U.E.
Premierul României, Victor Ponta, a semnat petiția ”România cere Schengen”, inițiată de eurodeputatul Victor Negrescu
Published
10 years agoon

Moțiunea populară România cere Schengen, inițiată de europarlamentarul Victor Negrescu, alături de organizația PES activists România, strânge tot mai multe semnături venite din partea unor importanți factori de decizie ai statului român.
Ultimul nume sonor care s-a alăturat campaniei ”România cere Schengen” este premierul României, Victor Ponta.
”Îi mulțumesc premierului Victor Ponta pentru că sprijină inițiativa organizației Pes Activists Romania de a promova integrarea în spațiul Schengen și de a solicita un tratament egal pentru români în Europa!”, a scris pe Facebook Victor Negrescu, eurodeputatul care a demarat această campanie.
Săptămâna trecută petiția a fost semnată de Președintele Camerei Deputaților Valeriu Zgonea, Ministrul Comunicaţiilor Sorin Grindeanu, Ministrul delegat pentru Dialog Social Liviu Pop, precum și alți demnitari care s-au raliat deja campaniei demarate de Victor Negrescu.
Acțiunea PES activists România face parte din campania mai amplă „România cere Schengen!”, în urma căreia Victor Negrescu a obținut deja susținerea a 6 state europene (Irlanda, Cehia, Letonia, Ungaria, Lituania și Slovacia) pentru integrarea României în spațiul de liberă circulație, precum și susținerea Comisiei Europene și a Președintelui Parlamentului European, Martin Schulz.
Eurodeputatul a anunțat că toate semnăturile strânse în cadrul campaniei, atât din mediul online, cât și din offline, vor fi depuse în Parlamentul European, în cadrul Comisiei specializate pentru Petiții.
„România cere Schengen pentru că s-au împlinit deja 4 ani de discriminare la adresa țării noastre, 4 ani de când Uniunea Europeană și statele membre au admis oficial că România a îndeplinit toate criteriile tehnice obiective pentru a fi parte a zonei de liberă circulație. În iunie 2011, atât Consiliul JAI, cât și Parlamentul European, au stabilit acest lucru.
Dar cu toate acestea, iată că în anul 2015 încă ni se blochează acest drept! În fața opoziției total nefundamentată a câtorva state, decidenții României privind politica externă – președinții Băsescu și Iohannis – nu au făcut nimic de-a lungul anilor pentru a ne apăra dreptul de a accede în Schengen. Iar din păcate, în continuare se pare că Președintele Iohannis nu dă dovadă decât de indiferență pe această temă.
De aceea, în lipsa unor acțiuni hotărâte din partea acestor lideri, trebuie să luăm singuri atitudine și să acționăm pentru a ne face vocea auzită în Europa! Trebuie să demonstrăm că noi, românii, nu mai tolerăm astfel de abuzuri. Voi depune toate semnăturile, obținute de colegii din PES activists România în cadrul campaniei noastre, în cadrul Comisiei pentru Petiții din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.
Moțiunea populară a PES activists România poate fi semnată aici:
www.petitieonline.com/romania_cere_schengen
.
.
You may like
Eurodeputatul Dan Motreanu se opune utilizării fondurilor Politicii de Coeziune pentru cheltuielile de apărare ale UE
Nemulțumire în Parlamentul European față de intenția CE de a ocoli instituția pentru aprobarea mai rapidă a noului instrument financiar SAFE destinat consolidării capacităților de apărare ale țărilor din UE
ReArm Europe: Parlamentul European îndeamnă UE să își asigure securitatea cu eforturi “similare celor din perioade de război”
Parlamentul European: UE este acum principalul aliat strategic al Ucrainei și trebuie să contribuie la garanții solide de securitate
Parlamentul European pledează pentru o UE mai competitivă, care să respecte standardele sociale și de muncă
Parlamentul European reacționează la tarifele impuse de SUA: Trebuie să aleagă între haos comercial și oportunități economice extinse. Oricare ar fi decizia lor, UE este pregătită
1 Comment
Leave a Reply
Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
CONSILIUL EUROPEAN
Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung
Published
12 hours agoon
March 14, 2025
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a prezentat vineri agenda viitoarei reuniuni a Consiliului European, subliniind competitivitatea ca temă centrală și abordând, de asemenea, apărarea, Ucraina și prioritățile economice. Într-o scrisoare adresată liderilor UE, Costa a subliniat necesitatea unei “Uniuni mai competitive” ca o condiție prealabilă pentru consolidarea poziției Europei pe plan mondial și asigurarea securității pentru cetățenii săi.
“Sprijinul nostru continuu pentru Ucraina, necesitatea de a investi în apărare și competitivitatea noastră sunt strâns legate. O Uniune mai competitivă va fi o Uniune mai puternică, mai capabilă să îmenține securitatea cetățenilor săi și să-și apere valorile pe scena globală”, a scris Costa în scrisoarea adresată liderilor europeni.
Reuniunea, programată să înceapă la 20 martie, va urma Consiliului European special desfășurat la începutul acestei luni, în special în ceea ce privește Ucraina și strategia de apărare. Liderii vor discuta următorii pași în politica europeană de securitate în lumina Cărții albe privind viitorul apărării europene, pe care Comisia Europeană o va prezenta în ajunul summitului. Discuțiile vor avea loc în contextul agresiunii continue a Rusiei și al presiunii tot mai mari ca Europa să își consolideze capacitățile de apărare independent de Statele Unite.
Competitivitatea ca piatră de temelie
Costa a subliniat trei domenii prioritare pentru competitivitate: simplificarea, energia și uniunea economiilor și investițiilor. Acestea, a susținut el, ar trebui să servească drept bază pentru consolidarea rezilienței economice a UE. În timp ce competitivitatea va fi în centrul atenției, vor fi abordate și alte aspecte structurale, cum ar fi politica industrială, piața unică și dezvoltarea talentelor. Liderii se vor concentra asupra planurilor de acțiune pentru sectoarele automobilelor, oțelului și metalurgiei, care se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea concurenților mondiali.
Summitul euro, care va avea loc într-un format incluziv, va include discuții cu președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, și cu președintele Eurogrupului, Paschal Donohoe. Stabilitatea economică, controlul inflației și politicile de investiții se vor afla probabil pe primele locuri pe ordinea de zi.
O primă dezbatere privind bugetul pe termen lung al UE
Un aspect esențial va fi următorul cadru financiar multianual (CFM), bugetul pe termen lung al UE, pe marginea căruia liderii europeni vor dezbate pentru prima dată în perspectiva pregătirii de către Comisia Europeană a propunerii sale de buget.
Costa a îndemnat liderii să adopte o abordare “deschisă”, avertizând că UE trebuie să asigure resurse financiare suficiente pentru a-și îndeplini ambițiile. Un aspect-cheie al dezbaterii va fi rolul noilor resurse proprii, în special în contextul viitoarei rambursări a Next Generation EU, fondul de redresare din perioada pandemiei.
Costa a adresat liderilor două întrebări orientative: Cum poate fi finanțat bugetul UE în mod adecvat pentru a-și atinge obiectivele? Și cum ar trebui structurate noile fluxuri de venituri în cadrul următorului CFM?
Ucraina, migrația și tensiunile din Orientul Mijlociu
Consiliul European își va reafirma sprijinul continuu pentru Ucraina, președintele Volodimir Zelenski fiind așteptat să se adreseze liderilor. Dezbaterea se va extinde, de asemenea, la chestiuni de securitate mai largi, în special pe măsură ce capitalele europene sporesc cheltuielile pentru apărare și colaborarea industrială.
Migrația rămâne o prioritate-cheie, liderii urmând să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește returnările și gestionarea frontierelor pe baza unei informări din partea președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. În plus, rolul UE în gestionarea tensiunilor din Orientul Mijlociu va fi pe ordinea de zi, în special pe fondul eforturilor diplomatice recente de stabilizare a regiunii.
Un calendar imprevizibil
Summitul va începe cu tradiționalul schimb de opinii cu președintele Parlamentului European, Roberta Metsola. Deși Costa își propune să încheie discuțiile într-o singură zi, el a recunoscut că evoluțiile geopolitice în curs ar putea necesita prelungirea reuniunii până vineri dimineața.
Cu o agendă încărcată care cuprinde reforma economică, securitatea și provocările geopolitice, Consiliul European din martie este pregătit să fie un moment definitoriu în conturarea direcției strategice a UE pentru următorii ani.
U.E.
“Germania s-a întors!”, exclamă Merz după acordul istoric privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea: “Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”
Published
14 hours agoon
March 14, 2025
Blocul conservator CDU/CSU al viitorului cancelar german Friedrich Merz și social-democrații (SPD) cancelarului în funcție Olaf Scholz au ajuns la un acord de principiu cu Verzii cu privire la un plan de investiții masive pentru a debloca sute de miliarde de euro pentru apărare și infrastructură.
“Germania s-a întors. Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”, a declarat Merz, vineri, la Berlin, într-o conferință de presă, citat de Deutsche Welle și Politico Europe.
Planul de reformă a datoriei, prezentat în comun de conservatori și social-democrați, ar excepta cheltuielile de apărare de la rigorile frânei constituționale a datoriilor țării și va crea un fond special extra-bugetar de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură.
Acordul cu Verzii deschide calea pentru ca măsurile să fie adoptate marți în Bundestag, înainte de finalul de mandat al actualului Parlament.
Merz a declarat, de asemenea, că se așteaptă ca țara să deblocheze 3 miliarde de euro în ajutor militar pentru Ucraina odată ce Parlamentul va aproba reforma datoriei.
Liderul creștin-democrat și viitor cancelar ca urmare a câștigării alegerilor din luna februarie propus ca cheltuielile de apărare de peste 1% din produsul intern brut să fie exceptate de la restricțiile impuse de frâna constituțională a Germaniei privind datoria, care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut, cu excepția situațiilor de urgență.
Între timp, co-liderul social-democrat Lars Klingbeil a declarat că un impuls guvernamental major de împrumut și investiții a fost un “impuls puternic” pentru cea mai mare economie a Europei.
“Am pus bazele pentru ca Germania să se pună pe picioare și să se protejeze”, a declarat Klingbeil după ce SPD-ul a convenit cu conservatorii și Verzii asupra pachetului istoric de datorii.
Liderii conservatori și SPD au anunțat, de asemenea, propunerea unui fond special de 500 de miliarde de euro pentru finanțarea proiectelor de infrastructură în afara cheltuielilor bugetare normale în următorul deceniu – un plan care pare să vizeze legislatorii de stânga care altfel s-ar putea opune relaxării normelor privind datoria pentru a permite doar cheltuielile de apărare.
Verzii au refuzat inițial să susțină planul, care avea nevoie de sprijinul lor pentru a atinge majoritatea de două treimi necesară pentru un amendament constituțional în Bundestag, camera inferioară a parlamentului german.
Obiectivul lui Merz este de a asigura fondurile înainte de întrunirea noului Bundestag, la 25 martie, unde acestea riscă să fie blocate de un contingent extins de parlamentari de extremă dreaptă și de extremă stângă.
Bundestagul demisionar ar putea adopta pachetul marți. Acesta ar trebui apoi să fie aprobat de o majoritate de două treimi în camera superioară, Bundesrat.
U.E.
UE salută finalizarea negocierilor pentru Tratatul de Pace dintre Armenia și Azerbaidjan
Published
15 hours agoon
March 14, 2025
Uniunea Europeană a salutat anunțurile făcute de Armenia și Azerbaidjan privind finalizarea negocierilor asupra Acordului de Pace și Stabilire a Relațiilor Interstatale, potrivit unui comunicat al Serviciului European de Acțiune Externă.
„Apreciem eforturile susținute ale ambelor părți în ultimii ani pentru a ajunge la acest moment, atât prin negocieri bilaterale, cât și cu sprijinul comunității internaționale”, a transmis Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate. „Acest anunț reprezintă un pas decisiv către o pace durabilă și securitate în regiune”, a adăugat ea.
Ministerul de Externe al Armeniei a confirmat joi că acordul este gata de semnare, după ce Erevanul a acceptat propunerile din partea Baku pe două articole anterior disputate. Armenia și Azerbaidjanul urmează să stabilească locul și data semnării tratatului, relatează DW.
Pe de altă parte, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului a declarat că negocierile s-au încheiat, dar a subliniat că Armenia trebuie să își modifice constituția și să renunțe la orice pretenție teritorială asupra Azerbaidjanului. Baku cere eliminarea din Constituția Armeniei a oricărei referințe la Declarația sa de Independență, care conține referiri la Nagorno-Karabah. Orice astfel de modificare a constituției armene ar necesita organizarea unui referendum.
Un conflict de peste trei decenii asupra regiunii Nagorno-Karabah
Armenia și Azerbaidjanul au purtat două războaie pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, unul la începutul anilor ’90, după prăbușirea Uniunii Sovietice, și altul în 2020. În septembrie 2023, Azerbaidjanul a preluat controlul total asupra regiunii într-o ofensivă de 24 de ore, determinând peste 100.000 de armeni să fugă în Armenia, temându-se de represalii. Erevanul a acuzat Baku de epurare etnică.
De-a lungul anilor, ambele state au declarat în repetate rânduri că un acord de pace este aproape, însă discuțiile anterioare nu au reușit să ducă la un consens final.
UE, pregătită să sprijine implementarea acordului
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a subliniat că este esențial ca cele două părți să mențină acest impuls pozitiv și să finalizeze procesul cu același spirit de compromis și orientare către viitor.
„UE sprijină pe deplin procesul de normalizare dintre Armenia și Azerbaidjan și este pregătită să ofere sprijin suplimentar și expertiză, dacă părțile vor solicita acest lucru”, a afirmat Kallas.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

Ilie Bolojan participă sâmbătă la videoconferinţa convocată de premierul britanic Keir Starmer după discuțiile SUA – Ucraina de la Jeddah

Canada: Mark Carney a preluat mandatul de premier de la Justin Trudeau cu mesajul că țara “nu va face parte niciodată din SUA”

Antonio Costa îi convoacă pe liderii UE la summitul Consiliului European axat pe competitivitate, apărare și Ucraina. Va avea loc o primă dezbatere privind viitorul buget pe termen lung

Secretarul general NATO deschide ușa normalizării “pas cu pas” a relațiilor cu Rusia după încheierea războiului: Să nu fim naivi cu privire la ruși, dar Rusia este acolo, nu va dispărea

“Germania s-a întors!”, exclamă Merz după acordul istoric privind creșterea datoriei pentru a finanța înarmarea: “Germania își aduce marea contribuție la apărarea libertății și păcii în Europa”

Trump anunță că SUA au avut “discuții foarte bune și productive” cu Putin: Este o șansă foarte bună ca acest război să se încheie

UE salută finalizarea negocierilor pentru Tratatul de Pace dintre Armenia și Azerbaidjan

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Bolojan se va consulta cu Guvernul înainte de summitul Consiliului European: Vor fi două categorii de fonduri pentru apărare, unele gestionate la nivel național și altele integrat european

Raport Comisia Europeană: 70% dintre consumatorii europeni au încredere că drepturile lor sunt respectate de comercianți, însă riscurile online persistă

V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie

Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013

Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”

Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia

9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial

Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa

Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”

Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat

Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar

Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei

Premierul Marcel Ciolacu: Livrarea primelor automobile complet electrice fabricate de Ford Otosan este o realizare ce subliniază puterea unui parteneriat solid

Zelenski denunță manipularea Rusiei privind un armistițiu: Lui Putin îi este teamă să îi spună direct lui Trump că dorește să continue acest război

Extremismul și populismul nu aduc bani și nu construiesc spitale, subliniază vicepreședintele PE Victor Negrescu, prezentând eforturile depuse pentru a aduce mai multe fonduri UE în România

Președintele Consiliului Județean Cluj, după sosirea celor 34 de microbuze electrice achiziționate cu fonduri de redresare: Facilitează accesul tinerilor la școală, asigurându-le dreptul la educație

Vicepreședintele BEI, Thomas Östros, subliniază importanța parteneriatelor pentru a răspunde nevoii universale de acces echitabil la servicii medicale: Provocările în acest domeniu nu cunosc granițe

Ilie Bolojan: Semnarea acordului SUA-Ucraina privind mineralele, o “bază bună” pentru dialog transatlantic aprofundat către o soluție de pace

Nu putem vorbi de securitate la Marea Neagră fără Turcia, afirmă Ilie Bolojan într-un semnal al susținerii României pentru rolul Turciei în securitatea europeană

Ilie Bolojan, după primul său Consiliu European: Am stabilit ca prioritară întărirea flancului estic, de la Baltică la Marea Neagră. Prioritățile militare ale României vor fi stabilite în comun cu NATO

Ilie Bolojan: România nu va trimite trupe în Ucraina, ci poate fi un hub logistic pentru alte trupe; România va participa la reuniunea șefilor apărării de la Paris

Premierul Marcel Ciolacu: Când românii mai aud vreun mistic care le spune că nu avem nevoie de banii europeni, să se gândească cum ar fi arătat astăzi România fără această sursă importantă de finanțare
Trending
- ROMÂNIA1 week ago
Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, a fost numit raportor pentru „Uniunea Competențelor” în cadrul Comitetului European al Regiunilor
- INTERNAȚIONAL1 week ago
Înfrângere pentru Trump la o zi după discursul din Congres: Curtea Supremă a respins decizia liderului SUA de a opri ajutoare externe de 2 miliarde de dolari prin USAID
- BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 week ago
CEO Renault, Luca de Meo, semnalează: Centrul de greutate al industriei auto s-a transferat în China. Este timpul ca Europa să renunțe la reglementările ce constrâng capacitatea de inovare a companiilor
- ROMÂNIA1 week ago
Marcel Ciolacu îi va transmite Ursulei von der Leyen că este de acord cu alocarea suplimentară de fonduri pentru armament: „Cu condiția ca banii să ajungă la fabrici din industria românească de apărare”
- ROMÂNIA1 week ago
INTERVIU Directorul general Nuclearelectrica, Cosmin Ghiță: Proiecte americane de 15 miliarde de dolari implementate în România în parteneriat cu SUA. Continuăm proiectele începute în primul mandat al președintelui Donald Trump
Pingback: Monica Macovei îl atacă pe președintele Camerei Deputaților privind semnarea petiției ”România cere Schengen”. Reacția eurodeputatului Victor Negrescu, inițiatorul campaniei | caleaeuropeana.ro