Connect with us

U.E.

Theresa May, tot mai aproape de extinderea Brexit-ului: Votul din Parlamentul britanic, de săptămâna viitoare, amânat până la 12 martie în lipsa unui acord de retragere revizuit

Published

on

Deputații din Parlamentul britanic ar putea fi nevoiți să aștepte până pe 12 martie pentru un vot semnificativ asupra acordului final de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, a declarat Theresa May într-o intervenție care va aprofunda dezbinările din cabinetul său, arată The Guardian.

Premierul a confirmat duminică reporterilor că nu va ține votul de săptămâna viitoare din Camera Comunelor în timp ce se îndrepta spre avionul care a dus-o la Sharm El Sheikh, în Egipt, unde urmează să discute despre Brexit pe marginea summitului UE-Liga Statelor Arabe, informează Deutsche Welle

Pentru premierul britanic va fi o săptămână critică deoarece deputații din Camera Comunelor se așteptau să voteze înțelegerea pe care echipa de negociatori ai lui May ar fi obținut-o la Bruxelles.  

Fără un acord de retragere revizuit pe care sa-l prezinte parlamentarilor miercuri, aceasta a promis că va depune o moțiune amendabilă, care va permite deputaților să aibă o altă șansă să încerce să blocheze un scenariu ,,no-deal”.

,,Echipa mea se va întoarce marți la Bruxelles. Ca urmare a acestui fapt, nu vom putea ține votul din parlament săptămâna aceasta, dar ne vom asigura că acest lucru se va întâmpla până la data de 12 martie. Pentru că este încă în mâinile noastre să părăsim UE până pe 29 martie și asta este ceea ce intenționăm să facem”.

Amber Rudd, ministrul muncii și al pensilor, se numără printre trei miniștri care au amenințat în mod public să sfideze prim-ministrul prin sprijinirea un efort de a forța guvernul să extindă articolul 50 în cazul în care nu va exista niciun acord de retragere revizuit până la mijlocul lunii martie.

Rudd a publicat sâmbătă, pentru Daily Mail, împreună cu  David Gauke, ministrul justiției și cu ministrul afacerilor, Greg Clark, un avertisment cu privire la consecințele unui Brexit ,,fără acord”.

Întrebată ce părere are despre sfidarea deschisă din partea celor trei miniștri ai cabinetului care au amenințat că demisionează, May a spus:

,,Am recunoscut și eu și alții că există opinii puternice în această privință. Ce facem colectiv ca un guvern și ca un cabinet este să lucrăm pentru a obține acel acord.”

May a impus termenul limită de 12 martie pentru vot, deoarece ar trebui să aibă loc înainte de declarația de primăvară a premierului din 13 martie, au declarat surse din Downing Street.

Theresa May a ignorat apelurile din interiorul cabinetului de a adopta un nou curs de acțiune.

,,Ceea ce vedem în jurul mesei cabinetului sunt viziuni puternice asupra problemei Europei. Ceea ce facem, însă, ca guvern este să ne asigurăm că facem tot ce putem pentru a părăsi Uniunea Europeană în baza unei înțelegeri”, a spus aceasta.

,,Oamenii vorbesc despre prelungirea articolului 50 ca și cum asta ar rezolva problema când, de fapt, nu o rezolvă. Este doar o amânare pentru luarea unei decizii.  Și va veni un moment când trebuie să luăm această decizie.”

Întrebată ce ar face dacă ar pierde votul din Parlament asupra unui acord revizuit, May a răspuns:

,,De ce oamenii încearcă mereu să caute următorul lucru după următorul lucru, după următorul lucru? Este inutil, ar trebui să ne concentrăm asupra a ceea ce facem acum, când lucrăm pentru a obține o înțelegere și pentru a o supune unui vot hotărâtor,  dorind să o văd adoptată de Camera Comunelor, după care să plecăm (din Uniunea Europeană, n.r.) pe 29 martie”.

,,Parlamentul dorește să vadă schimbări în privința mecanismului de backstop. Lucrăm cu UE în acest sens. Accentul nostru se pune pe plecarea în baza unui acord. Intenția mea este să lucrez având o înțelegere.”, a mai adăugat May.

Într-o notă separată, premierul britanic a promis 200 de milioane de lire sterline pentru a ajuta victimele războiului din Yemen când a ajuns în Egipt.

,,Ne jucam rolul si vom continua să facem acest lucru, dar mai sunt multe pe care noi le putem realiza ca o comunitate internațională”, a spus aceasta.

,,La summitul din Egipt, voi invita partenerii noștri din Europa și din regiune să continue să ofere ajutorul care este atât de necesar”, a mai declarat Theresa May.

May se va întâlni cu o delegație saudită duminică și este posibil să ridice, de asemenea, problema uciderii jurnalistului Jamal Khashoggi.

Discuția despre Brexit nu se înscrie pe agenda oficială a reuniunii inaugurale a conferinței UE-Liga Statelor Arabe, dar premierul Theresa May este așteptată să aibă întâlniri cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, mai târziu duminica aceasta, și luni, cu cancelarul german Angela Merkel. 

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul britanic de finanțe Sajid Javid avertizează companiile: Nu va exista o armonizare cu normele UE după Brexit

Published

on

© Sajid Javid/ Twitter

Ministrul britanic de finanțe, Sajid Javid, a avertizat companiile că trebuie să se împace cu ideea că nu va exista o armonizare cu normele Uniunii Europene după Brexit, anunță EFE și DPA, citate de Agerpres și Politico Europe.

Astfel, ministrul britanic a confirmat într-un interviu publicat sâmbătă de cotidianul Financial Times ceea ce prim-ministrul britanic Boris Johnson a lăsat deja să se înțeleagă, și anume că Regatul Unit dorește să se rupă cu totul de Uniunea Europeană, comentează EFE.

Declarațiile sale vin în contextul în care mediul de afaceri face presiuni pentru menținerea unui comerț fluid și fără taxe cu Uniunea Europeană.

Nu va exista o armonizare, nu vom respecta reguli, nu vom fi în piaţa unică şi nu vom fi în uniunea vamală – şi vom face acest lucru până la sfârşitul anului”, a declarat Javid, insistând că toate companiile – farmaceutice, auto, aerospaţiale şi alimentare – vor trebui să se adapteze la această nouă realitate. La urma urmei, au avut la dispoziţie trei ani să se pregătească pentru o schimbare în relaţiile comerciale cu UE, a completat Javid, făcând referire la referendumul din 2016 când britanicii au votat în favoarea ieşirii ţării lor din UE.

Javid recunoaşte că ”unele companii vor avea de câştigat, iar altele nu” de pe urma rupturii de blocul european, însă subliniază că ceea ce contează acum este că au certitudinea Brexit-ului, şi prevede că, pe termen lung, economia britanică ”va fi una dintre cele mai de succes economii de pe Pământ”.

Făcând trimitere la serviciile financiare, ministrul britanic de finanțe a precizat că dorește să obțină o echivalare normativă ”axată pe rezultate”, și anume să aibă aceleași rezultate, dar cu un cadru legal diferit.

Javid a mai explicat că viziunea sa pentru economia britanică post-Brexit, care se va reflecta în primul buget de stat, din 11 martie, se bazează pe un ”capitalism uman”, care se traduce prin potenţarea înaltelor calificări ale britanicilor, pe de-o parte, şi dezvoltarea zonelor defavorizate ale Regatului Unit, pe de altă parte.

Sajid Javid a declarat, de asemenea, că va participa săptămâna viitoare la Forumul Economic Mondial de la Davos, care va avea loc în perioada 21-24 ianuarie în Alpii elvețieni.

Acesta încalcă astfel interdicția impusă de premierul britanic Boris Johnson de a participa la această reuniune ce adună anual sub umbrela sa aproximativ 3.000 de lideri politici, figuri din mediul de afaceri, economiști și personalități.

”Sper că în cinci ani de aici înainte vom fi făcut suficiente progrese pentru a face față marilor provocări economice”, a mai spus Javid, care a listat două dintre acestea: ”creșterea economică și productivitatea”.

Regatul Unit urmează să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, rămânând în uniunea vamală și piața unică până la 31 decembrie 2020, moment în care orice nou acord privind comerțul, securitatea și pescuitul va fi trebuit să intre în vigoare.

În perioada de tranziție, negociatorii europeni și cei britanici vor beneficia de 9, până la 10 luni pentru a stabili prevederile acordului privind viitoarele relații.

Perioada de tranziție post-Brexit poate fi prelungită de comun acord între Regatul Unit și UE pentru maximum doi ani, cu condiția ca partea britanică să exprime această intenție printr-o notificare înaintată, cel târziu, până la 1 iulie 2020.

În eventualitatea în care nu va exista niciun acord între Regatul Unit și Uniunea Europeană privind relațiile post-Brexit, atunci Londra va face comerț cu celelate 27 de state în baza regulilor stabilite de Organizația Mondială a Comerțului, lucru ce ar presupune tarife importante la bunurile britanice ce intră pe piața europeană.

Continue Reading

U.E.

Victor Negrescu, președintele PES activists România: Am lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece teme progresiste, care pot sta la baza unui nou contract social european

Published

on

© Victor Negrescu/ Facebook

PES Activists România a lansat o campanie în favoarea introducerii salariului minim european și zece idei progresiste pentru reformarea stângii românești, a anunțat vicepreședintele PSD, Victor Negrescu, viitor europarlamentar român după Brexit, potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Anunțul  președintelui PES activists România a fost făcut în cadrul Forumului Naţional PES activists România, ce a avut loc sâmbătă. Tematica aleasă, ”Un nou contract social european – 300 de activişti pentru un mesaj de stânga european”, a generat o dezbatere interactivă cu privire la proiectele de politici publice de stânga necesare la nivel naţional şi european.

În contextul propunerilor aflate în dezbatere la ora actuală în Uniunea Europeană, preşedintele-coordonator al PES activists România, Victor Negrescu, s-a referit la necesitatea introducerii unui salariu minim la nivel european.

Amintim că Executivul european a lansat la 14 ianuarie prima etapă a consultării cu partenerii sociali pentru salarii minime echitabile în Uniunea Europeană.

”Salariul minim european reprezintă soluţia optimă pentru a reduce decalajele între cetăţenii europeni. Permiţând accesul la oportunităţi egale şi promovând standarde minime europene, putem crea Europa socială şi transforma Uniunea Europeană într-un simbol al dezvoltării şi bunăstării la nivel global. Ca o încununare a eforturilor stângii europene din ultimele două decenii, noua Comisie Europeană s-a angajat în faţa Parlamentului European să introducă salariul minim la nivelul Uniunii Europene. Din păcate, dreapta acţionează, în continuare, strict în defavoarea acestui deziderat. Introducerea unui salariu minim european ar permite angajatului plătit astfel să poată supravieţui cu sumele încasate, ar contribui la reducerea şomajului voluntar şi, în consecinţă, ar degreva bugetele naţionale de anumite cheltuieli, ar permite o distribuţie mai echitabilă a profiturilor la nivel european, şi, nu în ultimul rând, ar limita exodul social şi fenomenul de brain drain. Nu trebuie să uităm nici faptul că, la nivelul statelor membre, ţara noastră a înregistrat în ultimul deceniu cea mai amplă creştere a salariului minim la nivel naţional, creştere accentuată în ultimii doi ani de guvernare social-democrată, în ciuda opoziţiei partidelor de dreapta, majorarea salarială netă fiind de aproape 40% între 2016 şi 2019”, a subliniat iniţiatorul apelului lansat de cei 300 de activişti.

La rândul său, președintele interimar al PSD, Marcel Ciolacu a declarat că Partidul Social Democrat va susține campania lansată de PES activists România. ” Campania pentru un salariu minim european este o campanie pentru oportunităţi egale la nivelul Uniunii Europene. Ne dorim mai multă Europă, dar o Europă socială”, a spus Ciolacu.

”Este important ca Europa să devină mai socială, nu doar să apere interesele marilor corporaţii multinaţionale, ci să apere şi interesele cetăţenilor”, a completat Marije Laffeber, secretarul general adjunct al Partidului Socialiştilor Europeni. Socialiştii europeni au fost de altfel susţinuţi de liderii de sindicat şi din mediul asociativ prezenţi la eveniment.

Totodată, în cadrul reuniunii, PES activists România a prezentat propunerile sale privind un nou contract social european, ideile sale pentru reconstrucţia stângii româneşti, precum şi o serie de direcţii de acţiune cu caracter european ce urmează a fi promovate de organizaţie în perioada următoare, sub forma unui decalog progresist:

  1. Drepturi sociale: Adaptarea codului muncii pentru a permite reprezentarea intereselor salariaţilor şi promovarea dialogului social – exemplu: respectarea orelor de program pentru salariaţi;
  2. Europa: Lansarea unor propuneri pentru viitorul Uniunii Europene care să ţină cont de nevoia de coeziune, transparenţă şi bunăstare solicitate de cetăţenii europeni;
  3. Stoparea privilegiilor: Eliminarea imunităţii pentru toate funcţiile publice şi raportarea veniturilor la salariu mediu naţional;
  4. Diaspora: Promovarea unui program naţional privind sprijinirea reîntoarcerii acasă şi creşterea reprezentării diasporei în procesul decizional naţional;
  5. O taxare corectă: Introducerea impozitului progresiv printr-un dialog cu actorii sociali şi taxarea veniturilor realizate în România conform legislaţiei europene;
  6. Participarea politică a tinerilor: Reducerea vârstei pentru a candida la funcţii publice la 18 ani;
  7. Reforma administrativă: Promovarea unui proiect destinat regionalizării României şi sprijinirii dezvoltării echilibrate a ţării;
  8. Digitalizare: Dezvoltarea unui program naţional de digitalizare a sistemului public, introducerea educaţiei digitale pentru toate categoriile de vârstă, promovarea inovaţiei digitale şi introducerea treptată a sistemului de vot electronic;
  9. Stimularea implicării civice: Crearea unui nou sistem de stimulare a contribuţiilor individuale şi din partea mediului privat la activităţi şi acţiuni în domeniul educaţiei, sănătăţii, protecţiei mediului, sportului şi cercetării;
  10. Parteneriatul pentru dezvoltare sustenabilă: Dezvoltarea unui parteneriat naţional cu actorii sociali, mediul asociativ, mediul academic şi toţi ceilalţi actori interesaţi privind strategia de dezvoltare sustenabilă a României.

”Am lansat în dezbatere zece teme progresiste, curajoase, care pot sta la baza unui nou contract social european, şi de ce nu, pot reprezenta catalizatorul unui nou parteneriat social pentru ţara noastră. Aşa cum v-am obiţnut, PES activists România este una dintre cele mai dinamice structuri de stânga la nivel naţional şi european, un veritabil laborator de idei, care promovează în mod consecvent mesajul european, dar şi valorile de stânga şi nevoia de profesionalism”, a declarat Victor Negrescu.

Evenimentul a reunit peste 300 de militanţi PES din toată ţara, reprezentanţi de marcă ai Partidului Social Democrat, în frunte cu preşedintele interimar Ion-Marcel Ciolacu, membri ai Partidului Socialiştilor Europeni, precum secretarul general adjunct Marije Laffeber, şi responsabilul pe Europa Centrală şi de Est, Konrad Golota, exponenţi ai mediului sindical, precum preşedintele Blocului Naţional Sindical, Dumitru Costin, preşedintele şi fondatorul Confederaţiei Naţionale Sindicale ”Cartel Alfa”, Bogdan Hossu, şi liderul Federaţiei Naţionale Sindicale ”Alma Mater”, Anton Hadăr, reprezentanţi ai mediului academic, exponenţi ai mediului asociativ, printre care Julian Schulte, reprezentant Friedrich Ebert Stiftung în România, dar şi numeroşi reprezentanţi ai mass-media.

PES Activists România este o reţea a membrilor şi simpatizanţilor de stânga interesaţi de politica europeană, creată în anul 2007 şi care reuneţte peste 10.000 de membri la nivelul întregii ţări. PES activists România, recunoscută ca organizaţie parteneră a Partidului Social Democrat, susţine activitatea Partidului Socialiştilor Europeni, constituind în acelaşi timp sursa revendicărilor şi propunerilor europene. Organizaţia se mândreşte cu o medie de trei evenimente pe lună şi aproximativ 500 de acţiuni desfăşurate de la înfiinţare.

Continue Reading

U.E.

Presa germană: Uniunea Europeană a tăiat 75% din fodurile europene dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia

Published

on

© Wikipedia

Uniunea Europeană a redus dramatic în acest an fondurile dedicate asistenței de preaderare pentru Turcia, ca urmare a unei dispune legate de forajele de gaze naturale din Marea Mediterană și din cauza ofensivei militare a Ankarei în Siria, conform unor relatări din presă, citate de DPA, potrivit Agerpres și Deutesche Welle.

Uniunea Europeană a decis să reducă cu 75% suma alocată iniţial pentru anul 2020 pentru Turcia, scrie Borrell, potrivit sursei citate. Borrell a justificat reducerile invocând forajele neautorizate de gaze naturale efectuate de Turcia în largul coastei Ciprului, stat membru al UE, şi operaţiunea armatei Turciei în nord-estul Siriei, care a început în octombrie 2019.

Astfel, Turcia va primi doar 168 de milioane de euro în cadrul mecanismului Instrumentul pentru Asistenţă de Preaderare (IAP). Din această sumă, 150 de milioane de euro sunt destinate întăririi democraţiei şi statului de drept, iar restul de 18 milioane sunt alocate dezvoltării rurale.

Tăierile nu afectează plăţile făcute de Uniunea Europeană în cadrul acordului cu Turcia pe tema refugiaţilor, au transmis sâmbătă mai multe ziare care fac parte din consorţiul media german Funke Media Group şi care citau o scrisoare redactată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi adresată Parlamentului European.

Amintim că UE şi Turcia au încheiat în luna martie a anului 2016 un acord prin care Ankara s-a angajat să limiteze fluxul de migranți, iar UE i-a promis în schimb un ajutor financiar iniţial de 3.5 miliarde de euro, liberalizarea regimului de vize şi deblocarea procesului de aderare a Turciei la UE, precum şi preluarea direct din Turcia a unui număr de migranţi sirieni echivalent cu cel al migranţilor returnaţi din Grecia către teritoriul turc.

Negocierile au ajuns însă în impas ca urmare a conturării unui regim autoritar condus de Recep Tayyip Erodgan, prin epurări în masă după puciul din iulie 2016, și schimbarea Constituției, în aprilie 2017, prin care liderul de la Ankara a primit puteri sporite.

Turcia a semant în anul 1963 un acord de asociere cu predecesorul Uniunii Europene, Comunitatea Economică Europeană. Aceasta a primit statutul de țară candidată în 1999.

În cadrul reuniunii sale din 16-17 decembrie 2004, Consiliul European a decis că Turcia îndeplinește în mod suficient criteriile pentru deschiderea negocierilor de aderare.

Negocierile de aderare au fost lansate la 3 octombrie 2005, în cadrul unei conferințe interguvernamentale (CIG). La 3 octombrie 2005, Consiliul a convenit, de asemenea, asupra unui cadru pentru negocierile cu Turcia.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending