Connect with us

U.E.

Theresa May îi cere lui Donald Tusk o nouă extindere a termenului privind Brexit, până la 30 iunie, pentru a avea timp să-și ratifice în Parlament acordul negociat cu UE

Published

on

Theresa May i-a trimis astăzi o scrisoare lui Donald Tusk, președintele Consiliului European, în vederea extinderii Articolului 50 privind retragerea Marii Britanii din Uniunea Europeană până la 30 iunie, pentru a permite guvernului de la Londra ratificarea Acordului și transpunerea în legislația națională a angajamentelor prevăzute de acesta, un proces care, în opinia premierului, va necesita mai mult timp. 

În scrisoarea adresată lui Donald Tusk, premierul britanic cere prelungirea termenului de retragere până la 30 iunie plecând de la premisa că acordul ar primi acceptul Parlamentului până la acea dată.

De asemenea, Theresa May, scrie că,  deși nu este în interesul Regatului Unit sau al UE ca țara sa să participe la alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 23-26 mai, ea va întreprinde pregătirile necesare pentru organizarea acestora ca ,,măsură de contingență” dacă Regatul Unit va mai fi stat membru al UE la 23 mai. Cu toate acestea, Theresa May ar prefera ca acordul să fie ratificat cât mai curând înainte de această dată, pentru ca Marea Britanie să nu fie nevoită să participe la scrutinul european. În acest scop, i-a explicat președintelui Consiliului European toate eforturile pe care le întreprinde pentru a asigura o ieșire ordonată și de îndată din UE prin ratificarea acordului de retragere, inclusiv discuțiile pe care le are cu liderul opoziției, Jeremy Corbyn, și alți deputați britanici pentru atingerea unui compromis cu privire la viitoarele relații sau prezentarea altor opțiuni în Camera Comunelor dacă o abordare comună cu opoziția nu ar fi posibil de atins în următoarele zile. 

Liderii UE27 se vor întâlni, miercuri, 10 aprilie, la Bruxelles pentru a-și da acordul asupra noii cerei a Theresei May. Cu excepția cazului în care aceștia ar accepta o prelungire suplimentară, premierul britanic recunoaște în scrisoarea sa că, în lipsa unui consens politic în țara sa, Regatul Unit va părăsi UE la ora locală 23:00, pe 12 aprilie fără o înțelegere.

În scrisoarea sa, May recunoște  că ,,impasul” din Camera Comunelor ,,a creat incertitudine și a diminuat încrederea în politică” în Regatul Unit, iar Uniunea Europeană este îndreptățită să-și dorească să ia decizii privind viitorul său.

Potrivit premierului britanic, ,,Guvernul va dori să stabilească un calendar de ratificare care să permită Regatului Unit să se retragă din Uniunea Europeană înainte de 23 mai 2019 și, prin urmare, să anuleze alegerile pentru Parlamentul European, dar va continua să facă pregătiri responsabile pentru desfășurarea alegerilor dacă acest lucru nu ar fi posibil “.

În momentul de față șansele ca Theresa May să obțină de la UE27 o nouă prelungire nu sunt în favoarea sa. Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker atenționa zilele trecute că Regatul Unit nu va mai beneficia de nicio extindere pe perioadă scurtă dacă nu ratifică acordul de retragere până la 12 aprilie. Însă, la nivel european, circulă zvonuri potrivit cărora Donald Tusk ar dori să propună statelor membre să acorde Marii Britanii o extindere a Articolului 50 pentru încă 12 luni, în regim flexibil, ceea ce ar însemna că aceasta ar putea părăsi UE oricând, cu condiția ca acordul de retragere să fie ratificat de Parlamentul de la Londra, informează BBC, care citează, sub anonimat, un înalt oficial al instituțiilor de la Bruxelles. 

 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

U.E.

Noul președinte croat Zoran Milanovic promite să lupte împotriva corupției: Sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze la dezvoltarea mecanismelor împotriva corupţiei din interiorul propriilor rânduri

Published

on

© Zoran Milanovic/ Facebook

Noul președinte croat, Zoran Milanovic, a depus marți jurământul și a promis să lupte împotriva corupției, anunță DPA, citat de Agerpres.

În primul său discurs în calitate de șef al statutul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Milanovic a cerut tuturor partidelor croate să lucreze împreună împotriva corupției ce afectează toate sferele vieții, inclusiv împotriva eforturilor de a ascunde problema schimbărilor climatice.

Cred că există o singură cale adecvată – sprijinul complet şi activ pentru comunitatea ştiinţifică şi pentru sistemul judiciar independent şi mass-media”, a declarat Zoran Milanovic după preluarea oficială a funcţiei.

”Dar oamenii de ştiinţă, sistemul judiciar şi mass-media trebuie să lucreze continuu la dezvoltarea mecanismelor împotriva necinstei şi corupţiei din interiorul propriilor rânduri”, a completat acesta.

Zoran Milanovic, în vârstă de 53 de ani, fost premier social-democrat al Croației până în ianuarie 2016 care a lucrat în Ministerul de Externe croat înainte de a intra în politică, a înfrânt-o pe Kolinda Grabar-Kitarovic, candidata Uniunii Democrate Croate (HDZ), reușind să obțină 53.25%.

Funcţia de preşedinte este în mare parte ceremonială în Croaţia, dar şeful statului are un cuvânt de spus în apărare şi diplomaţie.

Continue Reading

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) a fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European, informează europarlamentarul pe pagina sa de Facebook.

”Am fost numit vicepreședinte al Comisiei pentru Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară din Parlamentul European, poate cea mai importantă comisie a acestui mandat, având în vedere competențele exclusive pe majoritatea propunerilor legislative din cadrul Pactului Ecologic European care va stabili un nivel ridicat de protecție a mediului, tranziția către o economie curată și o bună calitate a vieții pentru cetățeni”, a scris Motreanu.

 

În perioada 2017-2019, Comisia ENVI a fost condusă de fostul europarlamentar și actual comisar european Adina Vălean, aceasta fiind primul român președinte de comisie europarlamentară. 

Anterior numirii lui Motreanu, una din funcțiile de vicepreședinte al Comisiei ENVI a fost deținută de eurodeputatul Cristian Bușoi, însă acesta a fost ales președinte al Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE).

Dan Motreanu se află la primul mandat de deputat în Parlamentul European, unde activează ca membru plin în Comisia pentru piața internă și protecția consumatorilor și ca membru supleant în Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală și în Comisia pentru cultură și educație. De asemenea, eurodeputatul face parte și din trei delegații parlamentare: Delegația la Comisia parlamentară mixtă UE-Chile, Delegația la Adunarea Parlamentară Euro-Latinoamericană și Delegația pentru relațiile cu Japonia.

Anterior mandatului de europarlamentar, Dan Motreanu a fost deputat între anii 2004-2016.

Între anii 2006-2007 a fost ministru al Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, în perioada crucială care a precedat aderarea României la UE.

În prezent, este vicepreședinte PNL pentru politici în Educație, Cercetare, Tineret, Sport, Cultură, Culte și Minorități.

La alegerile prezidențiale din 2019 a fost șeful de campanie al PNL pentru susținerea candidaturii președintelui Klaus Iohannis pentru un nou mandat.

Continue Reading

U.E.

Piața auto europeană, în declin. Înmatriculările de autoturisme noi au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie 2020

Published

on

Înmatriculările de autoturisme noi în Europa (Uniunea Europeană, Marea Britanie și țările EFTA) au scăzut cu 7.4% în luna ianuarie a acestui an, comparativ cu perioada similară din 2019, potrivit datelor publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA), citată de Digi24.

Datele statistice sunt valabile pentru cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Marea Britanie şi ţările din Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia.

Un număr de 1.13 milioane de autoturisme au fost înmatriculate luna trecută în Europa, comparativ cu 1.22 milioane în ianuarie 2018.

Potrivit ACEA, declinul pieței, auto europene a fost determinat de schimbările legislative majore anunțate de unele state din Uniunea Europeană, condițiile economice globale, dar și incertitudinea provocată de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Cele patru mari pieţe din UE au înregistrat scăderi în ianuarie, astfel: minus 13.4% în Franţa, minus 7.6% în Spania, minus 7.3% în Germania şi minus 5.9% în Italia, arată datele ACEA.

În luna ianuarie, piața auto din România a înregistrat o scădere de 10.5%, cu un număr de 12.489 de autoturisme înregistrate, comparativ cu 13.952 de vehicute, câte au fost înregistrate în perioada similară a anului 2019.

Vânzările de autoturisme noi în Europa au urcat cu 1.2% în 2019, cea mai dinamică piaţă auto fiind cea din Lituania, unde înmatriculările de autoturisme noi au înregistrat un avans de 43.2% în ritm anual, urmată de piaţa din România, care a raportat o expansiune de 23.4%.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending