Cea de-a 74-a Adunare Generală a Organizației Națiunilor Unite, care a debutat săptămâna trecută și se va derula până în septembrie 2020, își deschide ușile pentru segmentul la nivel înalt – participarea șefilor de stat, de guvern, a miniștrilor de externe și a liderilor organizațiilor internaționale -, în care liderii lumii vor naviga printre cele mai intense subiecte care influențează conduita de pe scena globală. La nivel politic bilateral și multilateral, teme urgente precum Iranul, schimbările climatice, viitorul multilateralismului ca mod de gestionare a relațiilor internaționale sau Obiectivele pentru Dezvoltare Durabilă 2030 vor defini interacțiunile și rezultatele dintre cei peste 90 de lideri mondiali prezenți la New York în următoarea săptămână.
Segmentul dezbaterii generale la nivel înalt este cel mai important eveniment anual de diplomaţie multilaterală.
Descrisă de The Guardian drept ”parlamentul lumii”, Adunarea Generală a ONU se va concentra anul acesta pe “Stimularea eforturilor multilaterale pentru eradicarea sărăciei, educaţia calitativă, acţiune climatică şi incluziune”, tema principală a sesiunii cu numărul 74. Președintele Adunării Generale a Națiunilor Unite din acest an este Tijjani Muhammad-Bande, fost reprezentant permanent al Nigeriei la ONU.
În acest an, pe lângă dezbaterea generală, liderii mondiali vor participa şi la mai multe întâlniri şi reuniuni la nivel înalt vizând stimularea acţiunilor privind schimbările climatice şi în favoarea dezvoltării durabile, pentru a asigura tuturor o viaţă sănătoasă, liniştită şi prosperă, informează ONU pe site-ul său.
Evenimentele majore din marja Adunării Generale sunt:
Secretarul general al ONU către liderii lumii: Nu veniți la Summitul privind clima dacă nu aveți planul concrete
De departe, Summitul dedicat acțiunilor climatice este considerat cel mai important eveniment de mai mulți lideri.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, le-a spus liderilor țărilor să nu vină luni pe podium fără ”planuri concrete și transformatoare” de a opri creșterea temperaturilor globale, de a atinge neutralitatea carbonului și de a reduce emisiile de carbon cu 45%.
”Din fericire, avem Acordul de la Paris – un cadru politic vizibil, viabil și orientat spre viitor, care stabilește exact ce trebuie făcut pentru a stopa schimbările climatice și a inversa impactul acestora. Însă acordul în sine nu are sens, fără acțiuni ambițioase”, transmite secretarul general al ONU.
Donald Trump și Emmanuel Macron, la a treia prezență consecutivă. Boris Johnson, în premieră la ONU. Vladimir Putin, din nou, marele absent
În perioada 23-30 septembrie, la New York, peste 90 de șefi de stat sau de guvern vor lua cuvântul în plenul forului onusian, unica tribună politică a lumii, scrie CNN, între care președintele SUA, Donald Trump, președintele Franței, Emmanuel Macron, președintele Coreei de Sud, Moon Jae-in, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, președintele Braziliei, Jair Bolsonaro, președintele Poloniei, Andrzej Duda, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, prim-ministrul Marii Britanii, Boris Johnson, prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, prim-ministrul Japoniei, Shinzo Abe, prim-ministrul Indiei, Narendra Modi, sau prim-ministrul Noii Zeelande, Jacinda Ardern.
CNN notează că, atât Macron, cât și Trump, aflați la a treia lor participare la Adunarea Generală a ONU, se vor afla într-un vizibil contrast: președintele francez va înfățișa la New York un rol de mediator global, în timp ce administrația Trump face pași de dezangajare a Statelor Unite în raport cu importanța forumurilor și instituțiilor internaționale.
În ce-l privește pe Boris Johnson, premierul Marii Britanii merge ”optimism moderat” la New York, unde are programate mai multe întâlniri cu lideri europeni în contextul complicațiilor privind Brexit. Johnson urmează să se întâlnească cu președintele Consiliului European Donald Tusk, după care va avea o întâlnire trilaterală alături de cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron. Prim-ministrul britanic va participa și la o întâlnire tete-a-tete cu premierul irlandez Leo Varadkar, urmată de o întrevedere cu omlogul olandez, Mark Rutte.
Din partea Uniunii Europene vor fi prezenți, pentru ultima oară în această în calitate, președintele Consiliului European Donald Tusk și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate Federica Mogherini. Trio-ul reprezentării europene va fi completat de Frans Timmermans, prim-vicepreședinte în Comisia Juncker și viitor vicepreședinte executiv pentru Pactul Verde Europene în Comisia von der Leyen.
Prezentă la ONU va fi și Angela Merkel, cancelarul Germaniei, însă aceasta va participa doar la Summitul pentru Acțiune Climatică. Spre deosebire de Merkel, notează CNN, Trump nu va fi prezent la Summitul privind clima, în ceea ce reprezintă încă o dată a dezinteresului său pentru această temă, liderul american urmând să găzduiască o sesiune referitoare la persecuția religioasă.
O participare delicată este reprezentată de prezența lui Hassan Rouhani, președintele Iranului. Secondat de ministrul de externe, Mohammad Javad Zarif, Rouhani va prezenta poziția și politica Teherenului privind situația din Golf, tensionată în ultimii ani pe fondul coliziunilor între puterea iraniană și administrația Trump și cu un nou episod delicat în care Iranul este acuzat de Statele Unite că a orchestrat un atac cu drone împotriva instalațiilor petroliere ale Arabiei Saudite.
Între marii absenți se numără președintele Rusiei, Vladimir Putin, prezent ultima dată la ONU în anul 2015, dar și prim-ministrul Israelului, Benjamin Netanyahu, sau prințul saudit, Mohammad bin Salman.
România, reprezentată pentru a patra de președintele Klaus Iohannis
România înregistrează o dublă participare la nivel înalt la ONU. Președintele Klaus Iohannis va conduce, în perioada 24-26 septembrie, delegația României la segmentul la nivel înalt, în vreme ce prim-ministrul Viorica Dăncilă va participa, la sediul ONU, la Dialogul liderilor pe tema răspunsurilor strategice pentru combaterea terorismului. Din delegația premierului mai face parte și ministrul afacerilor externe, Ramona Mănescu, care va participa la mai multe evenimente din marja forului onusian, inclusiv o întrevedere la nivelul miniștrilor de externe din țările Uniunii Europene.
Prezent pentru a patra oară la lucrările celui mai mare for politic nivel global, Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul Adunării Generale, va participa la recepțiile oferite de secretarul general al ONU, de președintele SUA și de președintele Consiliului European, urmând să aibă și mai multe întrevederi bilaterale.
- Programul președintelui este disponibil aici.
Președintele Klaus Iohannis, în calitate de șef al delegației României, va susține miercuri, 25 septembrie, în jurul orei 9:15 (ora locală), declarația națională în plenul Adunării Generale, în a doua zi a segmentului la nivel înalt al dezbaterilor generale.
Președintele României va participa, de asemenea, la Forumul Politic la Nivel Înalt (High Level Political Forum) pe tema „Accelerarea implementării Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă”. Președintele Klaus Iohannis va susține tot miercuri, 25 septembrie, o intervenție în cadrul sesiunii tematice ,,Leaders Dialogue 5 – Partnerships for Sustainable Development”, care se va desfășura între 15:00-16:00 (ora locală).
Programul președintelui Klaus Iohannis mai cuprinde o serie de evenimente formale consacrate în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale ONU: participarea la recepția de bun-venit oferită de Secretarul General al ONU în onoarea șefilor de delegații, la recepția oferită de Președintele Consiliului European, Prim-Vicepreședintele Comisiei Europene și Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, precum și la recepția oferită de Președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, cu prilejul celei de-a 74-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017) și aici (2018).