Connect with us

U.E.

Theresa May revine la Bruxelles pentru noi negocieri privind Brexit. Care sunt variantele de compromis propuse de premierul britanic

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, se întâlnește joi, la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk în încercarea de a indetifica soluții pentru a depăși impasul prind Brexit-ul, după ce acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost respins de Parlamentul britanic la 15 ianuarie.

”Mâine voi avea plăcerea să o primesc pe premierul britanic (Theresa May) şi ea ştie că Comisia Europeană nu este dispusă să redeschidă chestiunea” clauzei de salvgardare pentru frontiera irlandeză inclusă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE, a precizat miercuri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după o întâlnire pe care a avut-o cu premierul irlandez, Leo Varadkar, prezent ieri la Bruxelles pentru a obține garanții din partea Uniunii Europene în eventualitatea în scenariul unui Brexit fără acord devine realitate, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta din urmă s-a declarat totuşi ”încrezător că o soluţie poate fi găsită”, dar a admis că ţara sa se pregăteşte şi pentru scenariul unui ”no-deal”, adică o ieşire a Regatului Unit din UE la 29 martie fără niciun acord.

Negociatorii celor două părți au convenit în luna noiembrie a anului trecut un acord și o declarație politică privind Brexit-ul, care au fost însă respinse pe 15 ianuarie de Parlamentul de la Londra, principala cauză fiind mecanismul de backstop (soluție de avarie) în virtutea căreia Regatul Unit s-a angajat să rămână în uniunea vamală, iar Irlanda de Nord să rămână aliniată anumitor norme ale pieței unice până când se va ajunge la un acord comercial pentru evitarea unei frontiere dure între Irlanda, stat membru UE, și Irlanda de Nord, regiune componentă a Regatului Unit.

Potrivit documentului convenit între Londra și Bruxelles, clauza poate fi anulată doar cu acordul părților. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit nu va putea ieși din comunitatea europeană fără acordul Uniunii Europene.

La 29 ianuarie, în urma unui vot în Parlamentul britanic, Theresa May a fost mandatată să negocieze cu Bruxelles-ul un nou acord pentru a elimina cauza privind frontiera irlandeză, cu scopul de a o înlocui sau de a institui măsuri mai puțin constrângătoare.

Compromisul Malthouse

Nucleul strategiei de negociere a premierului britanic poartă numele de ”compromisul Malthouse”, după numele unuia dintre parlamentarii britanici care l-au propus, Kit Malthouse. Acest compromis a fost prezentat înainte de data de 29 ianuarie și a ajutat-o pe premierul May să obțină respinderea acelor amendamente prin care deputații adversari ieșirii din UE doreau să transfere către Parlament controlul asupra procesului privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Ce implică mai exact acest compromis Malthouse?

Planul Malthouse este împărțit în două segmente, luând în calcul două scenarii, acela în care Bruxelles-ul acceptă revizuirea acordului privind mecanismul de backstop sau cel în care demersul revizuirii eșuează.

Planul A

Acesta implică, în primă instanță, prelungirea perioadei de tranziție, până în decembrie 2021. Acest lucru implică mai mulți bani, dar oferă o perioadă de timp mai lungă pentru a stabili viitoarele relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, cu un termen flexibil care să reprezinte un stimulent pentru discuții.

Este astfel susţinut un acord de retragere din UE alternativ, care este conceput pe structura celui deja convenit, dar cuprinde un alt fel de ”backstop” pentru frontiera nord-irlandeză. Noul ”backstop” s-ar construi în jurul unui acord de liber schimb cu taxe vamale zero, spre deosebire de acordul respins de parlamentul britanic ce se bazează pe o uniune vamală comună. Noul mecanism de ”backstop” propus în acest plan are de asemenea în vedere soluţii tehnice prin care controlul mărfurilor să se facă departe de graniţă.

Planul B

Acesta implică un scenariu fără acord. Și acesta implică extinderea perioadei de tranziție până în decembrie 2021, timp în care se va aplica un acord tranzitoriu de bază, iar pe durata acestuia cele două părți să poată continua negocierile.

Theresa May nu s-a arătat deplin favorabilă acestui plan, însă acesta este una dintre cele trei opţiuni pe care ea le are în acest moment, celelalte două fiind posibilitatea ca Regatul Unit să poată decide în mod unilateral ieşirea din mecanismul de ”backstop” sau stabilirea unei limite în timp pentru aplicarea acestui mecanism, toate opţiunile fiind însă condiţionate de acceptul Bruxelles-ului, care până în acest moment a refuzat orice revizuire a acordului.

Premierul May a promis că va reveni în fața Parlamentului pe data de 13 februarie pentru a prezenta pașii pe care intenționează să-i facă în eventualitatea în care, până la data mai sus meționată, nu obține un acord cu Bruxelles-ul în legătură cu modificările solicitate. În acest caz, se așteaptă ca aceasta să ceară Camerei Comunelor ca pe data de 14 februarie să voteze un Brexit fără acord.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul afacerilor interne, Carmen Dan: Consolidarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație reprezintă răspunsul ferm al UE privind combaterea introducerii ilegale de migranți

Published

on

UE consolidează cooperarea și coordonarea dintre ofițerii de legătură trimiși în țări terțe de statele membre sau de UE pentru a se ocupa de chestiuni legate de imigrație, se arată într-un comunicat al Consiliului.

Astăzi, reprezentanți ai președinției române a Consiliului și ai Parlamentului European au ajuns la un acord informal asupra unui regulament menit să îmbunătățească funcționarea rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație. Regulamentul va fi transmis acum reprezentanților permanenți la UE, spre confirmare în numele Consiliului.

,,Coordonarea dintre statele membre, în cooperare cu țări terțe, este esențială pentru a se garanta că răspunsul UE la problema migrației este cât mai ferm posibil. Aceste noi norme ne vor permite să valorificăm la maximum activitățile ofițerilor noștri de legătură de pe teren, inclusiv în domenii precum returnările și combaterea introducerii ilegale de migranți”, a declarat Carmen Dan, ministrul român al afacerilor interne. 

Acordul informal cuprinde următoarele dispoziții:

  • introducerea unui comitet director la nivelul UE pentru a consolida gestionarea rețelei și coordonarea ofițerilor de legătură, menținându-se totodată competența autorităților de trimitere în vederea asigurării eficienței și a unor linii clare de comunicare
  • un rol mai important pentru ofițerii de legătură în combaterea introducerii ilegale de migranți
  • ofițerii de legătură vor strânge informații pentru a ajuta țările terțe să preîntâmpine fluxurile de migrație ilegală și pentru a sprijini gestionarea frontierelor externe ale UE
  • ofițerii de legătură vor ajuta totodată statele membre să faciliteze returnările resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere ilegală
  • vor fi puse la dispoziție fonduri destinate sprijinirii activităților ofițerilor de legătură în materie de imigrație, acestea urmând să fie alocate de comun acord cu comitetul director

Ofițerii de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în țările terțe de statele membre sau de UE pentru a stabili și a menține contacte cu autoritățile țării gazdă cu privire la aspecte legate de migrație (prevenirea și combaterea migrației ilegale, facilitarea returnării, gestionarea migrației legale). În 2004, UE a adoptat un regulament privind crearea unei rețele europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație pentru a coordona eforturile ofițerilor dintr-o anumită țară terță sau regiune.

Deși aproape 500 de ofițeri de legătură în materie de imigrație sunt trimiși în prezent de statele membre în peste 100 de țări, există în continuare lacune în materie de coordonare. În plus, rolul ofițerilor de legătură în anumite domenii ar putea fi extins, ca parte a răspunsului cuprinzător al UE la problema migrației. Drept răspuns în acest sens, la 17 mai 2018, Comisia Europeană a prezentat o propunere de regulament de consolidare a rețelei europene de ofițeri de legătură în materie de imigrație.

Continue Reading

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba prezidează mâine Consiliul Afaceri Generale (CAG). CFM 2021-2027 și documentul privind o Europă durabilă până în 2030, principalele subiecte de pe agendă

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, va prezida marți, 19 ianuarie 2019, la Bruxelles, reuniunea Consiliului Afaceri Generale (CAG) sub egida Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.

Pe agenda miniștrilor se va afla o dezbatere de orientare privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

Consiliul va discuta, de asemenea, despre proiectul adnotat de ordine de zi al următorului Consiliu European, care va avea loc în perioada 21-22 martie 2019.

Miniștrii vor avea un prim schimb de opinii pe baza documentului de reflecție intitulat ”Către o Europă durabilă până în 2030”, care a fost publicat de Comisia Europeană la 30 ianuarie 2019.

Documentul trece în revistă provocările ample cu care se confruntă Europa și prezintă scenarii ilustrative pentru viitor, urmărind să orienteze dezbaterea asupra celui mai bun mod de a îndeplini aceste obiective și a celei mai bune contribuții pe care Uniunea Europeană o poate aduce în acest sens până în 2030. Pornind de la ceea ce s-a realizat în ultimii ani, scenariile evidențiază faptul că sunt necesare acțiuni suplimentare pentru ca UE și întreaga lume să asigure un viitor durabil în interesul bunăstării cetățenilor.

În cadrul CAG va fi abordat și stadiul lucrărilor din cadrul procedurilor întemeiate pe articolul 7 privind statul de drept în Polonia și privind respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii Europene în Ungaria.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Laura Codruța Kovesi, susținută de Guy Verhofstadt. Liderul ALDE din Parlamentul European îi cere lui Tajani să ”apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european”

Published

on

Guy Verhofstadt, liderul Alianței Liberal-Democraților Europeni (ALDE) din Parlamentul European, și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kovesi la funcția de procuror-șef al Parchetului European. Acesta i-a solicitat președintelui Parlamentului European, Antonio Tajani, printr-o scrisoare să respingă atacurile de la București care o vizează pe fosta șefă a DNA.

”Având în vedere atacurile Guvernului român la adresa Laurei Kovesi, i-am trimis o scrisoare Preşedintelui Parlamentului European, în care îi solicităm să apere integritatea procesului de selecţie pentru funcţia de procuror european şi să garanteze faptul că doamna Kovesi poate participa (n.r. la acest proces de selecţie) fără niciun fel de oprelişte”, a scris Guy Verhofstadt într-o postare pe Twitter căreia i-a atașat și scrisoarea transmisă lui Tajani.


Amintim faptul că purtătorul de cuvânt al Partidului Popular European, europarlamentarul Siegfried Mureșan, a anunțat săptămâna trecută, de la Strasbourg, un sprijin major al popularilor europeni pentru numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de Procuror European, sprijin arătat și de miniștrii de Justiție ai Austriei, Olandei, dar și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag-ul german.

Laura Codruța Kovesi este favorită pentru a ocupa funcția de procuror-șef al Parchetului European, clasându-se pe primul loc la selecția organizată de comisia de specialiști, care a transmis Parlamentului European și Consiliului Uniunii Europene lista primilor trei clasați după interviul de la finalul săptămânii trecute. După Laura Codruţa Kovesi sunt clasaţi un procuror din Franţa şi unul din Germania.

Rezultatul selecţiei a fost transmis Consiliului Uniunii Europene, a cărui președinție este deținută de România, şi Parlamentului European, forurile care vor lua decizia numirii procurorului şef al Parchetului European.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending