Connect with us

ONU

Toate privirile spre New York: Peste 90 de lideri ai lumii, inclusiv Donald Trump, Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, participă la lucrările Adunării Generale a ONU

Published

on

© Administrația Prezidențială

Cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, care a debutat săptămâna trecută și se va derula până în septembrie 2020, își deschide ușile pentru segmentul la nivel înalt – participarea șefilor de stat, de guvern, a miniștrilor de externe și a liderilor organizațiilor internaționale -, în care liderii lumii vor naviga printre cele mai intense subiecte care influențează conduita de pe scena globală. La nivel politic bilateral și multilateral, teme urgente precum Iranul, schimbările climatice, viitorul multilateralismului ca mod de gestionare a relațiilor internaționale sau Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă 2030 vor defini interacțiunile și rezultatele dintre cei peste 90 de lideri mondiali prezenți la New York în următoarea săptămână.

Segmentul dezbaterii generale la nivel înalt este cel mai important eveniment anual de diplomaţie multilaterală.

Descrisă de The Guardian drept ”parlamentul lumii”, Adunarea Generală a ONU se va concentra anul acesta pe “Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia calitativă, acţiune climatică şi incluziune”, tema principală a sesiunii cu numărul 74. Președintele Adunării Generale a Națiunilor Unite din acest an este Tijjani Muhammad-Bande, fost reprezentant permanent al Nigeriei la ONU.

În acest an, pe lângă dezbaterea generală, liderii mondiali vor participa şi la mai multe întâlniri şi reuniuni la nivel înalt vizând stimularea acţiunilor privind schimbările climatice şi în favoarea dezvoltării durabile, pentru a asigura tuturor o viaţă sănătoasă, liniştită şi prosperă, informează ONU pe site-ul său.

Evenimentele majore din marja Adunării Generale sunt:

Secretarul general al ONU către liderii lumii: Nu veniți la Summitul privind clima dacă nu aveți planul concrete

De departe, Summitul dedicat acțiunilor climatice este considerat cel mai important eveniment de mai mulți lideri. 

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a spus liderilor țărilor să nu vină luni pe podium fără ”planuri concrete și transformatoare” de a opri creșterea temperaturilor globale, de a atinge neutralitatea carbonului și de a reduce emisiile de carbon cu 45%. 

”Din fericire, avem Acordul de la Paris – un cadru politic vizibil, viabil și orientat spre viitor, care stabilește exact ce trebuie făcut pentru a stopa schimbările climatice și a inversa impactul acestora. Însă acordul în sine nu are sens, fără acțiuni ambițioase”, transmite secretarul general al ONU.

Donald Trump și Emmanuel Macron, la a treia prezență consecutivă. Boris Johnson, în premieră la ONU. Vladimir Putin, din nou, marele absent

În perioada 23-30 septembrie, la New York, peste 90 de șefi de stat sau de guvern vor lua cuvântul în plenul forului onusian, unica tribună politică a lumii, scrie CNN, între care președintele SUA, Donald Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron,  președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, sau prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern.

CNN notează că, atât Macron, cât și Trump, aflați la a treia lor participare la Adunarea Generală a ONU, se vor afla într-un vizibil contrast: președintele francez va înfățișa la New York un rol de mediator global, în timp ce administrația Trump face pași de dezangajare a Statelor Unite în raport cu importanța forumurilor și instituțiilor internaționale.

În ce-l privește pe Boris Johnson, premierul Marii Britanii merge ”optimism moderat” la New York, unde are programate mai multe întâlniri cu lideri europeni în contextul complicațiilor privind Brexit. Johnson urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European Donald Tusk, după care va avea o întâlnire trilaterală alături de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron. Prim-ministrul britanic va participa și la o întâlnire tete-a-tete cu premierul irlandez Leo Varadkar, urmată de o întrevedere cu omlogul olandez, Mark Rutte.

Din partea Uniunii Europene vor fi prezenți, pentru ultima oară în această în calitate, președintele Consiliului European Donald Tusk și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Trio-ul reprezentării europene va fi completat de Frans Timmermans, prim-vicepreședinte în Comisia Juncker și viitor vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde Europene în Comisia von der Leyen.

Prezentă la ONU va fi și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, însă aceasta va participa doar la Summitul pentru Acțiune Climatică. Spre deosebire de Merkel, notează CNN, Trump nu va fi prezent la Summitul privind clima, în ceea ce reprezintă încă o dată a dezinteresului său pentru această temă, liderul american urmând să găzduiască o sesiune referitoare la persecuția religioasă.

O participare delicată este reprezentată de prezența lui Hassan Rouhani, președintele Iranului. Secondat de ministrul de externe, Mohammad Javad Zarif, Rouhani va prezenta poziția și politica Teherenului privind situația din Golf, tensionată în ultimii ani pe fondul coliziunilor între puterea iraniană și administrația Trump și cu un nou episod delicat în care Iranul este acuzat de Statele Unite că a orchestrat un atac cu drone împotriva instalațiilor petroliere ale Arabiei Saudite.

Între marii absenți se numără președintele Rusiei, Vladimir Putin, prezent ultima dată la ONU în anul 2015, dar și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, sau prințul saudit, Mohammad bin Salman.

România, reprezentată pentru a patra de președintele Klaus Iohannis

România înregistrează o dublă participare la nivel înalt la ONU. Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt, în vreme ce prim-ministrul Viorica Dăncilă va participa, la sediul ONU, la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului. Din delegația premierului mai face parte și ministrul afacerilor externe, Ramona Mănescu, care va participa la mai multe evenimente din marja forului onusian, inclusiv o întrevedere la nivelul miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene.

Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.

  • Programul președintelui este disponibil aici.

Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie, în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.

Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”.  Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).

Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015)aici (2017) și aici (2018).

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Zelenski i-a cerut secretarului general al ONU să securizeze centrala nucleară de la Zaporojie. Cei doi au convenit asupra parametrilor unei posibile misiuni a AIEA

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a avut joi o întrevedere, la Lviv, cu secretarul general al Organizației Națiunilor Unite. Cu acest prilej, Zelenski a remarcat rolul-cheie al ONU și al lui Antonio Guterres personal în rezolvarea problemei deblocării porturilor ucrainene pentru exporturile de produse alimentare, informează Administraţia Prezidenţială din Ucraina. 

Cei doi au convenit să continue coordonarea activă și cuprinzătoare a punerii în aplicare a inițiativei privind cerealele.

„Ucraina este pregătită să continue să fie un garant al securității alimentare globale”, a subliniat președintele ucrainean. 

În timpul negocierilor, au fost subliniate posibilele direcții de dezvoltare ulterioară a inițiativei – îmbunătățirea acesteia și creșterea nivelului de securitate a implementării. „Creșterea numărului de nave care exportă în siguranță alimente ucrainene este o necesitate globală”, se menționează în comunicatul citat. 

O atenție deosebită a fost acordată problemei deportărilor ilegale și forțate ale cetățenilor ucraineni în Federația Rusă și protecției ucrainenilor deținuți ilegal în Rusia.

„Vă cer personal să îi ajutați pe reprezentanții ONU să obțină acces permanent și neîngrădit la ucrainenii deportați”, a declarat Volodimir Zelenski.

În acest context, președintele a subliniat importanța asistenței din partea ONU pentru eliberarea militarilor și medicilor ucraineni din captivitatea rusă. De asemenea, a subliniat necesitatea respectării normelor Convențiilor de la Geneva privind prizonierii de război, în special în contextul detenției de către Rusia a persoanelor în așa-numitele tabere de filtrare.

Mai mult, Volodimir Zelenski l-a informat separat pe secretarul general al ONU cu privire la „șantajul nuclear” rusesc de la centrala nucleară de la Zaporojie, menționând că „această teroare deliberată și cinică din partea agresorului ar putea avea consecințe catastrofale pentru Ucraina și pentru întreaga lume”.

Zelenski a subliniat că Organizația Națiunilor Unite trebuie să asigure „securitatea acestui obiectiv strategic, demilitarizarea lui și eliberarea completă de trupele rusești”. Președintele și secretarul general al ONU au convenit asupra parametrilor unei posibile misiuni a AIEA la centrala nucleară din Zaporojie. Aceasta trebuie să se desfășoare în mod legal printr-un teritoriu liber de ocupanți.

Reamintim că UE și alte peste 40 de țări, printre care și România, cer retragerea imediată a trupelor ruseşti de la centrala nucleară ocupată Zaporojie din Ucraina, se arată într-o declarație comună semnată la 12 august.

De asemenea, la 10 august, miniștrii de externe ai G7 împreună cu Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate au adoptat o declarație comună prin care solicită Federației Ruse să își retragă imediat trupele din interiorul Ucrainei și să restituie „imediat” autorităților ucrainene controlul deplin aspura centralei nucleare de la Zaporojie. 

Citiți și: Întâlnire Zelenski-Erdoğan: Ucraina și Turcia semnează un Memorandum de Înțelegere pentru refacerea infrastructurii distruse de Rusia

În decursul întrevederi, Antonio Guterres a informat cu privire la activitatea privind trimiterea unei misiuni de anchetă a ONU la Olenivka, unde Rusia a comis un atac împotriva prizonierilor de război ucraineni. 

Președintele Ucrainei l-a informat pe Antonio Guterres cu privire la disponibilitatea statului ucrainean de a participa activ la următoarea sesiune a Adunării Generale a ONU, cea de-a 77-a, și de a dezvolta o serie de inițiative importante. Este vorba, în primul rând, de a lucra la mecanisme juridice pentru a trage Rusia la răspundere, în special la crearea unui tribunal special pentru crimele de agresiune. 

Secretarul general l-a asigurat pe președintele Ucrainei că sistemul ONU va oferi asistența directă necesară cetățenilor ucraineni pentru a depăși provocările umanitare în perioada de iarnă.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU califică atacul asupra centralei nucleare din Ucraina drept unul ”sinucigaș” și cere acces internațional pentru verificări imparțiale

Published

on

© United Nations/ Facebook

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a solicitat luni ca inspectorii internaționali să aibă acces la centrala nucleară de la Zaporojie după ce Ucraina și Rusia s-au acuzat reciproc că au bombardat cel mai mare obiectiv atomic din Europa în weekend, anunță Reuters și France Presse, citate de Agerpres.

”Orice atac la o centrală nucleară este un lucru sinucigaş”, a declarat Guterres într-o conferinţă de presă în Japonia, unde a participat sâmbătă la Ceremonia Memorială a Păcii de la Hiroshima pentru a comemora 77 de ani de la primul bombardament atomic din lume.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și-a exprimat sâmbătă îngrijorarea cu privire la ”riscul real al unui dezastru nuclear” din cauza bombardamentelor asupra centralei mai sus amintite, informează Politico Europe.

”Sunt extrem de îngrijorat de bombardamentul de ieri de la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care subliniază riscul foarte real al unui dezastru nuclear care ar putea amenința sănătatea publică și mediul în Ucraina și nu numai”, a subliniat, într-o declarație, Rafael Mariano Grossi.

”Orice atac militar îndreptat spre sau dintre această instalație ar însemna să ne jucăm cu focul, cu consecințe potențiale catastrofale”, a completat directorul AIEA.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că forțele ruse au tras de două ori asupra instalației, atacul constituind ”o crimă nerușinată, un act de teroare”.

Ministerul rus al Apărării a acuzat Kievul pentru trei lovituri de artilerie care au lovit zona uzinei, numindu-le ”acte de terorism nuclear”.

Grossi a reluat apelul său de a permite accesul unei echipe de experți AIEA de a vizita situl centralei nucleare de la Zaporojie pentru a oferi ”informații imparțiale și independente despre starea” instalației.

Continue Reading

ONU

Secretarul general al ONU atrage atenția că ”omenirea se află la o neînțelegere distanță de distrugere nucleară” și face apel la o lume fără arme nucleare: Norocul nu este o strategie

Published

on

© Antonio Guterres/ Facebook

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a atras luni atenția că ”omenirea se află la o singură neînțelegere, la o singură eroare de calcul distanță de distrugere nucleară”.

În cadrul unui discurs susținut în debutul unei conferințe a statelor semnatare a Tratatului de Neproliferare Nucleară (NPT), oficialul Națiunilor Unite a apreciat că acest moment de ”pericol nuclear” nu a mai fost întâlnit de la ”apogeul Războiului Rece” încoace, făcând trimitere la criza rachetelor din Cuba, din 1962, potrivit Politico Europe. 

”Am fost extraordinar de norocoşi până în prezent. Dar şansa nu este o strategie, nici un scut pentru a împiedica tensiunile geopolitice să degenereze în conflict nuclear”, a declarat Antonio Guterres, conform Agerpres

Astfel, acesta a lansat astfel un apel la adresa statelor să ”consolideze și să reformeze” tratatul și le-a îndemnat să continue să lucreze pentru o lume fără arme nucleare, deoarece aceasta este ”singura garanție” că acestea nu vor fi folosite.

La rândul său, ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a făcut apel la continuarea dezarmării nucleare, în ciuda tensiunilor geopolitice în creștere și a incertitudinii globale, potrivit Deutsche Welle.

”Acest obiectiv poate părea îndepărtat, având în vedere situația actuală în care se află lumea, dar nu trebuie să îl pierdem niciodată din vedere”, a declarat aceasta.

Germania și alte 15 țări au lansat 22 de propuneri de dezarmare nucleară.

În același timp, premierul nipon, Fumio Kishida, a îndemnat toate puterile nucleare să se comporte ”responsabil” în eforturile de neproliferare, într-un moment în care calea către o lume fără arme nucleare a devenit mult mai dificil.

Conferința privind Tratatul de Neproliferare Nucleară (NPT) ar fi trebuit să aibă loc în urmă cu doi ani, dar a fost amânată din cauza pandemiei de coronavirus.

Tratatul care a intrat în vigoare în 1970, face obiectul unei revizuiri periodice, o dată la cinci ani și este destinat să  prevină proliferarea armelor nucleare și să promoveze dezarmarea nucleară, precum și utilizarea pașnică a energiei nucleare.

Evenimentul are loc în contextul în care cresc îngrijorările legate de dezvoltarea rapidă a arsenalului nuclear de către China și de răspândirea tehnologiei nucleare, în special în Iran și Coreea de Nord.

India, Pakistan, Israel și Coreea de Nord nu fac parte din pactul semnat de 191 de state. Toate cele cinci mari puteri nucleare, Regatul Unit, Rusia, Franța, China și Statele Unite fac parte din NPT, în timp ce Coreea de Nord s-a retras în 2003.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA5 days ago

Klaus Iohannis, de Ziua Marinei: Din 2023, vom face un efort pentru a crește bugetul Apărării de la 2% din PIB la 2,5%

ROMÂNIA1 week ago

România, solidară cu Franța în lupta cu incendiile. Țara noastră trimite 17 mijloace de intervenție și 77 de pompieri salvatori

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă le-a cerut miniștrilor săi să colaboreze cu MIPE în vederea creșterii gradului de absorbție a fondurilor europene

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Azerbaidjan a lansat operațiunea „Răzbunarea” împotriva forțelor armene din Nagorno-Karabah

ROMÂNIA2 weeks ago

Guvernul aprobă contractul de finanțare dintre România și BEI privind Spitalul Regional Craiova

ROMÂNIA2 weeks ago

România este ”peste graficul asumat în fața Comisiei Europene” privind stocurile de gaze naturale. Virgil Popescu: Există un grad de umplere de peste 59%, peste ținta pentru septembrie

REPUBLICA MOLDOVA2 weeks ago

R. Moldova dorește să reducă consumul de gaze pentru a diminua dependența de Gazprom. Vicepremierul Andrei Spînu: O alternativă o reprezintă păcura, care ar putea fi livrată de România

ROMÂNIA3 weeks ago

Nicolae Ciucă a dat asigurări că bugetul din 2023 va putea susține noile prevederi privind educația, iar țința de 15% pentru învățământ va fi atinsă până în 2027

U.E.3 weeks ago

Premierul spaniol, turneu în Balcanii de Vest: Locul acestei regiuni este în Uniunea Europeană

ROMÂNIA3 weeks ago

Klaus Iohannis, la Săptămâna Haferland: Dialogul intercultural, sursă a prosperității. România va continua să apere drepturile și interesele minorităților sale

Team2Share

Trending