Connect with us

ONU

Toate privirile spre New York: Peste 90 de lideri ai lumii, inclusiv Donald Trump, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, participă la lucrările Adunării Generale a ONU

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, care a debutat săptămâna trecută și se va derula până în septembrie 2020, își deschide ușile pentru segmentul la nivel înalt – participarea șefilor de stat, de guvern, a miniștrilor de externe și a liderilor organizațiilor internaționale -, în care liderii lumii vor naviga printre cele mai intense subiecte care influențează conduita de pe scena globală. La nivel politic bilateral și multilateral, teme urgente precum Iranul, schimbările climatice, viitorul multilateralismului ca mod de gestionare a relațiilor internaționale sau Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă 2030 vor defini interacțiunile și rezultatele dintre cei peste 90 de lideri mondiali prezenți la New York în următoarea săptămână.

Segmentul dezbaterii generale la nivel înalt este cel mai important eveniment anual de diplomaţie multilaterală.

Descrisă de The Guardian drept ”parlamentul lumii”, Adunarea Generală a ONU se va concentra anul acesta pe “Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia calitativă, acţiune climatică şi incluziune”, tema principală a sesiunii cu numărul 74. Președintele Adunării Generale a Națiunilor Unite din acest an este Tijjani Muhammad-Bande, fost reprezentant permanent al Nigeriei la ONU.

În acest an, pe lângă dezbaterea generală, liderii mondiali vor participa şi la mai multe întâlniri şi reuniuni la nivel înalt vizând stimularea acţiunilor privind schimbările climatice şi în favoarea dezvoltării durabile, pentru a asigura tuturor o viaţă sănătoasă, liniştită şi prosperă, informează ONU pe site-ul său.

Evenimentele majore din marja Adunării Generale sunt:

Secretarul general al ONU către liderii lumii: Nu veniți la Summitul privind clima dacă nu aveți planul concrete

De departe, Summitul dedicat acțiunilor climatice este considerat cel mai important eveniment de mai mulți lideri. 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a spus liderilor țărilor să nu vină luni pe podium fără ”planuri concrete și transformatoare” de a opri creșterea temperaturilor globale, de a atinge neutralitatea carbonului și de a reduce emisiile de carbon cu 45%. 

”Din fericire, avem Acordul de la Paris – un cadru politic vizibil, viabil și orientat spre viitor, care stabilește exact ce trebuie făcut pentru a stopa schimbările climatice și a inversa impactul acestora. Însă acordul în sine nu are sens, fără acțiuni ambițioase”, transmite secretarul general al ONU.

Donald Trump și Emmanuel Macron, la a treia prezență consecutivă. Boris Johnson, în premieră la ONU. Vladimir Putin, din nou, marele absent

În perioada 23-30 septembrie, la New York, peste 90 de șefi de stat sau de guvern vor lua cuvântul în plenul forului onusian, unica tribună politică a lumii, scrie CNN, între care președintele SUA, Donald Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron,  președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, sau prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern.

CNN notează că, atât Macron, cât și Trump, aflați la a treia lor participare la Adunarea Generală a ONU, se vor afla într-un vizibil contrast: președintele francez va înfățișa la New York un rol de mediator global, în timp ce administrația Trump face pași de dezangajare a Statelor Unite în raport cu importanța forumurilor și instituțiilor internaționale.

În ce-l privește pe Boris Johnson, premierul Marii Britanii merge ”optimism moderat” la New York, unde are programate mai multe întâlniri cu lideri europeni în contextul complicațiilor privind Brexit. Johnson urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European Donald Tusk, după care va avea o întâlnire trilaterală alături de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron. Prim-ministrul britanic va participa și la o întâlnire tete-a-tete cu premierul irlandez Leo Varadkar, urmată de o întrevedere cu omlogul olandez, Mark Rutte.

Din partea Uniunii Europene vor fi prezenți, pentru ultima oară în această în calitate, președintele Consiliului European Donald Tusk și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Trio-ul reprezentării europene va fi completat de Frans Timmermans, prim-vicepreședinte în Comisia Juncker și viitor vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde Europene în Comisia von der Leyen.

Prezentă la ONU va fi și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, însă aceasta va participa doar la Summitul pentru Acțiune Climatică. Spre deosebire de Merkel, notează CNN, Trump nu va fi prezent la Summitul privind clima, în ceea ce reprezintă încă o dată a dezinteresului său pentru această temă, liderul american urmând să găzduiască o sesiune referitoare la persecuția religioasă.

O participare delicată este reprezentată de prezența lui Hassan Rouhani, președintele Iranului. Secondat de ministrul de externe, Mohammad Javad Zarif, Rouhani va prezenta poziția și politica Teherenului privind situația din Golf, tensionată în ultimii ani pe fondul coliziunilor între puterea iraniană și administrația Trump și cu un nou episod delicat în care Iranul este acuzat de Statele Unite că a orchestrat un atac cu drone împotriva instalațiilor petroliere ale Arabiei Saudite.

Între marii absenți se numără președintele Rusiei, Vladimir Putin, prezent ultima dată la ONU în anul 2015, dar și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, sau prințul saudit, Mohammad bin Salman.

România, reprezentată pentru a patra de președintele Klaus Iohannis

România înregistrează o dublă participare la nivel înalt la ONU. Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt, în vreme ce prim-ministrul Viorica Dăncilă va participa, la sediul ONU, la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului. Din delegația premierului mai face parte și ministrul afacerilor externe, Ramona Mănescu, care va participa la mai multe evenimente din marja forului onusian, inclusiv o întrevedere la nivelul miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene.

Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

  • Programul președintelui este disponibil aici.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie, în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Secretarul general al ONU subliniază că pandemia de COVID-19 oferă șansa de a ”reinventa zonele urbane”: Este momentul să regândim lumea urbană prin construirea unor oraşe mai reziliente şi sustenabile

Published

on

Secretarul general al Națiunilor Unite, Antonio Guterres, a subliniat marți că pandemia de coronavirus reprezintă ocazia de a reinventa zonele urbane, în contextul în care această criză ”a expus inegalități adânc înrădăcinate”, informează DPA, citat de Agerpres.

”Oraşele duc întreaga povară a crizei, multe dintre ele cu sisteme sanitare sub presiune, cu servicii de apă şi canalizare inadecvate şi alte provocări. Acum este momentul să regândim şi să reinventăm lumea urbană… Acum este şansa noastră de a ne reface mai bine, prin construirea unor oraşe mai reziliente, mai incluzive şi sustenabile”, a afirmat Guterres într-un mesaj video.

Secretarul general al ONU a prezentat un rezumat al politicii în acest sens, în care a precizat că răspunsul la pandemia de coronavirus este necesar pentru lupta împotriva inegalităților și salvgardarea coeziunii sociale, cum ar fi garantarea unor locuițe de urgență pentru persoanele fără adăpost.

Astfel, pentru a fi în armonie cu Obiectivele de dezvoltare durabilă, Antonio Guterres a punctat că zonele urbane ar trebui să urmărească o redresare economică ecologică, rezilientă şi incluzivă, menţionând oraşele care au îmbunătăţit deja mobilitatea, siguranţa şi calitatea aerului prin crearea de noi benzi pentru biciclete şi zone pietonale.

Amintim că la summitul ONU privind dezvoltarea din septembrie 2015 s-a adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, un program de acţiune globală în domeniul dezvoltării cu un caracter universal şi care promovează echilibrul între cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile – economic, social şi de mediu.

Central Agendei 2030 se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD), în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.

La nivel european, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen a prezentat la 11 decembrie 2019 inițiativă ambițioasă a Executivului european – Pactul Ecologic European – prin care acesta dorește să transforme Europa în primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050.

Pactul Ecologic European oferă o foaie de parcurs care conține acțiuni menite să încurajeze utilizarea eficientă a resurselor prin trecerea la o economie circulară curată și să pună capăt schimbărilor climatice, să inverseze declinul biodiversității și să reducă poluarea.

Ulterior, la începutul lunii martie, Comisia Europeană a prezentat o propunere de a consacra în legislație angajamentul politic al UE de a fi neutră din punct de vedere climatic până în 2050, pentru a proteja planeta și cetățenii europeni.

Actul legislativ privind clima include măsuri pentru a monitoriza progresele înregistrate și pentru o adaptare a acțiunilor, pe baza sistemelor existente, cum ar fi procesul de guvernanță pentru planurile naționale privind energia și clima ale statelor membre, rapoartele periodice ale Agenției Europene de Mediu și cele mai recente dovezi științifice privind schimbările climatice și impactul acestora. Progresele vor fi analizate o dată la cinci ani, în conformitate cu evaluarea la nivel global prevăzută în Acordul de la Paris.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

ONU confirmă: Retragerea Statelor Unite din Organizația Mondială a Sănătății va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Published

on

© United Nations

SUA au confirmat marţi că au notificat oficial ONU cu privire la retragerea americană din Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), acuzată de Washington că a reacţionat cu întârziere la pandemia de coronavirus, relatează AFP. Naţiunile Unite au confirmat, de asemenea, că au primit luni scrisoarea de retragere a SUA din OMS, precizează Agerpres.

Notificarea va fi efectivă în termen de un an, 6 iulie 2021, au precizat mai mulţi oficiali ai guvernului american, cel mai important contribuabil al organizaţiei.

Preşedintele Donald Trump a lansat oficial procedura de retragere a Statelor Unite din OMS. “Congresul a primit notificarea că preşedintele a retras oficial Statele Unite din OMS în plină pandemie”, a scris pe Twitter Robert Menendez, membru democrat al Comisiei pentru afaceri externe din Senatul SUA.

Notificarea a fost trimisă secretarului general al ONU, Antonio Guterres, ”care este depozitarul OMS”, au menţionat responsabili americani.

Purtătorul de cuvânt al secretarului general al ONU a precizat că Statele Unite, membru fondator al OMS în 1948, trebuie să îndeplinească două condiţii pentru a se retrage din organizaţie: să respecte un termen de un an şi să fie la zi cu contribuţiile pentru organizaţie.

Citiți și Donald Trump retrage oficial Statele Unite din Organizația Mondială a Sănătății. Retragerea va intra în vigoare la 6 iulie 2021

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending