Connect with us

NEWS

Tot mai mulți evrei părăsesc Franța, în contextul în care antisemitismul ia amploare

Published

on

Tot mai mulți evrei părăsesc Franța cu destinația Israel, în contextul în care antisemitismul ia amploare în statul francez, relatează Daily Caller, anunță B1.ro.

Cele mai multe atacuri antisemite vin din partea musulmanilor. Astfel, în anul 2014, aproximativ 7.000 de evrei francezi au emigrat în Israel, dublu față de 2013.

Guvernul francez de stânga refuză însă să recunoască această criză și să sară în apărarea evreilor din țară, de teamă să nu piardă voturile musulmanilor.

Ministerul israelian al Imigrației se așteaptă ca anul acesta, alți aproximativ 10 mii de evrei să părăsească Franța. Antisemitismul este în creștere în intreaga Europă, la cel mai înalt nivel după perioada nazistă.

În anul 2014, Consiliul instituțiilor evreiești din Franța a semnalat că mai multe sinagogi au fost atacate, iar un supermarket și o farmacie care aveau proprietari evrei au fost jefuite, în timp ce în suburbiile Parisului s-a strigat “moarte evreilor!”.

În Germania, o sinagogă din Wuppertal a fost distrusă în iulie 2014 cu cocktailuri Molotov. Susținătorii palestinienilor au distrus casa unui evreu din Frankfurt și au bătut un militant pro-Israel din Hamburg.

Anul trecut pe 24 mai, un bărbat a deschis focul în holul de la intrarea Muzeului Evreiesc din Bruxelles. Au murit atunci 4 oameni, între care şi un cuplu de turişti isralieni. Autorul atacului, un franco-alerian în vârstă de 29 de ani a fost arestat la Marsilia şi a fost predat în luna iunie poliţiei belgiene.

Pe 22 mai 2013, un soldat în vîrstă de 25 de ani a fost ucis de doi bărbaţi în apropierea unei cazarme militare intr-un cartier aflat în sud-estul Londrei. Potrivit unor martori, cei doi agresori îi încurajau pe trecători să filmeze scena în timp ce își atacau victima. Agresorii au fost arestați.

Între 11 şi 19 martie 2012, un bărbat în vârstă de 23 de ani a ucis trei militari, trei copii şi un profesor în Franţa. Autorul acestor atacuri a fost la rânsul său ucis de poliţie pe 22 martie 2012, după un asediu de 32 de ore.

Cinci turiști au fost uciși pe aeroportul din Burgas, după explozia unei bombe într-un autobuz. Printre morți s-au numărat șoferul autobuzului și autorul atentantului. Israelul a acuzat mișcarea șiită libaneză Hazbollah de comiterea acestui atentat.

Un extremist de dreapta, Anders Behring Breivik, a provocat explozia unei bombe în apropierea sediului Guvernului , la Oslo, un atac soldat cu opt victime, în 22 iulie 2011. După aceea a deschis focul asupra unei tabere de vară a Tinerilor Laburiști si a ucis 69 de persoane, majoritatea adolescenți. Breivik a primit pedeapsa maximă în Norvegia – 21 de ani de închisoare.

Pe 7 iulie 2005, 56 de persoane au murit şi alte 700 au fost rănite după patru atentate în trei trenuri de metrou şi un autobuz. Atacurile au fost revendicate de o grupare care susținea că face parte din rețeaua teroristă Al-Qaida.

Un atentat cu bombă într-un centru comercial din Finlanda a provocat moartea a 7 persoane, inclusiv a autorului şi rănirea a altor 80, pe data de 11 martie 2004.

În 15 august 1998, 29 de morţi şi 220 de răniţi au fost bilanţul după un atentat cu maşină capcană în Marea Britanie, iar pe 25 iulie 1995 o bombă a explodat într-un tren la staţia Saint-Michel”, în centrul Parisului. 8 persoane au murit atunci iar ataciul a fost atribuit unor extremişti islamişti algerieni.

În dimineața zilei de joi 11 martie 2004, 10 rucsacuri încărcate cu TNT au explodat în patru trenuri în Madrid în timp ce intrau și ieșeau pasageri din patru stații diferite. Atacul a produs cel puțin 199 de morți și 1467 răniți, număr cu care devine al doilea cel mai puternic atac suferit de Europa în timpuri de pace, după atacul aerian din Lockerbie pe 21 decembrie 1988.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NEWS

Președinții Poloniei, SUA și Comisiei Europene, pe primele trei locuri în topul liderilor străini în care ucrainenii au cea mai mare încredere. Maia Sandu se clasează pe locul șase

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele Republici Moldova, Maia Sandu, s-a clasat pe locul șase în topul celor mai de încredere lideri străini în rândul ucrainenilor, cu 50,4% de opinii favorabile, conform unui sondaj realizat de centrul de analize de la Kiev, New Europe Center, anunță Radio Chișinău, citat de Agerpres.

Pe prima poziție în acest clasament se situează președintele Poloniei, Andrzej Duda, cu aproape 87% de aprecieri favorabile, acesta fiind urmat de preşedintele american Joe Biden cu 79% şi de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu 73%.

Locul al patrulea este ocupat de premierul britanic, Rishi Sunak, care se bucură de o încredere de 64% în rândul ucrainenilor, în vreme ce pe cea de-a cincea poziție se află președintele Consiliului European, Charles Michel, care a acumulat 51% încredere. Top zece este închis de președintele francez, Emmanuel Macron, cu un scor de aproape 44%, la distanță de cancelarul german, Olaf Scholz, care o urmează îndeaproape pe Maia Sandu, cu 49,2%.

De cealaltă parte, majoritatea ucrainenilor nu au încrederea pentru al doilea an la rând în președinții rus și belarus, Vladimir Putin, respectiv Aleksandr Lukaşenko, într-un procent de 97% şi respectiv 94% dintre intervievaţi.

În topul neîncrederii se mai regăsesc preşedintele Chinei, Xi Jinping (73%) şi prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban (69%).

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Germania și Norvegia au convenit să coopereze în producerea de energie regenerabilă pentru a ”consolida securitatea energetică”

Published

on

© Arvid Samland / Ministry of Petroleum and Energy

Norvegia și Germania au convenit joi, la Oslo, să stabilească un ”parteneriat strategic privind clima, energia regenerabilă și industria ecologică”, obiectivul general fiind acela de a duce la îndeplinire prevederile Acordului de la Paris, ”de a crea noi industrii și locuri de muncă ecologice și de a consolida securitatea energetică și economia circulară”.

”Este o perioadă plină de provocări în Europa din cauza războiului din Ucraina. În mijlocul crizei energetice, vedem cât de importantă este Norvegia ca furnizor de încredere al gazului în Europa, dar vedem şi cât de esenţial este faptul să facem mai repede schimbarea către energia regenerabilă”, a spus premierul norvegian Jonas Gahr Store în prezența ministrului german al economiei Robert Habeck, conform Agerpres.

Parteneriatul stabilit între cele două părți acoperă domenii precum: politici climatice, hidrogen, energie regenerabilă/ energie eoliană offshore, emisii negative, materii prime și materiale prelucrate și baterii, industria maritimă/ transport maritim ecologic, microelectronică, conform unui comunicat al executivului de la Oslo.

Norvegia și Germania și-au exprimat ”intenția de a menține un dialog periodic cu privire la principalele evoluții politice relevante pentru parteneriat”.

Acest dialog periodic include evoluții atât la nivel național, cât și la nivelul UE și la nivel mondial, cele două părți angajându-se să contribuie la ”buna funcționare și la reziliența lanțurilor de aprovizionare în cadrul domeniului de aplicare a parteneriatului”.

Pentru a facilita acest lucru, va fi organizată o reuniune anuală la nivel înalt pentru a oferi o direcție strategică parteneriatului, care va fi dezvoltat în continuare în cadrul unui schimb continuu cu asociațiile de afaceri, partenerii sociali și alte părți interesate relevante din ambele țări.

În egală măsură, cele două state au convenit asupra unui program de lucru cu acțiuni concrete pentru a duce la îndeplinire obiectivele convenite:

  1. Politici climatice

Cele două părți vor face periodic schimb de opinii cu privire la evoluțiile actuale ale politicii naționale și europene în domeniul climei. Mai mult, va exista un schimb de experiență cu privire la cele mai bune practici, precum și la provocările din cadrele de politică în domeniul climei, cu scopul de a învăța unii de la alții.

  1. Hidrogen

Va exista o declarație comună separată privind hidrogenul, care va include etapele convenite. Acestea vor fi urmărite cu intenția de a asigura furnizarea de hidrogen din Norvegia către Germania.

  1. Energie regenerabilă / Eoliană offshore

Cele două părți vor să își continue cooperarea în domeniul energiei regenerabile – în special al energiei eoliene offshore. Acestea se vor baza pe eforturile existente de dezvoltare a energiei eoliene offshore, inclusiv a infrastructurii de rețea offshore, cu posibilitatea viitoare de a dezvolta proiecte de cooperare hibride, în cadrul cooperării energetice în Marea Nordului și prin intermediul formatelor bilaterale.

  1. Emisii negative / CCS

Norvegia va informa cu privire la posibilitățile de captare, transport și stocare pe termen lung a CO2 în platforma continentală norvegiană.

Cele două părți vor extinde cooperarea în cadrul Grupului operativ pentru bazinul Mării Nordului. În timpul președinției norvegiene din 2023, vom stabili un nou program de lucru ambițios, care ar putea include elaborarea de orientări pentru circulația transfrontalieră a CO2.

Statele vor discuta diverse opțiuni pentru infrastructura de CO2 și lanțurile valorice, inclusiv o conductă de CO2 din Germania până în Norvegia.

Germania va continua să joace un rol activ în dezvoltarea unui cadru uniform pentru certificarea eliminării carbonului în UE, care este, de asemenea, susținut de Norvegia.

  1. Materii prime și materiale prelucrate și baterii

Părțile își vor intensifica cooperarea în domeniul materiilor prime și al lanțurilor valorice strategice conexe, profitând de interesele strategice comune și vizând consolidarea rețelelor industriale.

Pentru a promova intensificarea schimburilor comerciale și a cooperării, părțile vor organiza un atelier de afaceri pentru actorii din lanțurile valorice relevante pentru tranziția industrială ecologică din ambele țări. Subiectele relevante pentru tranziția industrială norvegiană și germană sunt procesele de producție neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon și cu consum intensiv de energie, cum ar fi oțelul, metalele de bază, aluminiul și siliciul, producția de materii prime pentru baterii (anod și catod) și fabricarea de baterii pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei, precum și materii prime esențiale pentru tehnologiile verzi.

Părțile vor menține un dialog strâns cu privire la participarea norvegiană la proiecte relevante și complementare la IPCEI pentru baterii ”EuBatIn” coordonat de Germania. Părțile vor investiga împreună posibilitățile de finanțare privind materiile prime și materialele prelucrate relevante pentru Legea privind materiile prime critice.

Părțile vor discuta provocările și oportunitățile în acest context și vor face schimb de informații legate de Legea privind reducerea inflației (IRA), precum și de orice evoluții conexe, inclusiv la nivelul UE.

  1. Industria maritimă / Transport maritim ecologic

Părțile vor intensifica dialogul strâns pentru a investiga și a coopera în ceea ce privește inițiativele față de OMI și alte arene relevante în vederea consolidării acțiunilor de transport maritim ecologic, în special în ceea ce privește eliminarea treptată a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transportul maritim.

  1. Microelectronică

Părțile vor explora posibilitățile de intensificare a cooperării în domeniul microelectronicii ca tehnologie-cheie pentru transformarea digitală și ecologică. Aceasta include potențialul de aprofundare a cooperării între producătorii de semiconductori cu sediul în Germania și capacitățile de dezvoltare și cercetare ale Norvegiei în domeniul energiei regenerabile și al tehnologiilor de mediu, precum și dezvoltarea afacerilor și parteneriate ulterioare în domeniul dezvoltării și fabricării de cipuri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Antony Blinken, convorbire telefonică cu ministrul ucrainean de externe: Am subliniat sprijinul SUA pentru consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat american Antony Blinken a discutat sâmbătă la telefon cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, despre apărarea continuă a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, informează comunicatul oficial

Aceștia au discutat despre cele mai recente eforturi ilegale și ilegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță, precum și despre atrocitățile tot mai multe comise de forțele ruse împotriva poporului ucrainean, inclusiv despre crimele de război și încălcările drepturilor omului.

Antony Blinken a reiterat mesajul președintelui Biden, potrivit căruia Statele Unite vor respecta întotdeauna frontierele recunoscute la nivel internațional ale Ucrainei și că vor continua să sprijine eforturile Ucrainei de a recâștiga controlul asupra teritoriului său prin consolidarea militară și diplomatică a acesteia.

„Atrocitățile și încercările nelegitime ale Moscovei de a schimba granițele Ucrainei prin forță nu vor funcționa niciodată. I-am reiterat lui Dmytro Kuleba angajamentul nostru ferm față de Ucraina și am subliniat sprijinul nostru pentru a consolidarea Ucrainei din punct de vedere militar și diplomatic, astfel încât aceasta să-și poată apăra patria”, a transmis secretarul de stat american, pe Twitter.

 

Mai mult, secretarul de stat l-a pus la curent pe ministrul de externe cu privire la asistența americană în domeniul securității, inclusiv pachetul de 1,1 miliarde de dolari al Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei, anunțat săptămâna aceasta, precum și cu livrările viitoare.

„În cadrul convorbirii telefonice de astăzi cu Antony Blinken, am mulțumit Statelor Unite pentru sprijinul său neclintit, inclusiv pentru ultima asistență bugetară și de securitate în valoare de 12,35 miliarde de dolari. Secretarul de stat m-a asigurat că, indiferent de orice demers ilegal al lui Putin, SUA vor continua să sprijine Ucraina în lupta noastră dreaptă”, a scris Dmytro Kuleba, pe Twitter.

 

Mai mult, Antony Blinken și ministrul de externe au discutat și despre eforturile de a se asigura că grânele ucrainene continuă să ajungă la cei mai nevoiași din întreaga lume și despre asigurarea siguranței instalațiilor nucleare ucrainene.

Reamintim că în data de 30 septembrie, președintele rus Vladimir Putin a proclamat anexarea a patru regiuni ocupate militar parțial în estul și sudul Ucrainei invadate de Federația Rusă la 24 februarie, în ceea ce reprezintă cea mai mare anexare teritorială în Europa de la Adolf Hitler încoace, precum și cea mai semnificativă escaladare a războiului de agresiune declanșat de Federația Rusă în Ucraina.

Într-o primă reacție a administrației americane ca urmare a deciziei lui Vladimir Putin, Joe Biden și secretarul de stat Antony Blinken au declarat, la unison, că Statele Unite resping fără echivoc „încercările frauduloase” ale Rusiei de a schimba granițele recunoscute internațional ale Ucrainei și vor impune costuri rapide și severe ca răspuns la încălcarea suveranității Ucrainei de către Federația Rusă.

Drept reacție la acțiunea lui Putin, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a semnat, vineri, după ședința Consiliului de Securitate, cererea de aderare a țării sale la NATO, acesta solicitând desfășurarea unei proceduri accelerate de intrare a Ucrainei în Alianță.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
REPUBLICA MOLDOVA7 hours ago

Ziua Suveranității R. Moldova. Președinta Maia Sandu: Poporul este suveran și decide soarta țării. Va decide și la referendumul privind aderarea la UE, din această toamnă

INTERNAȚIONAL9 hours ago

Eforturi franco-americane pentru situația din Gaza. Ministrul israelian al Apărării este așteptat în SUA de omologul american. Macron îl primește luni pe regele Iordaniei pentru a discuta despre nevoia încetării focului

CONSILIUL UE11 hours ago

Marcel Boloș, prezent la întâlnirea Consiliului Guvernatorilor BEI și ECOFIN pentru a face auzită vocea României: Este esențial să menținem o putere financiară robustă, asigurând astfel stabilitatea financiară a BEI

ROMÂNIA12 hours ago

Accederea României în programul Visa Waiver, printre principalele teme abordate în cea de-a noua reuniune a Dialogului Strategic România-SUA

CONSILIUL UE14 hours ago

Premierul Viktor Orban: Vom face din problema migrației punctul central al viitoarei președinții a Ungariei la Consiliul UE

INTERNAȚIONAL1 day ago

Extremiștii și populiștii târăsc Europa spre ”statul sălbatic”, semnalează secretarul general al Consiliului Europei: Nu fără motiv, după cele două războaie mondiale, decizia a fost de a urma calea multilateralismului

CHINA1 day ago

Sprijinul oferit de China Rusiei în războiul împotriva Ucrainei este principalul motiv al deteriorării relațiilor economice dintre Berlin și Beijing, semnalează vicecancelarul german Robert Habeck într-o vizită în China

MAREA BRITANIE1 day ago

Ministrul Cătălin Predoiu a discutat cu ambasadorul Marii Britanii despre combaterea criminalității organizate transfrontaliere, pledând pentru noi inițiative de cooperare bilaterală

ROMÂNIA2 days ago

Ministrul Luminița Odobescu: Sprijinirea Ucrainei este o condiție indispensabilă, dar insuficientă. În absența unei abordări regionale, riscăm ca peste câțiva ani să ne confruntăm cu o nouă agresiune la Marea Neagră

GALA PREMIILOR MARII LOJI2 days ago

Gala Premiilor MLNR ediția a XI-a 2024. Șapte români de excepție au fost premiați pentru contribuția la dezvoltarea cunoașterii și progresului social

NATO2 days ago

Antony Blinken: SUA sunt recunoscătoare României și lui Klaus Iohannis pentru donarea unui sistem Patriot Ucrainei și pentru rolul jucat ca NATO să se axeze pe flancul estic

NATO2 days ago

Marea Neagră este un punct de inflexiune geopolitică, afirmă Odobescu la întâlnirea cu Blinken: Contăm pe decizii la summitul NATO pentru întărirea apărării la Marea Neagră

ROMÂNIA4 days ago

Întâlnire Ciolacu-Mattarella: Cooperarea economică, valorile comune și conexiunile între cetățenii noștri fac și mai puternice relațiile româno-italiene

ROMÂNIA5 days ago

Prima ședință comună de guvern România-Bavaria. Ciolacu: Memorandumul de Înțelegere pentru promovarea spiritului antreprenorial și în sprijinul IMM-urilor, menit să aducă și mai mult dinamism cooperării noastre bilaterale

ROMÂNIA6 days ago

În fața ascensiunii extremismului și populismului, Nicolae Ciucă face apel la curaj decizional pentru a asigura ”dezvoltarea regimului democratic”, singura ”garanție reală pentru libertatea noastră ca indivizi”

NATO1 week ago

Nume de cod “NSATU”: NATO va înființa o misiune de coordonare a ajutorului militar pentru Ucraina, cu comandament în Germania și noduri logistice în estul Alianței

G71 week ago

Biden și Zelenski au semnat la summitul G7 un pact bilateral de securitate pe 10 ani, acord precursor al aderării Ucrainei la NATO

CONSILIUL EUROPEAN2 weeks ago

Președintele Consiliului European o citează pe Eleanor Roosevelt într-o pledoarie pentru ”un viitor sigur și pașnic” în Gaza: Să privim dincolo de întuneric, spre o soluționare bazată pe soluția celor două state

INTERNAȚIONAL2 weeks ago

Din Bundestag, Volodimir Zelenski invocă căderea Zidului Berlinului pentru a arăta că nu poate exista pace în Ucraina atât timp cât o parte din țară rămâne ocupată de Rusia

ALEGERI EUROPENE 20242 weeks ago

Prima reacție a lui Klaus Iohannis după alegerile europene: Uniunea merge înainte. Guvernul va stabili și va negocia poziția de comisar european

Trending