie timpul de vorbire în cele două intervale alocate.

Având în vedere că Parlamentul și Consiliul vor numi de comun acord Procurorul-Șef European, Conferința Președinților ar trebui informată de rezultatul audierii în timp util până la următoarea sa reuniune din 7 Martie 2019. Acesta lucru va permite Conferinței Președinților să-și pregătească mandatul de negociere provizoriu astfel încât să fie luată o decizie rapidă înainte de încheierea actualei legislaturi. 

Aș fi, prin urmare, recunoscător dacă aș primi o scrisoare din partea Președintelui LIBE, care să includă și poziția CONT, imediat după ce ambele comisii își vor fi încheiat evaluarea candidaților și îi vor fi poziționat pe locurile corespunzătoare. 

Această procedură va permite Parlamentului să utilizeze pe deplin expertiza celor două comisii și să-și exercite rolul constituțional, permițându-i Procurorului-Șef European să-și preia funcția înainte de terminarea actualului mandat. 

Vă mulțumesc pentru buna cooperare.

Al dumneavoastră, 

Antonio Tajani”

Procedura de desemnare a Procurorului-Șef al Parchetului European, explicată în detaliu

Așa cum se arată în scrisoare și conform programului inițial, săptămâna viitoare, pe 26 februarie, Comisia de Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE), împreună cu Comisia de control bugetar (CONT) din Parlamentul European îi vor audia pe cei trei candidați. Cele două comisii vor vota ulterior, separat, pe cine desemnează, pentru a ocupa funcția de procuror șef al Parchetului European, urmând ca rezultatul evaluării candidaților să fie trimis către Conferința Președinților din PE pentru a stabili un mandat de negociere cu Consiliul UE în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar. 

Dacă pe primul loc va ieşi tot procurorul francez Jean-Francois Bohnert, care reprezintă opțiunea statelor membre după votul secret de ieri, din Consiliu, atunci competiția ia sfârșit cu victoria Franței, decizia fiind votată apoi în cadrul unui consiliu ministerial, cel mai probabil în cadrul formațiunii JAI (Justiție și Afaceri Interne) a Consiliului UE.

În cazul în care, în urma votului din cele două comisii ale Parlamentului European există un candidat care se claseză pe prima poziție, altul decât cel francez, atunci Legislativul european și Consiliul Uniunii Europene vor desfășura negocieri interinstituționale pentru a ajunge la un acord.

Patru europarlamentari români sunt cei care dețin funcția de membru cu drepturi depline în una sau ambele comisii: Monica Macovei (ECR) – membru al LIBE și CONT, Cătălin Ivan (independent) – vicepreședinte CONT, Csaba Sogor (PPE) – membru LIBE și Traian Ungureanu (PPE) – membru LIBE.

Menționăm că Președinția română a Consiliului UE are o poziționare neutră față de procesul de selecție, neputând să facă lobby pentru candidatura Laurei Codruta Kovesi, având în vedere funcția de conducere pe care o deține în Consiliu pentru șase luni.

Comisia Europeană a aflat din media că autoritățile române au lansat o anchetă penală asupra mai multor oficiali ai Comisiei pentru că şi-au făcut treaba, a declarat joi, la Bruxelles, în cadrul briefingului de presă cotidian, Margaritis Schinas, purtătorul de cuvânt al Executivului european, informează Agerpres.

”Deşi nu comentăm asupra procedurilor judiciare naţionale, am vrea să le reamintim autorităţilor române că nu au deloc jurisdicţie în aceste chestiuni. Toţi oficialii Comisiei în capacitatea lor oficială sunt supuşi numai jurisdicţiei Curţii de Justiţie a UE şi protejaţi de Protocolul privind privilegiile şi imunităţile ataşat tratatelor şi cu care au fost de acord toate statele membre, inclusiv România”, a adăugat Schinas.

”Permiteţi-mi, de asemenea, să vă reamintesc că Comisia şi-a exprimat chiar ieri (n.r.miercuri) profunda preocupare privind statul de drept în România”, a mai spus Margaritis Schinas.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat joi că i-a trimis o scrisoare prim-vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, în care i-a explicat motivațiile pentru fiecare prevedere din Ordonanța de urgență care modifică legile justiției, după ce Comisia Europeană, prin vocea purtătorului de cuvânt Margaritis Schinas, a avut o serie de observații critice la adresa acesteia.

”Am trimis o scrisoare prim-vicepreşedintelui Timmermans, în care i-am prezentat Ordonanţa de modificare a legilor justiţiei”, a declarat Toader la Parchetul General.

”Deocamdată am trimis scrisoarea către Timmermans şi pe parcurs vă voi da detalii”, a adăugat ministrul Justiţiei.

Reacția Comisiei Europene survine în contextul în care Secția pentru anchetarea magistraților a înregistrat o plângere penală adresată de site-ul Lumea Justiției (luju.ro) în care sunt vizați prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, comisarul european pentru Justiție, Vera Jourova, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Cristea și procurorul general al României, Augustin Lazăr.

De asemenea, plângerea îi vizează și pe cei care au tehnoredactat ultimul raport MCV, cel din 13 noiembrie 2018.

Amintim faptul că Executivul european la publicat la 13 noiembrie 2018 unul dintre cele mai dure rapoarte MCV de la aderarea României la UE încoace în care țara noastră a primit opt recomandări suplimentare, Executivul european cerând Guvernului de la București să suspende punerea în aplicare a legilor Justiției și să le revizuiască în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția și GRECO.

MCV a fost instituit ca o măsură tranzitorie prin care UE să poate ajuta România și Bulgaria să remedieze probleme privind reforma judiciară și fenomenul corupției.

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 16 rapoarte (2007-2017) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar.

Astăzi, directorul Rețelei de Combatere a Criminalității Financiare (FinCEN), din cadrul Departamentului de Trezorerie al Statelor Unite, a vizitat sediul Europol, de la Haga, și a discutat modul în care Europol și FinCEN pot lucra mai bine împreună pentru a proteja sistemul financiar internațional împotriva săvârșirii de infracțiuni, se arată într-un comunicat.

FinCEN la Europol

Kenneth A. Blanco, directorul Rețelei de Combatere a Criminalității Financiare și Wil van Gemert, director executiv adjunct al Europol, Directoratul Operațional, au fost de acord cu detașarea unui ofițer de legătură FinCEN la sediul Europol din Haga, Olanda. Ofițerul de legătură va sprijini și va coordona cooperarea dintre FinCEN, Europol și statele membre ale UE – în special atunci când schimbă informații.

Wil van Gemert, director executiv adjunct al Europol:

,,Europol este proiectat să funcționeze în parteneriat cu agențiile de aplicare a legii, departamentele guvernamentale și alte părți interesate. Noi împărtășim ideea de grup informațional, în sensul unui grup mare de indivizi care se reunesc și-și împărtășesc cunoștințele, opiniile și abilitățile strategice în scopul prevenirii și combaterii tuturor formelor de criminalitate organizată gravă la nivel internațional, a criminalității cibernetice și terorismului. Sistemul de ofițeri de legătură asigură faptul că interesele părților interesate sunt reprezentate la sediul Europol.”

Foto: Europol

Kenneth A. Blanco, directorul Rețelei de Combatere a Criminalității Financiare:

,,Acest acord consolidează parteneriatul deja excelent dintre FinCEN și Europol și va contribui la facilitarea schimbului de informații financiare vitale, într-un mod mai eficient, pentru a proteja mai bine sistemul nostru financiar și cetățenii împotriva daunelor”, a declarat directorul Blanco. ,,Suntem norocoși că suntem capabili să oferim o persoană de legătură dedicată si talentată, care este dedicata misiunii noastre comune de a ne păstra națiunile și familiile mai sigure pe ambele maluri ale Atlanticului si dincolo de el”.

Aproape toate activitățile infracționale produc profituri, adesea sub formă de numerar, pe care apoi infractorii încearcă să le spele prin diferite canale. În timp ce spălarea banilor este o infracțiune în sine, ea este legată și de alte forme de criminalitate gravă și organizată. Modelul de bază al spălătorilor de bani profesioniști este de a presta servicii de spălare a banilor în numele altor grupuri infracționale.

O abordare coordonată

Nivelul de spălare a banilor este dificil de evaluat, însă este considerat semnificativ. Unitatea de Informații Financiare a Europol dispune de un mandat larg în domeniul combaterii spălării banilor, finanțării terorismului și recuperării activelor. Unitatea de Informații Financiare oferă statelor membre informații și asistență medico-legală pentru a preveni și combate activitățile internaționale de spălare a banilor și finanțarea terorismului și pentru a sprijini statele membre atunci când recuperează încasările din infracțiuni. Obiectivul principal al anchetelor legate de spălarea banilor,  finanțarea terorismului și recuperarea activelor este de a identifica infractorii implicați, de a le perturba asociații și de a recupera și confisca încasările din infracțiunilor lor.

Deopotrivă, misiunea FinCEN este protejarea sistemului financiar împotriva utilizării ilegale, combaterea spălării banilor și promovarea securității naționale prin utilizarea strategică a autorităților financiare și colectarea, analizarea și difuzarea de informații financiare.

Care este modul de lucru al Europol și FinCEN

FinCEN este un birou al Departamentului de Trezorerie din S.U.A. și își îndeplinește misiunea prin primirea și păstrarea datelor privind tranzacțiile financiare; analizarea și diseminarea acestor date în scopul aplicării legii; reglementarea băncilor și a altor instituții financiare în ceea ce privește detectarea, raportarea și prevenirea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului; dar și prin construirea unei cooperări globale cu omologii săi internaționali.

Europol este agenția de aplicare a legii a Uniunii Europene. Cu sediul la Haga, Olanda, Europol sprijină cele 28 de state membre ale UE în lupta împotriva terorismului, a infracțiunilor informatice și a altor forme grave și organizate de criminalitate. Cu peste 1100 de angajați, Europol utilizează instrumente de ultima generație pentru a susține anual aproximativ 40 000 de investigații internaționale, servind drept centru pentru cooperarea în domeniul aplicării legii, expertiză analitică și informații în domeniul aplicării justiției.