Connect with us

BUSINESS

TOPUL prosperităţii: România a coborât cinci poziţii, pe locul 60

Published

on

numbers businessRomânia ocupă locul 60 într-un top al prosperităţii pe 2014, în coborâre cu cinci poziţii faţă de anul trecut, fiind depăşită de statele vecine Bulgaria şi Ungaria, precum şi de ţări ca Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan sau Belize, potrivit unui studiu realizat de institutul britanic Legatum, citat de Mediafax.

Aceasta este cea mai slabă clasare a României din 2009, de când institutul Legatum efectuează acest studiu, cu excepţia anului 2012, când România a ocupat aceeaşi poziţie ca în acest an.

România se află în clasamentul prosperităţii sub mai multe ţări din Europa Centrală şi de Est, cum ar fi Slovenia (24), Cehia (29), Polonia (31), Slovacia (35), Ungaria (39), Bulgaria (48) şi Croaţia (50).

De asemenea, România este devansată de Tinidad Tobago (43), Thailanda (51), Mongolia (52), Belarus (53), Kazahstan (55), Vietnam (56), Uzbekistan (57), Belize (58) şi Grecia (59), devansând cu puţin Jamaica (61), Ucraina (63) şi Muntenegru (65).

Dintre cele opt capitole pe care studiul le ia în calcul (economie, antreprenoriat, guvernare, educaţie, libertăţile individului, sănătate, siguranţă şi securitate, capital social), România consemnează cele mai slabe rezultate în ceea ce priveşte capitalul social şi economia, fiind clasată pe locul 109 şi, respectiv 88 în rândul celor 142 de ţări analizate.

Indicele capitalului social măsoară gradul de coeziune socială şi evaluează reţelele familiale şi comunitare, în timp ce capitolul economie ia în considerare politicile macroeconomice ale unui stat, eficienţa sectorului financiar, precum şi baza creşterii economice.

În schimb, România stă cel mai bine la capitolul siguranţă personală şi securitate naţională, ocupând locul 46. România se plasează pe poziţia 50 în ceea ce priveşte antreprenoriatul, care ia în calcul condiţiile mediului de afaceri, egalitatea de şanse şi gradul de promovare al inovaţiilor, şi locul 58 la categoria educaţie, care se referă la accesul la educaţie şi calitatea acesteia.

La capitolul guvernare, care măsoară corectitudinea desfăşurării alegerilor, participarea politică, respectarea legilor şi calitatea conducerii executive, România se clasează pe locul 70, iar în ceea ce priveşte sănătatea şi libertăţile individuale, România ocupă poziţiile 65 şi, respectiv 71.

Performanţa în domeniul sănătăţii este măsurată prin raportarea la infrastructura din domeniul medical şi îngrijirea preventivă, iar libertăţile individuale se referă la progresul consemnat de un stat în garantarea drepturilor omului şi sprijinirea toleranţei sociale.

Norvegia se clasează pe primul loc în topul prosperităţii pentru al şaselea an consecutiv, fiind urmată de Elveţia, Noua Zeelandă, Danemrca, Canada, Suedia, Australia, Finlanda, Olanda şi Marea Britanie.

 

 

.

BUSINESS

RADR 2023: Premierul Ciolacu solicită crearea unui mecanism de monitorizare și integrare a oportunităților de afaceri identificate de misiunile diplomatice ale României

Published

on

© Guvernul României

O politică externă fermă presupune inclusiv negocierea cu partenerii noștri, de pe poziții de egalitate, o negociere în care să ne facem cunoscute pozițiile și interesele în raport cu politicile economice comune, a afirmat marți premierul Marcel Ciolacu, într-un discurs susținut la Palatul Victoria, în contextul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.

Șeful Executivului i-a primit la sediul Guvernului pe șefii de misiuni diplomatice și consulare, pe care i-a invitat să lucreze împreună cu autoritățile de la București pentru intensificarea cooperării economice cu partenerii.

“Relația de cooperare cu parteneri externi este esențială. De aceea, mă vedeți deseori în dialog angajat cu partenerii străini, încercând să creez noi modalități de cooperare”, a spus Ciolacu, oferind ca exemplu întrevederile sale cu cancelarul Germaniei și cu mediul de afaceri germani și reamintind că la finalul lunii septembrie va avea loc un forum de afaceri româno-german.

El a subliniat că România are capacitățile necesare pentru a produce, a atrage investitori și a-și consolida punțile economice interne și externe și a rugat Ministerul de Externe să inițieze un mecanism de monitorizare și integrare a oportunităților de afaceri.

Trebuie să ieșim pe cât mai multe piețe externe, să ne diversificăm și să susținem activ – împreună – companiile românești. În acest sens, îi transmit rugămintea doamnei ministru Odobescu de a iniția un mecanism de monitorizare și integrare a propunerilor și oportunităților de afaceri pe care le avansați către Guvern și care să reflecte fezabilitatea acestora. Împreună cu ministerele responsabile trebuie să găsim formulele cele mai eficiente pentru a nu irosi aceste oportunități“, a conchis Marcel Ciolacu.

 

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 29-30 august 2023, Reuniunea Anuală a Diplomației Române (RADR 2023), sub tema „O politică externă fermă a României: gestionând provocările și maximizând oportunitățile”, ediția RADR din acest an având loc în format fizic, după ce ultimele trei ediții s-au derulat în mediul online

Tensiunile acumulate timp de trei decenii, au provocat o criză profundă, 2023 fiind al doilea an de criză deschisă a sistemului relațiilor internaționale, cu o serie de polarizări periculoase: confruntarea parțial deschisă între comunitatea democrațiilor și „blocul revizionist”, care contestă „ordinea internațională bazată pe reguli”; clivajul grav, prin implicațiile potențiale, între statele „Occidentului generic” și statele așa-numitului „Sud Global”, cu precădere cele din Asia și Africa; persistența riscurilor și provocărilor transnaționale, cu efecte directe asupra infrastructurilor globale, cum sunt cea digitală, energetică/nucleară, sau alimentară. La nivelul diplomației române, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a impus un răspuns complex, asumarea de responsabilități concrete, imediate. Astfel, tema Reuniunii Anuale a Diplomației Române din 2023 este centrată pe reafirmarea priorităților de politică externă ale României, în sensul gestionării provocărilor și în perspectiva valorificării oportunităților generate de actualul mediu internațional.

Evenimentul, organizat conform tradiției în apropierea Zilei Diplomației Române – marcată anual la 1 septembrie – și găzduit de ministrul afacerilor externe Luminița Odobescu, îi reuneşte pe şefii misiunilor diplomatice, ai oficiilor consulare, precum și directorii institutelor culturale ale României din străinătate, alături de care participă oficiali români de rang înalt și membri ai Corpului Diplomatic acreditat în România. De asemenea, sunt invitați reprezentanți de prestigiu ai mediului academic și ai grupurilor de reflecție, ai organizațiilor neguvernamentale și ai mass-media. Invitații speciali ai ministrului afacerilor externe Luminița Odobescu la această ediție a RADR sunt ministrul afacerilor externe al Republicii Chile, Alberto van Klaveren Stork, și ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. 

Continue Reading

BUSINESS

Consiliul Investitorilor Străini susține reforma sistemului fiscal, însă atrage atenția că măsurile Guvernului trebuie să ofere stabilitate pentru investiții

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Consiliul Investitorilor Străini (FIC) a transmis luni, într-un comunicat de presă, că susține nevoia de reformă a sistemului fiscal, însă atrage atenția că aceasta trebuie analizată din punct de vedere al sustenabilității pe termen mediu și lung și prin consultarea prealabilă cu mediul de afaceri.

Poziția FIC vine în contextul în care premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament pentru un pachet de măsuri fiscale menit să regleze deficitul bugetar, tema deficitului excesiv urmând a fi discutată de premier și de membrii cabinetului guvernamental în această săptămână, la Bruxelles, cu președinta Comisiei Europene și cu reprezentanții executivului european.

România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene  de revenirea la “normalitate bugetară”.

Potrivit comunicatului FIC, Europa se află într-un context macroeconomic dificil care a dus la încetinirea economiilor mai multor țări, iar altele au înregistrat chiar contracții în prima jumătate a anului, așa cum este cazul Germaniei sau Olandei, parteneri comerciali importanți ai României, dar și a altor state din SEE precum Polonia, Ungaria și Cehia.

Încetinirea economiei la nivel european se reflectă și în cele mai recente date transmise de BNR referitoare la ISD, ce relevă că investițiile străine directe în România au scăzut cu 13% în prima jumătate a anului 2023 comparativ cu 2022. Stabilitatea și predictibilitatea cadrului fiscal sunt criterii vitale pentru investițiile private, așa cum reiese din analizele periodice ale FIC în ceea ce privește percepția marilor investitori asupra economiei din România.

În acest context macroeconomic este necesar ca Guvernul să implementeze măsuri durabile pentru buget și economie, ce vizează  asigurarea echității fiscale, îmbunătățirea colectării, ajustarea dezechilibrelor și reducerea zonelor gri și stimularea investițiilor private ce reprezintă o soluție pentru a stabiliza și a crește constant economia. Totodată, trebuie evitate acele măsuri care pot duce la blocarea economiei prin descurajarea investițiilor sau prin împovărarea cetățenilor prin supra-inflație. FIC reiterează că este necesar ca România să aibă o abordare holistică a cadrului fiscal, a politicilor fiscal-bugetare, a administrării fiscale și a politicilor de salarizare.

Mediul de afaceri este motorul economiei și principalul contribuitor la bugetul de stat, astfel considerăm că toate deciziile cu impact economic și fiscal ar trebui luate prin consultarea mediului privat și fundamentate prin studii și analize care pot estima impactul pe termen scurt, dar și lung. Recent vehiculata varianta de impozitare a cifrei de afaceri poate genera din punct de vedere economic probleme de transparență, firmele fiind tratate diferit în funcție de structura lor. Un astfel de impozit creează condiții de concurență inegale în rândul producătorilor competitivi de bunuri similare. Și de asemenea, un astfel de impozit minim stabilit prin raportare la cifra de afaceri ar încălca și principiul capacității contributive și nu poate fi considerat, sub nici un aspect, ca asigurând proporționalitatea și caracterul rezonabil al sarcinii fiscale. Marii investitori atrag atenția că introducerea impozitării unui procent din cifra de afaceri poate duce la încetinirea sau chiar contractarea economiei României prin descurajarea principalilor contribuabili la bugetul de stat și în același timp, la periclitarea competitivității țării de a atrage investiții noi în raport cu alte state din zonă.

“Membrii FIC rămân în continuare la dispoziția Guvernului pentru consultări asupra direcțiilor strategice, pentru consolidarea sistemului fiscal și pentru asigurarea predictibilității ca element central pentru stimularea investițiilor în România. Consultarea cu mediul privat poate conduce la identificarea celor mai optime soluții pentru bugetul de stat și economia reală”, conchide sursa citată.

Continue Reading

BUSINESS

Eurostat: UE înregistrează cel mai mare număr de întreprinderi în faliment în ultimii opt ani. Serviciile de cazare și alimentație publică, cel mai afectat sector economic

Published

on

© European Union, 2014/Source: EC - Audiovisual Service

În al doilea trimestru din 2023, numărul declarațiilor de faliment ale întreprinderilor din UE a crescut pentru al șaselea trimestru consecutiv. În comparație cu trimestrul precedent, numărul falimentelor a crescut cu 8,4% și a atins astfel cel mai ridicat nivel de la începutul colectării datelor în 2015, indică datele publicate, vineri, 18 august, de Eurostat.

În ceea ce privește înregistrările de noi întreprinderi, în comparație cu trimestrul precedent, după o creștere de 2% în primul trimestru al anului, acestea au scăzut ușor cu 0,6% în al doilea trimestru al anului 2023. În general, începând cu anul 2023, numărul de înregistrări de întreprinderi a fost mai mare decât în perioada 2015-2022.

  

Declarațiile de faliment au crescut cel mai mult în domeniul serviciilor de cazare și alimentație publică în trimestrul II 2023

Dacă ne uităm în mod specific la falimentele în funcție de activitate, toate sectoarele economiei au înregistrat creșteri ale numărului de falimente în al doilea trimestru din 2023, comparativ cu trimestrul anterior. Serviciile de cazare și alimentație publică (+23,9%), transportul și depozitarea (+15,2%) și educația, sănătatea și activitățile sociale (+10,1%) au fost sectoarele care au înregistrat cele mai mari creșteri ale numărului de falimente în trimestrul II 2023 comparativ cu trimestrul anterior. 

Comparativ cu trimestrul patru din 2019, care a precedat pandemia, numărul declarațiilor de faliment în trimestrul doi din 2023 a fost mai mare în majoritatea sectoarelor economiei. Cele mai mari creșteri ale numărului de falimente, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost înregistrate în sectorul serviciilor de cazare și alimentație publică (+82,5% și în cel al transporturilor și depozitării (+56,7%).

În schimb, în al doilea trimestru din 2023, au existat doar două sectoare ale economiei în care numărul de declarații de faliment a fost mai mic decât în trimestrul patru din 2019, înainte de pandemie: industria (-11,5%) și construcțiile (-2,7%).

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
U.E.2 hours ago

Comisarul european pentru Transporturi subliniază avantajele unei cooperări și mai strânse între România, Ucraina și R. Moldova: Va crește capacitatea rutelor terestre către porturile dunărene și portul Constanța

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

U.E.4 hours ago

UE trebuie să se pregătească pentru un val de fentanil, drogul sintetic de 50 de ori mai puternic decât heroina, atrage atenția comisarul european pentru afaceri interne

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Anchetatorul special pentru crime de război în Ucraina cere sprijinul comunității internaționale

U.E.4 hours ago

Olaf Scholz sugerează că Germania ar putea introduce controale la frontiera cu Polonia ca urmare a acuzațiilor de mită în schimbul vizelor cu care se confruntă guvernul de la Varșovia

ROMÂNIA5 hours ago

Acordul de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în valoare de peste 590 milioane de euro, va fi supus ratificării Parlamentului

COMISIA EUROPEANA5 hours ago

”Un pact al solului pentru Europa”: România participă la patru din cele 17 proiecte noi care vizează sprijinirea sănătății solurilor, finanțate cu 90 de milioane de euro

ROMÂNIA6 hours ago

Proiectul de lege pentru exploatarea energiei eoliene offshore ar putea fi adoptat de Parlament în luna decembrie, anunță Sebastian Burduja: Avem tot interesul să fim pe harta marilor investitori

ROMÂNIA7 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

U.E.7 hours ago

Ministrul german de externe critică propunerea intempestivă de modificare a legislației UE cu privire la migrație, motivând că ar încuraja redirecționarea unui număr mai mare de migranți către Germania

ROMÂNIA3 hours ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA7 hours ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA1 day ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA3 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU3 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Victor Negrescu4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu a prezentat în PE raportul prin care se definește obligativitatea cooperării loiale la nivel european și se solicită justificarea legală a tuturor veto-urilor, inclusiv cel aplicat de Austria privind aderarea României la spațiul Schengen

ROMÂNIA4 days ago

Marcel Boloș: România riscă să piardă 75 miliarde de euro din bani europeni. CE a cerut în mod expres României să ia măsurile necesare pentru ajustarea deficitului bugetar

CONSILIUL DE SECURITATE5 days ago

Klaus Iohannis consideră că reforma ONU nu mai poate fi amânată: Un Consiliu de Securitate extins ar putea include voci suplimentare importante precum grupul est-european

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la tribuna ONU: România nu-și va abandona partenerii vulnerabili; Regiunea Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva efectelor războiului Rusiei împotriva Ucrainei

INTERNAȚIONAL1 week ago

Ministrul german de Externe îl califică pe președintele Chinei drept ”dictator”: Dacă Putin ar câștiga războiul din Ucraina, ”ce semnal ar fi acesta pentru alți dictatori din lume precum Xi?”

Trending