Connect with us

U.E.

Theresa May rămâne la putere: Guvernul său supraviețuiește unei moțiuni de cenzură cruciale, la o zi distanță după respingerea acordului privind Brexit în Parlamentul britanic

Published

on

Premierul britanic Theresa May supraviețuiește unui vot de încredere în cadrul Camerei Comunelor a Parlamentului britanic, la o zi după votul de marți seara, în care Parlamentul britanic a respins cu o majoritate covârșitoare acordul privind Brexit-ul, convenit în urma a 18 luni de negocieri ale guvernului May și echipa condusă de Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Potrivit The Guardian și BBC, guvernul premierului Marii Britanii a câștigat votul la moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Laburist cu o majoritate de 325 la 306, o diferență de 19 voturi în favoarea cabinetului lui May. 

Victoria obținută de Theresa May, care supraviețuiește moțiunii de cenzură depuse de laburiști, este menită să ofere un respiro politică pentru guvernul său, confruntat cu probleme majore din cauza acordului privind Brexit, o înțelegere respinsă cu o majoritate fără precedent în Camera Comunelor cu o zi în urmă.

432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea.

Citiți și Viitorul politic al Theresei May, ”la răscruce de vânturi” după respingerea acordului privind Brexit

Potrivit celor două scenarii anticipate înaintea acestui vot – fie că guvernul britanic supraviețuiește moțiunii, fie că nu – Theresa May este nevoită să prezinte Camerei Comunelor luni, 21 ianuarie, un plan B privind Brexit-ul.

Parlamentarii britanici pot vota cel mai târziu acestă alternativă pe data de 30 ianuarie.

De altfel, Theresa May a declarat în timpul dezbaterilor intense de miercuri din Camera Comunelor că Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană la 29 martie, data programată inițial conform procedurii Articolului 50 din Tratatul UE.

Reamintim că din cauza incertitudinii care a planat asupra viitorului politic al guvernului Theresei May, Comisia Europeană a propus o soluție de avarie, și anume ca UE să decidă să extinderea termenul de 29 martie pentru Brexit dacă Londra oferă un motiv valid.

De remarcat faptul că moțiunea de cenzură de miercuri este cel de-al doilea test politic pe care premierul Marii Britanii îl supraviețuiește, după votul de încredere în cadrul Partidului Conservator din 13 decembrie anul trecut, la două zile distanță după ce șefa guvernului de la Londra suspendase desfășurarea votului privind acordul pentru Brexit în Camera Comunelor de teama unei înfrângeri.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

SUA

Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”

Published

on

© Lars Lokke Rasmussen / Facebook

Danemarca recunoaște că Statele Unite au interese de securitate legitime în regiunea arctică și este pregătită să discute cu viitoarea administrație Trump, a afirmat luni ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen, informează Reuters, potrivit Agerpres.

„Suntem de acord că americanii au anumite îngrijorări despre situația securității în Arctica, pe care le împărtășim și astfel, în strânsă cooperare cu Groenlanda, suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte al Statelor Unite, pentru a asigura interesele legitime americane”, a spus șeful diplomației daneze într-o conferință de presă la Ierusalim.

În urmă cu o săptămână, Donald Trump a refuzat să excludă recurgerea la acțiuni militare sau economice ca parte a dorinței sale declarate ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei, precum și a Canalului Panama

„Nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două”, a declarat preşedintele ales, întrebat despre o eventuală recurgerea la forţa armată pentru a anexa canalul, arteră vitală a transportului maritim mondial, şi Groenlanda, teritoriu autonom al Danemarcei.

În cadrul unei conferinţe de presă la reşedinţa sa din Mar-a-Lago, din statul Florida, Donald Trump a adăugat că cele două obiective sunt „foarte importante pentru securitatea economică” a SUA.

În acelaşi timp, Donald Trump a ameninţat că va folosi „forţa economică” împotriva Canadei, după ce a afirmat cu o zi înainte că este în interesul acestui aliat al Statelor Unite să devină “al 51-lea stat” american.

Donald Trump deja afirmase la finalul anului trecut că, în opinia sa, controlul Groenlandei este „o necesitate absolută pentru securitatea națională și libertatea în lume”.

Groenlanda face parte din Danemarca de mai bine de 600 de ani, dar în prezent își controlează majoritatea afacerilor interne ca teritoriu autonom în cadrul regatului danez. Groenlanda a devenit un teritoriu formal al Danemarcei în 1953 și se supune constituției daneze, ceea ce înseamnă că orice schimbare a statutului său juridic ar necesita un amendament constituțional.

În 2009, insulei i s-a acordat o largă autonomie de autoguvernare, inclusiv dreptul de a declara independența față de Danemarca prin referendum.

Prim-ministrul Groenlandei, Mute Egede, care a intensificat demersurile pentru obținerea independenței, a declarat în repetate rânduri că insula nu este de vânzare și că este la latitudinea cetățenilor săi să își decidă viitorul.

În 2019, atât Groenlanda, cât și Danemarca au respins oferta lui Trump, aflat atunci la primul mandat de președinte, de a cumpăra insula.

Când Groenlanda era încă o colonie, SUA, sub conducerea președintelui de atunci Harry Truman, a încercat să cumpere insula ca activ strategic în timpul Războiului Rece pentru 100 de milioane de dolari în aur, dar Copenhaga a refuzat să vândă insula.

Continue Reading

MAREA BRITANIE

Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE

Published

on

© European Communities, 2008

Premierul britanic Keir Starmer l-a numit pe fostul consilier de imagine al lui Gordon Brown, prim-ministru în perioada 2007-2010, pentru a conduce negocierile cu Uniunea Europeană, în vederea resetării relațiilor, informează Politico Europe.

Michael Ellam a fost director de comunicare la Downing Street din 2007 până în 2009, iar din 2013 lucrează pentru banca HSBC.

În calitate de secretar permanent adjunct la Cabinet Office, acesta se va ocupa de ”resetarea” de resetarea relațiilor dintre Uniunea Europeană și Bruxelles și de negocierea unor legături mai strânse pe teme precum comerțul și securitatea.

Ellam este cea mai recentă numire în funcțiile guvernamentale care provine din rândul fostelor figuri ale Partidului Laburist.

Peter Mandelson, un alt șef de comunicare al No.10, a fost numit ambasador în SUA, în timp ce fostul șef de cabinet al No.10, Jonathan Powell, a fost numit consilier pentru securitate națională. Liz Lloyd, fostul adjunct al șefului de cabinet al lui Blair, a fost numită director de elaborare a politicilor.

Recrutarea pentru noul rol al lui Ellam în Cabinet Office a început anul trecut, cererile închizându-se pe 8 decembrie.

Ministrul pentru Brexit, Nick Thomas-Symonds, cu care Ellam va lucra îndeaproape, a declarat că este ”încântat” că directorul HSBC ”își aduce talentele în inima guvernului”.

”Experiența lui Michael la cele mai înalte niveluri ale finanțelor internaționale va fi un avantaj imens în timp ce lucrăm pentru a asigura creșterea economică în numele poporului britanic, inclusiv prin resetarea relației noastre cu UE”, a spus el.

Într-o declarație, Ellam a declarat că este ”încântat să fie numit secretar permanent adjunct pentru Uniunea Europeană și afaceri economice internaționale și să mă întorc la serviciul public după un deceniu în sectorul privat.

”Aștept cu nerăbdare să lucrez cu prim-ministrul, ministrul pentru relațiile cu UE și alții pentru a realiza obiectivele guvernului pe această agendă importantă”, a continuat acesta.

Recent, premierul Keir Starmer menționa că Marea Britanie dorește să aibă relații bune cu toți aliații săi, fie că este vorba de UE, fie că este vorba de SUA conduse de Donald Trump.

De altfel, oficialul britanic și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au semnat de curând o declarație comună pentru întărirea cooperării strategice UE – Marea Britanie, inclusiv prin organizarea de summituri bilaterale.

Obiectivul lui Starmer este mai conturat, și anume acela de a  relansa relațiile cu Uniunea Europeană, inclusiv printr-un pact de securitate.

În luna februarie, mai exact la începutul acesteia, premierul britanic va participa la discuții dedicate apărării cu liderii celor 27 de țări membre ale UE, prima de acest gen după ani de tensiuni generate de Brexit, exitând astfel prilejul de a aborda și chestiunile bilaterale. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova

Published

on

© European Union 2022 - Source : EP© European Union, 2024

Uniunea Europeană a anunțat luni un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 milioane de euro pentru Ucraina și un sprijin suplimentar de 8 milioane de euro pentru Republica Moldova, în contextul în care războiul de agresiune al Rusiei continuă să aibă un impact devastator.

Potrivit comunicatului oficial, aproximativ 12,7 milioane de persoane au nevoie de asistență urgentă, iar noua finanțare a Comisiei Europene va fi utilizată pentru a oferi sprijin vital și pentru a garanta că ajutoarele esențiale ajung la cele mai vulnerabile populații din Ucraina.

Noua finanțare în valoare de 148 de milioane de euro va continua să sprijine ajutorul umanitar vital atât în Ucraina, cât și în Republica Moldova și va ridica totalul ajutorului umanitar alocat de Comisia Europeană la peste 1,1 miliarde de euro.

Din noul pachet:

  • 140 de milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Ucraina. Finanțarea va fi direcționată către asistența de urgență, inclusiv alimente, adăposturi, apă potabilă, asistență medicală și protecție pe timp de iarnă. Prioritățile cheie sunt sprijinirea populațiilor vulnerabile din regiunile puternic afectate de război din estul și sudul Ucrainei.
  • 8 milioane de euro sunt alocate pentru proiecte umanitare în Republica Moldova. Sprijinul se va concentra pe ajutorarea refugiaților ucraineni și a comunităților gazdă din Republica Moldova, prioritizând asistența financiară, accesul la servicii esențiale precum îngrijirea medicală și educația, precum și suportul psihosocial.

Astăzi, comisarul pentru pregătire, gestionarea crizelor și egalitate, Hadja Lahbib, efectuează o vizită în Ucraina pentru a consolida eforturile actuale ale UE de a furniza asistență esențială. În timpul vizitei, comisarul Lahbib se va întâlni cu principalii lideri ucraineni, inclusiv cu președintele Volodimir Zelenski și cu înalți funcționari, pentru a discuta provocările umanitare urgente și alocarea strategică a ajutorului UE. De asemenea, ea se va întâlni cu beneficiarii ajutorului umanitar al UE și cu partenerii locali.

„Noua noastră finanțare de 148 milioane de euro drept sprijin umanitar este o dovadă mai puternică a faptului că suntem alături de ucraineni atunci când au nevoie. Vom continua să facem tot ce ne stă în putere pentru a-i ajuta pe cei afectați de această criză, cu toți partenerii noștri și cu autoritățile ucrainene”, a afirmat Hadja Lahbib

Înainte de a ajunge la Kiev, comisarul european a vizitat deja centrul Medevac al UE din Rzeszów, care sprijină mecanismul de protecție civilă în evacuările medicale ale pacienților grav bolnavi din Ucraina și țările învecinate. Aproximativ 4.000 de pacienți au fost transferați în spitale europene pentru tratament de la înființarea sistemului în martie 2022.

De la începerea agresiunii ruse în februarie 2022, Uniunea Europeană coordonează cea mai mare operațiunea a sa desfășurată vreodată în cadrul Mecanismului european de protecție civilă, livrând peste 150.000 de tone de produse Ucrainei. De asemenea, UE a desfășurat asistență din rezervele sale rescEU, furnizând Kievului generatoare electrice, echipament medical, adăposturi temporare și stații de tratare a apei.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Advertisement
ROMÂNIA14 minutes ago

Autoritatea pentru Digitalizarea României a finalizat interconectarea Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) cu alte baze de date naţionale, jalon din PNRR

ROMÂNIA29 minutes ago

România înregistrează cel mai mare deficit de cont curent din UE în trimestrul al treilea din 2024 (Eurostat)

SUA47 minutes ago

Șeful diplomației daneze admite că Statele Unite au interese de securitate legitime în Arctica: „Suntem pregătiți să continuăm discuțiile cu noul președinte”

ENERGIE1 hour ago

Ministrul Energiei demontează încă un fake news: Furnizăm energie R. Moldova în termeni comerciali. Oricine poate verifica datele publice

NATO1 hour ago

Polonia, singurul aliat NATO care și-a asumat un buget al apărării de 5% din PIB, susține apelul lui Trump în acest sens: Putem fi “legătura transatlantică” între Europa și SUA

MAREA BRITANIE1 hour ago

Keir Starmer îl numește pe Michael Ellam pentru a conduce negocierile de resetare a relațiilor dintre Marea Britanie și UE

COMISIA EUROPEANA1 hour ago

UE alocă încă 148 milioane de euro sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina și Republica Moldova

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Nivelul de încredere a ucrainenilor în Volodimir Zelenski a scăzut cu 25% în decursul lui 2024 (sondaj KIIS)

INTERNAȚIONAL3 hours ago

UE are în vedere o atenuare a sancțiunilor pentru Siria, care se află în tranziție după răsturnarea Regimului al-Assad

SUA4 hours ago

Șeful Pentagonului propune creșterea cheltuielilor militare cu 50 mld. de dolari, ceea ce ar împinge bugetul pentru apărare la peste 1 trilion de dolari în următorii cinci ani

INTERNAȚIONAL6 days ago

Mark Zuckerberg anunță că “va reduce drastic cenzura” pe Facebook și Instagram și va acorda “prioritate libertății de exprimare”, criticând guvernele, presa tradițională și UE

U.E.1 week ago

Președintele Austriei se va întâlni cu liderul extremei-drepte pentru a-i încredința formarea unui guvern

U.E.1 week ago

Susținători ai Ucrainei au protestat la Bratislava împotriva politicilor pro-ruse ale premierului Fico: Slovacia e Europa

CONSILIUL UE1 week ago

Donald Tusk, la debutul președinției Poloniei la Consiliul UE: “Suntem pregătiți să pornim din nou pe calea europeană a măreției, forței și suveranității”

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

“Securitate, Europa!”. Președintele Consiliului European consideră că președinția Poloniei la Consiliul UE va dovedi că “patriotismul și integrarea europeană sunt interconectate”

ROMÂNIA2 weeks ago

În acordurile imnului UE, Cătălin Predoiu și omologul bulgar au ridicat simbolic ultima barieră de frontieră în primul minut al anului 2025, marcând aderarea deplină a României și a Bulgariei la Schengen

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul adoptă Ordonanța „Trenuleț”, un set de măsuri fiscal-bugetare pentru reducerea deficitului la 7% în 2025 și menținerea accesului României la fondurile europene și din PNRR

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul a depus jurământul. Klaus Iohannis: Oamenii așteaptă să mențineți ferm traiectoria pro-europeană și euro-atlantică din ultimii 35 de ani. Vă rog să acţionaţi aşa

POLITICĂ3 weeks ago

Guvernul “Ciolacu 2” a primit la limită votul de încredere al Parlamentului României. Cabinetul coaliției PSD-PNL-UDMR va depune jurământul la Cotroceni

U.E.3 weeks ago

După 200 de reuniuni de negociere, UE și Elveția au ajuns la un ”acord istoric” de modernizare a cooperării dintre cele două părți

Trending