Connect with us

INTERNAȚIONAL

Theresa May și Vladimir Putin, întâlnire bilaterală glacială la Osaka: Marea Britanie este deschisă pentru a avea o ,,relație diferită”, dar Rusia trebuie să-și înceteze activitățile ,,iresponsabile și destabilizatoare”

Published

on

© Kremlin.ru

Rusia trebuie să pună capăt activității sale ,,iresponsabile și destabilizatoare”, i-a spus Theresa May președintelui Vladimir Putin într-o discuție față în față, care a avut loc pe marginea participării la Summitul G20 de la Osaka, potrivit unei declarații de presă a cancelariei premierului britanic.

Descriind otrăvirea din Salisbury drept ,,un act cu adevărat abominabil”, ea a spus că cei doi suspecți – considerați a fi ofițeri militari de informații militari – trebuie ,,aduși în fața justiției”.

May a declarat că Marea Britanie este deschisă față de o ,,relație diferită”, dar că ,,acest comportament nu poate fi repetat”.

De cealaltă parte, Kremlinul neagă orice implicare.

Marea Britanie a acuzat doi ofiţeri ruşi din serviciile de informaţii militare (GRU) că sunt responsabili de otrăvirea lui Serghei Skripal şi a fiicei sale Iulia cu un agent neurotoxic în oraşul englez Salisbury, în martie 2018.

Theresa May și Vladimir Putin s-au întâlnit vineri, pentru discuții pe marginea summitului G20 de la Osaka, Japonia, aceasta fiind prima întâlnire formală bilaterală dintre cei doi lideri de la incidentul din Salisbury.

Întâlnirea dintre cei doi lideri a avut loc pe fondul afirmațiilor făcute de Vladimir Putin într-un interviu acordat Financial Times, în care a respins otrăvirea din cazul Skripal drept o ,,agitație cu spioni” și a spus că ,,ideea liberală este învechită și în conflict cu interesele majorității covârșitoare”. Președintele rus a făcut afirmația din urmă ca o critică la adresa politicii privind migrația din Orientul Mijlociu, a cancelarului german Angela Merkel.

Citiți și Vladimir Putin exploatează disensiunile dintre SUA și Europa înainte de summitul G20: Valorile liberale sunt depășite. Ideea liberală încetează să existe în prezent

Atmosfera dintre cei doi lideri s-a menținut glacială pe parcursul întâlnirii, premierul britanic afișând de la început o expresie gravă când a dat mâna cu liderul de la Kremlin, după cum arată o postare pe Twitter. 

© Theresa May/Twitter

Comunicatul de presă al Cancelariei britanice mai precizează că Theresa May i-a spus președintelui rus că utilizarea unui agent neurotoxic mortal pe străzile din Salisbury a făcut parte dintr-un model mai larg de comportament inacceptabil.

De asemenea, ea a spus că Marea Britanie are ,,dovezi incontestabile că Rusia se afla în spatele atacului care a dus la moartea unui cetățean britanic, Dawn Sturgess”.

Premierul britanic l-a informat pe președintele că Regatul Unit va continua să ,,apere fără echivoc democrația liberală” și să protejeze drepturile omului și egalitatea tuturor grupurilor, inclusiv a persoanelor din comunitatea LGBT.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Kremlin, Dmitri Peskov, a confirmat că cei doi lideri au discutat despre incidentul de la Salisbury și că Vladimir Putin i-a oferit Theresei May ,,răspunsuri relevante”, dar nu a dorit să precizeze care au fost acestea.

,,Din punctul nostru de vedere, ne este clar că trebuie să căutăm un instrument prin care să readucem relația noastră bilaterală, comercială și economică la normal, altfel situația este gravă”, a adăugat el, citat de Agerpres.

Într-o declarație anterioară deschiderii Summitului G20 de la Osaka, Theresa May a declarat pentru BBC că Marea Britanie are dovezi că doi agenți ruși au fost implicați în atacul mortal din Salisbury și că va face tot posibilul să-i tragă la răspundere.

,,Rusia nu permite extrădarea cetățenilor săi, dar există mandate europene de arestare pentru acești doi indivizi și, dacă se află în afara Rusiei, vom depune toate eforturile pentru a-i aduce în fața justiției”, a spus premierul britanic.

,,Rusia trebuie să-și recunoască faptele și să nu mai acționeze în acest fel – totodată încetând și alte activități destabilizatoare din întreaga lume, inclusiv, de exemplu, utilizarea dezinformării și a atacurilor cibernetice”, a adăugat ea.

Cu toate acestea, Vladimir Putin nu pare să aibă deloc simpatie față de Sergei Skripal. Fostul colonel de informații militare rusești a fost închis în închisoare după ce a fost acuzat de spionaj pentru Marea Britanie, apoi a fost eliberat ca parte a unui schimb de spioni.

,,Trădarea este cea mai gravă crimă posibilă și trădătorii trebuie să fie pedepsiți”, a declarat Putin pentru Financial Times.

,,Nu spun că incidentul de la Salisbury reprezintă modul în care trebuie făcut acest lucru, în niciun caz. Dar trădătorii trebuie să fie pedepsiți”, a adăugat acesta.

,,Ascultați, toată această agitație despre spioni și contraspioni, nu merită să strice niște relații interstatale serioase. Această poveste cu spioni, așa cum spuneam, nu merită cinci copeici, nici măcar cinci lire”, a încheiat liderul de la Kremlin.

Otrăvirea lui Sergei Skripal și a fiicei sale a înghețat relațiile dintre Rusia și Marea Britanie. În urma atacului, Marea Britanie a expulzat 23 de diplomați ruși, despre care Theresa May a susținut că erau ofițeri de informații nedeclarați, iar Rusia a răspuns, la rândul ei, prin expulzarea unor diplomați britanici.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

NATO

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria NATO, și-a încheiat mandatul. De joi, Mircea Geoană va fi primul est-european în această funcție

Published

on

© NATO/ Twitter

Rose Gottemoeller, prima femeie secretar general adjunct din istoria Alianței Nord-Atlantice, și-a încheiat miercuri mandatul în cadrul ceremonii care a avut loc la sediul NATO la nivelul Consiliului Nord-Atlantic, unde au participat secretarul general Jens Stoltenberg și ambasadorii celor 29 de țări membre.

Rose Gottemoeller a fost un pilon puternic în ultimii trei ani. Expertă în controlul armamentului și dezarmare, ea a jucat un rol cheie în consolidarea apărării și descurajării NATO, în modernizarea alianței noastre și în creșterea profilului femeilor în pace și securitate. Ne va fi lipsi nouă tuturor”, a spus Jens Stoltenberg, potrivit unui comunicat al NATO.

Rose Gottemoeller a devenit secretar general adjunct al NATO în octombrie 2016, înlocuindu-l în funcție pe ambasadorul american Alexander Vershbow.

Potrivit NATO, în ultimii trei ani, Gottemoeller a sprijinit ghidarea politicii Alianței în raport cu Rusia. Totodată, aceasta a gestionat procesul de tranziție al Alianței către noul său sediu – unul dintre cele mai mari proiecte arhitecturale din Europa în ultimii ani – și a coordonat eforturile NATO în lupta împotriva terorismului.

De altfel, Rose Gottemoeller a primit la finalul săptămânii trecute Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Mare Ofiţer, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Delegației Permanente a României la Alianța Nord-Atlantică. Distincția, acordată de președintele Klaus Iohannis printr-un decret semnat la 8 aprilie, a fost oferită ”în semn de apreciere pentru excepționalul profesionalism dovedit de-a lungul timpului în domeniul securității internaționale, pentru deschiderea deosebită manifestată faţă de România, pentru promovarea cooperării la nivel internațional în vederea abordării cu succes a provocărilor noului mileniu”.

Începând de joi, 17 octombrie, noul secretar general adjunct al NATO va fi fostul ministru de Externe al României, Mircea Geoană. În vreme ce Gottemoeller a fost prima femeie secretar general adjunct din istoria de 70 de ani a NATO, Geoană va fi primul est-european care deține această funcție.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a decis la 17 iulie 2019 să-l numească pe Mircea Geoană din România în calitate de următor secretar general adjunct, fostul ministru de Externe al României devenind deopotrivă primul român și întâiul reprezentant din Europa de Est numit în a doua cea mai înaltă funcție din conducerea Alianței Nord-Atlantice.

Sunt bucuros să anunț numirea lui Mircea Geoană drept următorul secretar general adjunct. Este un avocat ferm al legăturii transatlantice și va aduce o experiență îndelungată în calitate de om de stat și diplomat acestui post. El va fi primul român care va deține această poziție de rang înalt”, a transmis Jens Stoltenberg, cu acea ocazie, într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Mircea Geoană este fondatorul și președintele Institutului Aspen România. A fost anterior președinte al Senatului României, ministru al Afacerilor Externe (2000-2004) și ambasador al României în Statele Unite (1996-2000). 

Până în prezent, poziția de secretar general adjunct al NATO a fost ocupată de oficiali și reprezentanți din Olanda, Italia, Turcia, Canada și Statele Unite.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Premieră mondială anunțată de NASA: Prima ieşire în spaţiu exclusiv feminină va avea loc joi sau vineri

Published

on

© NASA/ Twitter

După ce a fost anulată în luna martie din cauza lipsei costumelor spaţiale de mărime corespunzătoare, prima ieşire în spaţiu a două femei astronaut va avea loc în sfârşit, joi sau vineri, a anunţat marţi NASA, citată de AFP, informează Agerpres.

Americancele Christina Koch şi Jessica Meir, aflate la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), vor ieşi împreună în spaţiu pentru înlocuirea unui sistem de încărcare a bateriilor electrice.
                
Numeroase femei astronaut au participat la ieşiri în spaţiu de la bordul ISS, însă întotdeauna alături de un astronaut de sex masculin.

În luna martie, NASA a anunţat că, pentru prima dată, două femei, Christina Koch şi Anne McClain, ar forma o echipă exclusiv feminină care va ieşi în spaţiu. Însă, cu doar câteva zile înainte, Nick Hague a înlocuit-o pe Anne McClain în această misiune întrucât doar un singur costum de mărimea potrivită pentru femei era gata de utilizare, fapt ce a declanşat un val de critici la adresa agenţiei spaţiale americane.

Între timp, Anne McClain a revenit pe Pământ, iar Jessica Meir s-a alăturat în septembrie echipajului de pe ISS.

Iniţial, NASA a decis să programeze ieşirea în spaţiu a celor două femei la 21 octombrie, însă data a fost schimbată pentru săptămâna aceasta.

Echipajul de la bordul ISS cuprinde în prezent şase membri: trei americani (Christina Koch, Jessica Meir, Andrew Morgan), doi ruşi (Alexander Skvortsov, Oleg Skripochka) şi italianul Luca Parmitano.

Ieşirile în spaţiu durează câteva ore şi sunt relativ frecvente. Acestea servesc la întreţinerea staţiei orbitale, asamblată începând din 1998 şi alimentată cu energie de la panouri solare. Numeroasele baterii care stochează energia generată de panourile solare sunt în prezent în proces de înlocuire.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Soarta ofensivei Turciei în Siria, jucată între Rusia și SUA. Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, întâlniri cu Mike Pence și Vladimir Putin

Published

on

© Kremlin.ru

Ankara va purta zilele acestea discuții despre soarta operațiunii armate din nord-estul Siriei cu reprezentanții administrației americane de la cel mai înalt nivel, precum și cu președintele rus Vladimir Putin, atât SUA cât și Rusia nesprijinind ofensiva turcă, potrivit Agerpres și Euronews

Vicepreședintele american, Mike Pence, a călătorit miercuri la Ankara împreună cu secretarul de stat Mike Pompeo și alți delegați pentru a încerca să negocieze soluționarea conflictului. Cu această ocazie, Pence va reitera angajamentul SUA pentru a se ajunge imediat la încetarea focului. De asemenea, joi, Pence va avea o întâlnire bilaterală cu președintele turc Tayyip Erdogan, în care îi va reitera faptul că sancțiunile impuse de SUA nu vor fi ridicate până la rezolvarea conflictului, după ce, marți, Erdogan i-a spus președintelui Donald Trump că nu va declara niciodată încetarea focului în nord-estul Siriei, potrivit unui anunț de la Casa Albă, relatează Euronews. 

Erdogan a adăugat, de asemenea, că nu este îngrijorat de sancțiunile americane și că i-a refuzat oferta de mediere a președintelui american pe motivul că ,,nu va negocia cu o organizație teroristă”, cu referire la milițiile kurde YPG ( Unităţile de Apărare a Poporului), care reprezintă cea mai mare parte a forțelor militare care controlează partea de nord-est a Siriei, Forțele Democrate Siriene (FDS). 

Ofensiva turcă din nordul Siriei care vizează luptători kurzi, susținuți de Statele Unite împotriva regimului lui Assad și în lupta împotriva Statului Islamic, a răsturnat vechile alianțe și a redesenat sferele de control în conflictul din Siria. Incursiunea a dezrădăcinat peste 130 000 de civili și a stârnit temeri legate de o revenire a grupării militante a Statului Islamic în zonă, care s-ar putea extinde ulterior peste granițele siriene. De asemenea, mișcarea Turciei a precipitat retragerea Statelor Unite dintr-o parte a Siria pe care o controlau de ani buni. 

De cealaltă parte, Rusia, care susține forțele regimului Bashar al-Assad de la începutul conflictului civil din Siria, acum 8 ani, se împotrivește ofensivei turce care ar putea duce la o confruntare între forțele guvernamentale și cele ale Turciei. În plus, după retragerea rapidă a trupelor americane din nord-estul Siriei la începutul săptămânii, Moscova s-a deplasat în apropierea orașului sirian de importanță strategică Manbij pentru a umple vidul de securitate din zonă. 

Ministerul rus al Apărării a declarat marți că poliția militară din nord-vestul Manbij patrulează „de-a lungul liniei de contact dintre” Siria și Turcia,  pentru a preveni confruntarea dintre cele două părți. De asemenea, trimisul special al Moscovei în Siria, Alexander Lavrentyev, a declarat că Rusia s-a opus operațiunii turcești și nu va permite confruntări directe între trupele turcești, membre ale NATO, și forțele guvernului sirian pe care le sprijină, relatează The Guardian

Ieri, forţele regimului lui Bashar al-Assad au început să-şi desfăşoare efectivele în sectoare din nordul Siriei care se sustrag controlului lor, în urma unui acord încheiat cu autorităţile kurde din Siria, menit să contracareze ofensiva turcă, potrivit Agerpres.

,,Lupta între Turcia și Siria ar fi pur și simplu inacceptabilă … Și, prin urmare, nu o vom permite, desigur”, a spus Lavrentyev în timpul unei vizite în Emiratele Arabe Unite, adăugând că Turcia și regimul au fost în contact direct – o inversare majoră de poziție din partea Turciei care, încă din primii ani ai războiului din Siria, a sprijinit solicitările internaționale privind înlăturarea de la putere a președintelui sirian, Bashar al-Assad.

La rândul său, oficialii apropiați de președintele Erdogan au declarat ieri că șeful statului i-a comunicat președintelui rus Vladimir Putin că incursiunea Turciei în nord-estul Siriei va contribui la eforturile de contra-terorism, la integritatea teritorială a Siriei și la procesul de pace bazat pe o soluție politică. În acest context, Erdogan i-a vorbit lui Vladimir Putin despre necesitatea prevenirii confruntărilor armate între trupele regimului turc și sirian. Astfel, potrivit Kremlinului, Putin l-a invitat pe liderul turc pentru o vizită de lucru la Moscova „în zilele următoare”, invitație acceptată de Erdogan, informează Agerpres. 

Erdoğan a refuzat până acum să limiteze operațiunile militare, lăudându-se marți că trupele sale au capturat 1.000 de km2 (400 km) de teritoriu de la FDS, o alianță militară pe care Ankara o consideră  ramură a Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK), organizație separatistă care luptă pentru independența teritorială a kurzilor din Turcia, dar care a fost sprijinită de SUA în războiul pentru înlăturarea luptătorilor Statului Islamic. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending