Connect with us

U.E.

Theresa May rămâne la putere: Guvernul său supraviețuiește unei moțiuni de cenzură cruciale, la o zi distanță după respingerea acordului privind Brexit în Parlamentul britanic

Published

on

Premierul britanic Theresa May supraviețuiește unui vot de încredere în cadrul Camerei Comunelor a Parlamentului britanic, la o zi după votul de marți seara, în care Parlamentul britanic a respins cu o majoritate covârșitoare acordul privind Brexit-ul, convenit în urma a 18 luni de negocieri ale guvernului May și echipa condusă de Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene.

Potrivit The Guardian și BBC, guvernul premierului Marii Britanii a câștigat votul la moțiunea de cenzură inițiată de Partidul Laburist cu o majoritate de 325 la 306, o diferență de 19 voturi în favoarea cabinetului lui May. 

Victoria obținută de Theresa May, care supraviețuiește moțiunii de cenzură depuse de laburiști, este menită să ofere un respiro politică pentru guvernul său, confruntat cu probleme majore din cauza acordului privind Brexit, o înțelegere respinsă cu o majoritate fără precedent în Camera Comunelor cu o zi în urmă.

432 de parlamentari au votat împotriva acordului privind Brexit negociat de cabinetul lui May, 202 dintre aceștia exprimându-și susținerea.

Citiți și Viitorul politic al Theresei May, ”la răscruce de vânturi” după respingerea acordului privind Brexit

Potrivit celor două scenarii anticipate înaintea acestui vot – fie că guvernul britanic supraviețuiește moțiunii, fie că nu – Theresa May este nevoită să prezinte Camerei Comunelor luni, 21 ianuarie, un plan B privind Brexit-ul.

Parlamentarii britanici pot vota cel mai târziu acestă alternativă pe data de 30 ianuarie.

De altfel, Theresa May a declarat în timpul dezbaterilor intense de miercuri din Camera Comunelor că Marea Britanie va ieși din Uniunea Europeană la 29 martie, data programată inițial conform procedurii Articolului 50 din Tratatul UE.

Reamintim că din cauza incertitudinii care a planat asupra viitorului politic al guvernului Theresei May, Comisia Europeană a propus o soluție de avarie, și anume ca UE să decidă să extinderea termenul de 29 martie pentru Brexit dacă Londra oferă un motiv valid.

De remarcat faptul că moțiunea de cenzură de miercuri este cel de-al doilea test politic pe care premierul Marii Britanii îl supraviețuiește, după votul de încredere în cadrul Partidului Conservator din 13 decembrie anul trecut, la două zile distanță după ce șefa guvernului de la Londra suspendase desfășurarea votului privind acordul pentru Brexit în Camera Comunelor de teama unei înfrângeri.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

COMISIA EUROPEANA

Prima reacție a Comisiei Europene, după rezultatul la referendum: O majoritate covârşitoare a românilor au spus ”DA” unui sistem judiciar independent

Published

on

Mesajul referendumului cu privire la justiție din România este clar, și anume că românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor și nu tolerează corupția, a declarat luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene, referitor la rezultatele consultării cetățenilor care a avut loc duminică, 26 mai, în paralel cu alegerile pentru Parlamentul European, informează Agerpres.

”Poporul român şi-a spus cuvântul şi îi respectăm pe deplin alegerea democratică. O majoritate covârşitoare a românilor au spus DA unui sistem judiciar independent, fără amnistii pentru infracţiunile de corupţie şi fără ordonanţe de urgenţă”, a spus purtătorul de cuvânt.

Potrivit acestuia, ”mesajul este clar. Românii vor un sistem judiciar independent, care nu oferă impunitate infractorilor şi nu tolerează corupţia”. ”Ne aşteptăm ca autorităţile române să asculte acest mesaj cu atenţie şi să ia măsuri”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Conform datelor centralizate de BEC până luni, la ora 10:23, la referendumul pentru Justiţie 1.625.321 de persoane au votat ”DA” la întrebarea nr. 1, ”Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”, iar 1.619.681 au spus ”DA” la întrebarea nr. 2, ”Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Conform aceloraşi date, la întrebarea nr. 1 au răspuns ”NU” – 277.976 de alegători, iar la întrebarea nr. 2 au răspuns ”NU” – 271.104.

Totalul votanţilor la referendum a fost de 7.913.195, peste 40%. Potrivit legii, pentru ca referendumul naţional să fie valabil, este necesară o prezenţă la urne a cel puţin 30% dintre persoanele înscrise pe listele electorale permanente.

Continue Reading

U.E.

Cancelarul austriac, Sebastian Kurz, și întreg guvernul său ar putea cădea dacă moțiunile de cenzură înaintate de social-democrați vor primi sprijinul fostului partener de coaliție, formațiunea de extremă dreapta FPÖ

Published

on

©️ Calea Europeană/ Diana Zaim

Politicienii austrieci ar putea să-l înlăture pe cancelarul Sebastian Kurz de la conducerea guvernului, printr-un vot de neîncredere, după ce noul lider al Partidului Libertății de extremă dreapta (FPÖ), Norbert Hofer, a indicat că probabil va vota împotriva lui, relatează The Guardian și Reuters

Conservatorii lui Kurz (ÖVP) au ieșit fruntași în urma alegerilor din Parlamentul European de duminică, în ciuda unui scandal video compromițător, care a avut loc în urmă cu o săptămână, implicându-l pe liderul FPÖ, Heinz-Christian Strache, care a atras, ulterior publicării materialului, demisia tuturor miniștrilor din formațiunea sa, din cadrul coaliției de guvernământ. Strache a demisionat apoi din toate funcțiile politice pe care la deținea. 

Kurz conduce acum o administrație provizorie la Viena, pe care speră să o folosească ca o rampă de lansare pentru a fi reales. Demisia în masă a miniștrilor FPÖ a fost contracarată cu experți.

Cu ocazia următoarelor alegeri parlamentare anticipate în septembrie, partidele de opoziție au declarat că actualul cancelar Kurz trebuie să împărtășească vina pentru criza politică declanșată de filmările lui Strache. Două moțiuni de cenzură împotriva lui Kurz și a guvernului său au fost planificate pentru astăzi, 27 mai, în parlamentul austriac.

Noul lider al FPÖ, Norbert Hofer, a declarat agenției de știri APA că partidul său ar putea susține o moțiunea de cenzură, depusă de social-democrați, împotriva întregului guvern . Dacă s-ar întâmpla acest lucru, președintele Austriei ar numi un nou cancelar, relatează sursele citate.

În alegerile europene, votanții au alocat ÖVP o pondere mai mare de sprijin (34.9%) decât în ​​alegerile parlamentare din 2017, indicând, astfel că Sebastian Kurz a rezistat din punct de vedere electoral chiar și după 17 luni de guvernare alături de extrema dreaptă austriacă. De altfel, Sebastian Kurz s-a prezentat mai degrabă ca o victimă a actualei crize politice decât un mijlocitor al acesteia.

Vicecancelarul austric, lideul extremei drepte austriece Heinz-Christian Strache, şi-a anunţat pe 18 mai demisia din funcţie în urma difuzării unei înregistrări video compromiţătoare în care oferă contracte guvernamentale în schimbul sprijinului politic.

 

 

Continue Reading

ALEGERI EUROPENE 2019

Alegeri europene: România, pe locul 3 în UE referitor la creșterea prezenței la vot față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană

Published

on

© Diana Zaim/ CaleaEuropeană.ro

România este al treilea stat din Uniunea Europeană referitor la creșterea prezenței la urne față de alegerile din 2014 și de două ori peste media europeană, scrie Reprezentanța Comisiei Europene în România pe pagina sa de Facebook.

Alegerile europene din 2019, desfășurate la 40 de ani distanță de la primele alegeri pentru Parlamentul European, s-au încheiat cu cea mai mare prezență la vot din ultimii 20 ani în UE – 50,93%, înregistrând totodată și cea mai ridicată prezență națională la europarlamentare din istoria apartenenței României la Uniunea Europeană.

Pentru prima dată de la aderarea la Uniunea Europeană, cetățenii români au votat în proporție de 51,07 % la alegerile pentru Parlamentul European, după ce la alegerile din 2007, 2009 și 2014, s-au prezentat la urne între 27,67% și  32,44% dintre cetățeni.

Prin comparație, la nivel european, prezența la vot la alegerile din 2014 au fost prezenți a fost de 42,61%, cu 8,32% mai puțin față de alegerile din acest an.

Citiți și Premieră de la aderarea la UE: Prezența cetățenilor români la alegerile europene a depășit procentul de 50%

În ce privește România, prezența vot la scrutinul din 2019 a crescut cu 18,63% față de alegerile din 2014.

Potrivit Parlamentului European, prezența cea mai ridicată la urne la alegerile din 23-26 mai a fost înregistrată în Belgia (88,47%), Luxemburg (84,1%), Malta (72,7%) Danemarca (66%) și Spania (64,3%).

Continue Reading
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending