Connect with us

U.E.

Theresa May revine la Bruxelles pentru noi negocieri privind Brexit. Care sunt variantele de compromis propuse de premierul britanic

Published

on

Premierul britanic, Theresa May, se întâlnește joi, la Bruxelles, cu președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk în încercarea de a indetifica soluții pentru a depăși impasul prind Brexit-ul, după ce acordul de ieșire a Regatului Unit din Uniunea Europeană a fost respins de Parlamentul britanic la 15 ianuarie.

”Mâine voi avea plăcerea să o primesc pe premierul britanic (Theresa May) şi ea ştie că Comisia Europeană nu este dispusă să redeschidă chestiunea” clauzei de salvgardare pentru frontiera irlandeză inclusă în acordul de retragere a Regatului Unit din UE, a precizat miercuri președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, după o întâlnire pe care a avut-o cu premierul irlandez, Leo Varadkar, prezent ieri la Bruxelles pentru a obține garanții din partea Uniunii Europene în eventualitatea în scenariul unui Brexit fără acord devine realitate, anunță EFE, citat de Agerpres.

Acesta din urmă s-a declarat totuşi ”încrezător că o soluţie poate fi găsită”, dar a admis că ţara sa se pregăteşte şi pentru scenariul unui ”no-deal”, adică o ieşire a Regatului Unit din UE la 29 martie fără niciun acord.

Negociatorii celor două părți au convenit în luna noiembrie a anului trecut un acord și o declarație politică privind Brexit-ul, care au fost însă respinse pe 15 ianuarie de Parlamentul de la Londra, principala cauză fiind mecanismul de backstop (soluție de avarie) în virtutea căreia Regatul Unit s-a angajat să rămână în uniunea vamală, iar Irlanda de Nord să rămână aliniată anumitor norme ale pieței unice până când se va ajunge la un acord comercial pentru evitarea unei frontiere dure între Irlanda, stat membru UE, și Irlanda de Nord, regiune componentă a Regatului Unit.

Potrivit documentului convenit între Londra și Bruxelles, clauza poate fi anulată doar cu acordul părților. Acest lucru înseamnă că Regatul Unit nu va putea ieși din comunitatea europeană fără acordul Uniunii Europene.

La 29 ianuarie, în urma unui vot în Parlamentul britanic, Theresa May a fost mandatată să negocieze cu Bruxelles-ul un nou acord pentru a elimina cauza privind frontiera irlandeză, cu scopul de a o înlocui sau de a institui măsuri mai puțin constrângătoare.

Compromisul Malthouse

Nucleul strategiei de negociere a premierului britanic poartă numele de ”compromisul Malthouse”, după numele unuia dintre parlamentarii britanici care l-au propus, Kit Malthouse. Acest compromis a fost prezentat înainte de data de 29 ianuarie și a ajutat-o pe premierul May să obțină respinderea acelor amendamente prin care deputații adversari ieșirii din UE doreau să transfere către Parlament controlul asupra procesului privind ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Ce implică mai exact acest compromis Malthouse?

Planul Malthouse este împărțit în două segmente, luând în calcul două scenarii, acela în care Bruxelles-ul acceptă revizuirea acordului privind mecanismul de backstop sau cel în care demersul revizuirii eșuează.

Planul A

Acesta implică, în primă instanță, prelungirea perioadei de tranziție, până în decembrie 2021. Acest lucru implică mai mulți bani, dar oferă o perioadă de timp mai lungă pentru a stabili viitoarele relații dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, cu un termen flexibil care să reprezinte un stimulent pentru discuții.

Este astfel susţinut un acord de retragere din UE alternativ, care este conceput pe structura celui deja convenit, dar cuprinde un alt fel de ”backstop” pentru frontiera nord-irlandeză. Noul ”backstop” s-ar construi în jurul unui acord de liber schimb cu taxe vamale zero, spre deosebire de acordul respins de parlamentul britanic ce se bazează pe o uniune vamală comună. Noul mecanism de ”backstop” propus în acest plan are de asemenea în vedere soluţii tehnice prin care controlul mărfurilor să se facă departe de graniţă.

Planul B

Acesta implică un scenariu fără acord. Și acesta implică extinderea perioadei de tranziție până în decembrie 2021, timp în care se va aplica un acord tranzitoriu de bază, iar pe durata acestuia cele două părți să poată continua negocierile.

Theresa May nu s-a arătat deplin favorabilă acestui plan, însă acesta este una dintre cele trei opţiuni pe care ea le are în acest moment, celelalte două fiind posibilitatea ca Regatul Unit să poată decide în mod unilateral ieşirea din mecanismul de ”backstop” sau stabilirea unei limite în timp pentru aplicarea acestui mecanism, toate opţiunile fiind însă condiţionate de acceptul Bruxelles-ului, care până în acest moment a refuzat orice revizuire a acordului.

Premierul May a promis că va reveni în fața Parlamentului pe data de 13 februarie pentru a prezenta pașii pe care intenționează să-i facă în eventualitatea în care, până la data mai sus meționată, nu obține un acord cu Bruxelles-ul în legătură cu modificările solicitate. În acest caz, se așteaptă ca aceasta să ceară Camerei Comunelor ca pe data de 14 februarie să voteze un Brexit fără acord.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

U.E.

Noul Parlament European își reconfirmă sprijinul pentru candidatura Laurei Codruța Kövesi la șefia Parchetului European

Published

on

@Wikipedia

La cererea Conferinței președinților Parlamentului European, președintele David Sassoli va trimite în următoarele ore o scrisoare către Consiliu, reamintind sprijinul deplin al Parlamentului pentru Laura Codruța Kövesi în calitate de procuror general european, se arată într-un comunicat.

,,Înaintea reuniunii informale a miniștrilor justiției și afacerilor interne de la Helsinki, Parlamentul dorește să-și reînnoiască angajamentul față de Laura Codruța Kövesi în calitate de candidat al Parlamentului European pentru funcția de procuror-șef european. Este esențial ca ancheta și urmărirea penală a presupuselor infracțiuni împotriva bugetului UE, cum ar fi frauda, ​​corupția sau frauda fiscală transfrontalieră, să fie asigurate cât mai repede posibil “, a declarat președintele David Sassoli.

Cum este ales procurorul-șef al Parchetului European

În conformitate cu articolul 14 din Regulamentul de instituire a Parchetului European, ,,Parlamentul European și Consiliul desemnează de comun acord procurorul șef al Uniunii Europene pentru o durată de cel puțin 7 ani, care poate fi reînnoită. Consiliul hotărăște cu majoritate simplă”. Numirea procurorului general european este rezultatul consensului dintre PE și Consiliu.

În mandatul precedent al PE, Comisia pentru Libertăți civile, justiție și afaceri interne și Comisia pentru control bugetar i-au audiat pe cei trei candidați selectați de o comisie de specialitate pe baza dosarelor profesionale: Jean-François Bohnert din Franța, Laura Codruța Kövesi din România și Andres Ritter din Germania. Ulterior, ambele comisii au desemnat-o candidatul lor comun pe Laura Codruța Kövesi, iar Parlamentul și-a asumat susținerea candidatei în negocierile cu Consiliul.

Negocierile vor trebui reluate după ce PE și Consiliul nu au ajuns la niciun acord în ciclul instituțional anterior, deoarece negociatorii din parte Consiliului au fost mandatați de către statele membre să-l susțină pe contracandidatul din Franța.

Continue Reading

U.E.

Miniștrii social-democrați ai afacerilor europene, apel la viitoarea Comisie Europeană pentru păstrarea aceluiași nivel de ambiție în privința respectării statului de drept în UE

Published

on

© PES

Miniștrii afacerilor europene, care sunt membri ai Partidului Socialiștilor Europeni, au făcut apel la viitoare Comisie Europeană să mențină același nivel de ambiție în procesul de monitorizare a respectării statului de drept în Europa, se arată într-un comunicat.

Potrivit comunicatului, o abordare superficială ar submina munca excelentă făcută până acum de Prim vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans.

Președintele rețelei PES din cadrul Consiliului Afaceri Generale, ministrul german de stat pentru Europa, Michael Roth, a declarat:

,,Nimeni nu este deasupra legii, nimeni nu o poate manipula în interes personal. Statul de drept îi protejează pe cei guvernați de abuzul conducerii. De aceea, UE trebuie să acționeze în mod activ în numele cetățenilor europeni. Următoarea Comisie Europeană trebuie să se asigure că toate încercările de a submina statul de drept sunt identificare și descurajate. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că independența necesară și stimulentele corecte există în următoarea Comisie Europeană “.

Miniștrii PES au salutat Președinția finlandeză și noul guvern finlandez condus de social-democrați.

Michael Roth a mai spus: ,,Așteptăm cu nerăbdare inițierea lucrărilor noastre pornind de la prioritățile Președinției finlandeze. Acestea includ chestiuni cheie, cum ar fi statul de drept, politica socială și acțiunile în domeniul climei. Prioritățile Președinției reflectă propunerile noastre social-democrate pentru o Europă mai progresistă, socială și democratică. Sunt foarte fericit că pot colabora îndeaproape cu Tytti Tuppurainen pentru a face schimbări de durată. Împreună, familia noastră politică va contribui la punerea în aplicare a pilonului european al drepturilor sociale, cu măsuri concrete și obligatorii privind calitatea muncii și protecția socială – pentru ca Europa să funcționeze pentru cetățenii săi “.

La întâlnire au participat Michael Roth, ministru de stat pentru Europa, Germania; Tytti Tuppurainen, ministrul afacerilor europene, Finlanda; Ana Paula Zacarias, Secretar de Stat pentru Afaceri Europene, Portugalia; Frantisek Ruzicka, secretar de stat pentru afaceri europene, Slovacia; și Hans Dahlgren, ministrul afacerilor europene, Suedia.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Austriacul Johannes Hahn, nominalizat pentru un al treilea mandat de comisar european: Sunt aliniat pe deplin planurilor Ursulei von der Leyen

Published

on

Parlamentul şi guvernul Austriei l-au nominalizat pe Johannes Hahn, actual comisar european pentru politica de vecinătate şi negocieri de extindere, pentru a face parte din viitoarea Comisie Europeană executivul comunitar, informează joi dpa şi Reuters.

Johannes Hahn, aflat la finalul celui de-al doilea mandat de comisar european, “a lucrat neobosit ani la rând pentru apropierea ţărilor din Balcanii de vest de Uniunea Europeană”, a declarat presei la Viena cancelarul austriac Brigitte Bierlein, potrivit Agerpres.

Din perspectiva mea, aş dori să continui în acest domeniu“, a afirmat în aceeaşi conferinţă de presă Johannes Hahn, subliniind că atribuirea portofoliilor îi va reveni în final viitorului preşedinte al Comisiei, Ursula von der Leyen.

În prezent, Hahn gestionează și portofoliul politicii regionale, domeniu pe care l-a coordonat și în Comisia Barroso, după ce aceste atribuții i-au fost transferate de președintele Jean-Claude Juncker ca urmare a demisiei Corinei Crețu.

Politicianul conservator austriac în vârstă de 61 de ani a adăugat că este “aliniat pe deplin” politicilor privind UE ale Ursulei von der Leyen, fost ministru german al apărării, inclusiv în ce priveşte planurile acesteia de întărire a rolului Uniunii pe scena politică internaţională.

Nominalizarea lui Hahn apare la scurt timp după ce guvernul grec a decis să-l desemneze pe actualul purtător de cuvânt al Comisiei Europene, Margaritis Schinas, pentru funcția de comisar european, în timp ce Slovenia l-a propus pe Janez Lenarcic, actualul reprezentant permanent al țării la Uniunea Europeană.

Propunerea guvernului de la Viena apare în contextul în care Ursula von der Leyen a transmis că le va solicita țărilor membre să propune câte doi candidați pentru poziția de comisar, un bărbat și o femeie, pentru a putea genera o paritate de gen în noul executiv european.

Confruntată cu o presiune partea grupurilor politice din Parlamentul European anterior alegerii sale în fruntea Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a promis eurodeputaților că viitoarea componență a Comisiei Europene va reflecta egalitatea de gen.

Angajamentul lui von der Leyen reflectă o idee intens vehiculată la Bruxelles, inclusiv înaintea alegerilor europene.

Pe de altă parte, anumite țări deja și-au manifestat preferințele în ce privește nominalizarea viitorilor comisari europeni, Austria preferându-l din nou pe Johannes Hahn, în timp ce țări precum Bulgaria și Estonia au precizat că vor opta pentru Mariya Gabriel, în cazul Sofiei, și pentru Kadri Simson, în cazul Tallinului.

Alături de Austria și Bulgaria, state precum Letonia, Irlanda sau Slovacia sunt așteptate să nominalizeze aceleași persoană care au ocupat fotoliul de comisar în mandatul lui Jean-Claude Juncker: Valdis Dombrovskis (Letonia), Phil Hogan (Irlanda) și Maros Sefcovic (Slovacia).

Totodată, von der Leyen a promis că cei mai importanți vicepreședinți din Comisia sa vor fi Frans Timmermans (S&D, Olanda) și Margrethe Vestager (ALDE/ Danemarca), fapt ce presupune ca atât Timmermans, cât și Vestager să fie propuși de țărilor lor.

De asemenea, și Spania are propunerea de comisar stabilită, în condițiile în care ministrul de Externe Josep Borrell face parte din pachetul de nume negociat de liderii europeni pentru a ocupa funcția de Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și politică de securitate, poziție care presupune și activarea în calitate de comisar european și vicepreședinte al executivului european.

În ce privește România, presa a relatat că țara noastră țintește obținerea unor portofolii precum Transporturi, Mediu sau Politică de Vecinătate.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending