Connect with us

INTERNAȚIONAL

Theresa May și Vladimir Putin, întâlnire bilaterală glacială la Osaka: Marea Britanie este deschisă pentru a avea o ,,relație diferită”, dar Rusia trebuie să-și înceteze activitățile ,,iresponsabile și destabilizatoare”

Published

on

© Kremlin.ru

Rusia trebuie să pună capăt activității sale ,,iresponsabile și destabilizatoare”, i-a spus Theresa May președintelui Vladimir Putin într-o discuție față în față, care a avut loc pe marginea participării la Summitul G20 de la Osaka, potrivit unei declarații de presă a cancelariei premierului britanic.

Descriind otrăvirea din Salisbury drept ,,un act cu adevărat abominabil”, ea a spus că cei doi suspecți – considerați a fi ofițeri militari de informații militari – trebuie ,,aduși în fața justiției”.

May a declarat că Marea Britanie este deschisă față de o ,,relație diferită”, dar că ,,acest comportament nu poate fi repetat”.

De cealaltă parte, Kremlinul neagă orice implicare.

Marea Britanie a acuzat doi ofiţeri ruşi din serviciile de informaţii militare (GRU) că sunt responsabili de otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia cu un agent neurotoxic în oraşul englez Salisbury, în martie 2018.

Theresa May și Vladimir Putin s-au întâlnit vineri, pentru discuții pe marginea summitului G20 de la Osaka, Japonia, aceasta fiind prima întâlnire formală bilaterală dintre cei doi lideri de la incidentul din Salisbury.

Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe fondul afirmațiilor făcute de Vladimir Putin într-un interviu acordat Financial Times, în care a respins otrăvirea din cazul Skripal drept o ,,agitație cu spioni” și a spus că ,,ideea liberală este învechită și în conflict cu interesele majorității covârșitoare”. Președintele rus a făcut afirmația din urmă ca o critică la adresa politicii privind migrația din Orientul Mijlociu, a cancelarului german Angela Merkel.

Citiți și Vladimir Putin exploatează disensiunile dintre SUA și Europa înainte de summitul G20: Valorile liberale sunt depășite. Ideea liberală încetează să existe în prezent

Atmosfera dintre cei doi lideri s-a menținut glacială pe parcursul întâlnirii, premierul britanic afișând de la început o expresie gravă când a dat mâna cu liderul de la Kremlin, după cum arată o postare pe Twitter. 

© Theresa May/Twitter

Comunicatul de presă al Cancelariei britanice mai precizează că Theresa May i-a spus președintelui rus că utilizarea unui agent neurotoxic mortal pe străzile din Salisbury a făcut parte dintr-un model mai larg de comportament inacceptabil.

De asemenea, ea a spus că Marea Britanie are ,,dovezi incontestabile că Rusia se afla în spatele atacului care a dus la moartea unui cetățean britanic, Dawn Sturgess”.

Premierul britanic l-a informat pe președintele că Regatul Unit va continua să ,,apere fără echivoc democrația liberală” și să protejeze drepturile omului și egalitatea tuturor grupurilor, inclusiv a persoanelor din comunitatea LGBT.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlin, Dmitri Peskov, a confirmat că cei doi lideri au discutat despre incidentul de la Salisbury și că Vladimir Putin i-a oferit Theresei May ,,răspunsuri relevante”, dar nu a dorit să precizeze care au fost acestea.

,,Din punctul nostru de vedere, ne este clar că trebuie să căutăm un instrument prin care să readucem relația noastră bilaterală, comercială și economică la normal, altfel situația este gravă”, a adăugat el, citat de Agerpres.

Într-o declarație anterioară deschiderii Summitului G20 de la Osaka, Theresa May a declarat pentru BBC că Marea Britanie are dovezi că doi agenți ruși au fost implicați în atacul mortal din Salisbury și că va face tot posibilul să-i tragă la răspundere.

,,Rusia nu permite extrădarea cetățenilor săi, dar există mandate europene de arestare pentru acești doi indivizi și, dacă se află în afara Rusiei, vom depune toate eforturile pentru a-i aduce în fața justiției”, a spus premierul britanic.

,,Rusia trebuie să-și recunoască faptele și să nu mai acționeze în acest fel – totodată încetând și alte activități destabilizatoare din întreaga lume, inclusiv, de exemplu, utilizarea dezinformării și a atacurilor cibernetice”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Vladimir Putin nu pare să aibă deloc simpatie față de Sergei Skripal. Fostul colonel de informații militare rusești a fost închis în închisoare după ce a fost acuzat de spionaj pentru Marea Britanie, apoi a fost eliberat ca parte a unui schimb de spioni.

,,Trădarea este cea mai gravă crimă posibilă și trădătorii trebuie să fie pedepsiți”, a declarat Putin pentru Financial Times.

,,Nu spun că incidentul de la Salisbury reprezintă modul în care trebuie făcut acest lucru, în niciun caz. Dar trădătorii trebuie să fie pedepsiți”, a adăugat acesta.

,,Ascultați, toată această agitație despre spioni și contraspioni, nu merită să strice niște relații interstatale serioase. Această poveste cu spioni, așa cum spuneam, nu merită cinci copeici, nici măcar cinci lire”, a încheiat liderul de la Kremlin.

Otrăvirea lui Sergei Skripal și a fiicei sale a înghețat relațiile dintre Rusia și Marea Britanie. În urma atacului, Marea Britanie a expulzat 23 de diplomați ruși, despre care Theresa May a susținut că erau ofițeri de informații nedeclarați, iar Rusia a răspuns, la rândul ei, prin expulzarea unor diplomați britanici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

Londra, capitala statului care va părăsi Uniunea Europeană, este cea mai vizitată din lume în anul 2019. Pe ce loc se află București

Published

on

© Calea Europeană/ Zaim Diana

Londra, ”cea mai căutată capitală din lume” în anul 2019, fiind urmată de Paris şi Amsterdam sunt cele mai vizitate capitale din lume în 2019, în timp ce Bucureşti se află pe poziţia 61 la nivel mondial şi pe 28 în topul capitalelor europene, conform analizei realizate de reprezentanţii unei platforme online de căutare pentru călătorii, relatează Agerpres.

“Cea mai căutată capitală este Londra, metropola Marii Britanii, urmată de Paris şi Amsterdam. Oraşele europene domina clasamentul, ocupând primele 7 poziţii în ierarhia atragerii turiştilor. Istoria bogată, bogăţiile naturale, nivelul de trai, sau normele de igienă specifice statelor din vestul continentului contribuie împreună la dezvoltarea industriei turismului”, se arată în analiză realizată de momondo.ro.

Reamintim că noul guvernul britanic, condus de prim-ministrul Boris Johnson, a indicat luni că dorește să pună capăt ”imediat” liberei circulații a cetățenilor Uniunii Europene în situația unui Brexit fără acord la 31 octombrie.

Între capitalele ţărilor europene, Bucureşti ocupă locul 28, fiind întrecut de Belfast (Irlanda de Nord), Cardiff (Ţara Galilor) şi Riga (Letonia). În schimb, la nivel mondial, capitala ţării noastre se află pe locul 61, depăşind Tbilisi, capitala Georgiei, dar atragând mai puţini turişti decât Beirut (locul 60) sau Jakarta (locul 59).

Echipa motorului gratuit de căutare pentru călătorii momondo.ro a studiat căutările de hoteluri din 143 de oraşe-capitală din întreaga lume pentru a afla care sunt locaţiile care atrag cei mai mulţi turişti şi unde ar trebui să se aştepte la cele mai mari şi cele mai mici preţuri pentru cazare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Bloomberg: Boris Johnson dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru desemnarea lui George Osborne în fruntea Fondului Monetar Internațional

Published

on

Prim-ministrul britanic, Boris Johnson, dorește să obțină sprijinul Statelor Unite și al Chinei pentru ca fostul ministru britanic de Finanțe, George Osborne, să fie desemnat viitorul director general al Fondului Monetar Internațional (FMI), a precizat pentru Bloomberg o sursă din apropierea acestui dosar, informează Agerpres.

George Osborne a fost ministru de Finanţe în guvernul condus de David Cameron între 2010 şi 2016, iar în prezent este editor la cotidianul londonez Evening Standard. Osborne l-a susţinut pe Boris Johnson pentru a deveni prim ministru.

Potrivit unei cutume nescrise, care datează de la înființarea Băncii Mondiale (BM) și a Fondului Monetar Internațional (FMI), în fruntea BM a fost numit un american, urmând ca europenilor să le revină dreptul de a desemna persoana care se va afla în fruntea Fondului Montar Internațional.

Boris Johnson, care va participa pentru prima dată la summitul G7, de la Biarritz, ce va avea loc pe 24-26 august, dorește să profite de întâlnirile bilaterale pe care le va avea în marja acestei reuniuni pentru a-i convinge pe liderii mondiali, inclusiv pe președintele SUA, Donal Trump, să sprijine încercarea Marii Britanii de a-l desemna pe George Osborne drept succesor al lui Christine Lagarde.

Regatul Unit a avut obiecții cu privire la decizia altor guverne din Uniunea Europeană de a o desemna pe Kristalina Georgieva, fost director general al Băncii Mondiale, pentru postul ocupat de Christine Lagarde.

Actualul director al Băncii Mondiale și fost vicepreședinte al Comisiei Europene, Kristalina Georgieva a fost desemnată la 2 august de miniștrii de finanțe din țările UE pentru a-i succeda lui Christine Lagarde în funcția de director al Fondului Monetar Internațional, urmând să devină primul director al FMI din Europa de Est.

Amintim că Christine Lagarde a fost propusă pentru a-l înlocui pe Mario Draghi în funcţia de preşedinte al Băncii Centrale Europene. Numele lui Christine Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene reprezintă rezultatul negocierilor purtate de președintele Franței, Emmanuel Macron, cu cancelarul german Angela Merkel.

Până în prezent, niciun britanic nu a acupat funcția de director general al Fondului Monetar Internațional, iar analiștii sunt de părere că încercarea premierului Boris Johnson de a susține un candidat propriu este doar un instrument pentru a păstra imaginea Marii Britanii pe scena internațională după Brexit, care ar urma să aibă loc la 31 octombrie.

Potrivit procedurii, directorul FMI este ales de cei 24 membri ai Consiliului său executiv.

Continue Reading

ENERGIE

Klaus Iohannis: Administrația Trump așteaptă ameliorarea legislației în domeniul energiei pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani

Published

on

© Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, că Statele Unite și administrația Trump aşteaptă ca legislaţia din România în domeniul energiei să fie ameliorată, în condițiile în care alături de omologul american a adoptat o Declarație Comună în care România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională și își asumă că vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei.

“Există această preocupare şi ea a fost adusă în discuţie, însă într-o notă optimistă. Preşedintele Trump şi ceilalţi prezenţi au exprimat aşteptarea că această legislaţie să fie ameliorată pentru a creşte atractivitatea României pentru investitorii americani şi sunt convins că aceste lucruri se pot realiza”, a spus Iohannis în declaraţia susţinută la Ambasada României din SUA, cu referire la legea offshore şi OUG 114.

Șeful statului a fost întrebat şi dacă anunţul Exxon privind retragerea din România ar avea legătură cu modificările aduse legislaţiei.

“Nu vreau să fac speculaţii, însă această chestiune a fost adusă în discuţie şi eu cred că vom primi clarificări în perioada imediat următoare”, a arătat Iohannis, menţionând că omolul american este foarte interesat să fie dezvoltate noi surse de energie, precum cele din Marea Neagră.

”România și Statele Unite recunosc că securitatea energetică este securitate națională. Subliniem opoziția noastră față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe aliații și partenerii noștri dependenți energetic față de Rusia. Resursele de gaze naturale din România au potențialul de a crește prosperitatea statelor noastre, precum și de a întări securitatea energetică a Europei. România și Statele Unite vor analiza modalități de îmbunătățire a climatului investițional în domeniul energiei în beneficiul ambelor țări. Mai mult, încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile”, este stipulat în textul declarației adoptate de președinții Iohannis și Trump.

Anterior vizitei la Washington, șeful statului a afirmat că ”există o disponibilitate la nivel de Guvern de a repara anumite chestiuni ale ordonanței 114 și a legii offshore care nu au fost bine gândite”.

Ar fi de dorit, pentru că mulţi investitori de bună credinţă sunt îngrijoraţi“, a mai explicat șeful statului cu privire la cele două acte normative.

România își dorește ca Exxon să rămână. Ni s-a transmis că această discuție referitoare la plecare ține mai degrabă de politica globală a companiei și nu de situația de aici. (…) Energia este sensibilă și importantă. Securitatea energetică ține de securitatea națională”, a spus președintele săptămâna trecută.

Discuțiile privind relația energetică au avut loc în contextul în care a fost instaurat un climat volatil și impredictibil cu privire la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Recent, au fost întețite informațiile privire la potențiala retragere a companiei americane Exxon Mobil din procesul de exploatare a zăcămintelor de gaze naturale din Marea Neagră pe fondul impredictibilității cadrului legislativ.

În apele teritoriale româneşti ale Mării Negre, companiile ExxonMobil şi OMV Petrom explorează împreună blocul Neptun, unde primele estimări arată existenţa unor zăcăminte de gaze între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi.

La începutul anului, compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a anunțat că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislativeAnterior, și compania americană ExxonMobil a cerut României o legislație stabilă și infrastructură pentru a începe exploatarea gazelor din Marea Neagră.

De altfel, întârzierea în adoptarea legii offshore care reglementează exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră – promulgată în noiembrie 2018 – a determinat companiile de profil să amâne investițiile.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending