Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Al doilea om al Comisiei Juncker este la București: Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Published

on

Cel de-al doilea om din Comisia Juncker – prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans – se află joi la București pentru o vizită oficială într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans se va întâlni cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

FOTO: EU Council

De la ora 15:30, Frans Timmermans va susține o conferință de presă ce va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Cine este Frans Timmermans și care este relația sa cu România (prezentare CaleaEuropeana.ro)

Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Din această perspectivă, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a fost extrem de activ pe parcursul crizei recente din România, generată de adoptarea inițială a ordonanței de urgență 13 privind modificarea Codurilor penale și urmată de ample proteste de stradă și dezbateri în plenul Parlamentului European.

Frans Timmermans către guvernul de la București în timpul dezbaterii din Parlamentul European din februarie 2017: ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”

Prezent la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European de la Bruxelles privind situația democrației din România – la două zile distanță de la adoptarea ordonanței cu pricina – Frans Timmermans a transmis un mesaj politic puternic guvernului de la București.

Nu întoarceți calea, toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”, a spus acesta în februarie 2017.

Frans Timmermans – relația cu România în calitate de șef al diplomației olandeze

Revenind, relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen, opoziția Olandei în această chestiune fiind un fapt concret.

În 2014, în contextul unei vizite la București și a unui dialog cu omologul său român de atunci, Titus Corlățean, Frans Timmermans evidenția progresele României sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă furniza un non-răspuns privind aderarea României la Schengen.

“Am luat notă cu atenţie de poziţia Guvernului referitoare la aderarea la Schengen. Suntem pregătiţi să urmărim cu atenţie evoluţiile pozitive şi am luat notă de dorinţa dumneavoastră cu privire la deciziile ce urmează a fi luate mai târziu în acest an. Guvernul olandez va aborda această chestiune într-o manieră clasică, strictă, dar corectă şi sper ca aceasta va duce la rezultate pozitive”, a răspuns șeful diplomației olandeze de atunci, Frans Timmermans, alături de Titus Corlățean.

La doi ani și jumătate de la acele discuții, România încă nu este membru al spațiului de liberă circulație Schengen.

Frans Timmermans: diplomat occidental la Moscova în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice

Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene era numit 1 iulie 1990 secretar adjunct al Ambasadei Olandei din Uniunea Sovietică. Încheindu-și prezența diplomatică la Moscova în 1993, Timmermans se afla la post atunci când reformele glasnost și perestroika ale președintelui sovietic, Mihail Gorbaciov, eșuau, iar Uniunea Sovietică era dizolvată.

Limba sa rusă era ”excepțională”, transmite EU Observer, citându-l pe ambasadorul olandez din URSS de atunci, Joris Vos. Șeful misiunii olandeze la Moscova în acea perioadă a rememorat faptul că Timmermans a petrecut două zile în interiorul Casei Albe din Moscova – sediul Sovietului Suprem al Rusiei, ca parte a URSS – ținându-și ambasada informată cu tot ceea ce rușii spuneau despre tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.

Membru al Partidului Laburist din Olanda (centru-stânga) încă din 1990, Frans Timmermans și-a continuat, după experiența diplomatică din Uniunea Sovietică și, ulterior din Federația Rusă, cariera în domeniu, fiind între 1993-1994 șef adjunct al Biroului pentru Cooperare în domeniul dezvoltării europene din cadrul MAE olandez.

Cariera europeană: De la un entuziast apărător al integrării europene la un euro-realist

Născut în anul 1961 la Maastricht – orașul devenit simbol pentru Uniunea Europeană prin tratatul cu același nume – Timmermans și-a dechis din 1994 cariera sa europeană. Plecând din Ministerul de Externe olandez, Frans Timmermans a devenit asistent al comisarului european Hans van den Broek, cel care a deținut în cadrul a două Comisii (Delors și Santer) poziția de comisar pentru relații externe și politică de vecinătate.

Foto: EC Audiovisual Service

În 1995, Timmermans a fost numit consilier principal al lui Max van der Stoel, Înaltul Comisar pentru minorități naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 1998, Frans Timmermans a făcut pasul spre cariera politică, fiind ales în cadrul Parlamentului Olandei și devenind purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Partidului Laburist.

Construindu-și vocația europeană, Frans Timmermans a devenit un autor prolific de opinii-editorial prin intermediul cărora apăra integrarea europeană, scriind în dese rânduri că ”o țară precum Olanda are interes în desăvârșirea unei Europe federale, cu instituții puternice”, notează EU Observer.

Eșecul Tratatului Constituțional al UE, respins de Franța și de Olanda, l-a determinat pe Timmermans în 2005 să se reinventeze drept un ”euro-realist”, iar din 2007 acesta a ocupat poziția de subsecretar pentru afaceri europene în cadrul ministerului de Externe Olandez, pentru ca din 2012 să fie numit șef al diplomației olandeze, poziție pe care a ocupat-o până la momentul numirii sale în calitate de comisar european.

Cu un portofoliu în domeniul statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale, Timmermans a succedat-o în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene – al doilea om ca importanță în cadrul executivului european – pe Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană adoptă noi orientări privind modalitățile de imunizare la schimbările climatice a viitoarelor proiecte de infrastructură

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a publicat noi orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură pentru perioada 2021-2027. Orientările vor contribui la integrarea considerentelor legate de climă în viitoarele investiții și proiecte în materie de infrastructură, de la clădiri și infrastructuri de rețea până la o gamă largă de sisteme și active construite. În acest mod, investitorii europeni instituționali și privați vor putea lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la proiectele considerate compatibile cu Acordul de la Paris și cu obiectivele climatice ale UE, potrivit comunicatului oficial.

Orientările adoptate astăzi vor ajuta astfel UE să pună în aplicare Pactul verde european, să respecte cerințele prevăzute de Legea europeană a climei și să aloce fondurile UE pentru realizarea unor obiective mai ecologice. Orientările sunt aliniate la o traiectorie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu -55 % din emisiile nete până în 2030 și cu obiectivul de realizare a neutralității climatice până în 2050, urmează principiul „eficiența energetică înainte de toate” și principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” și îndeplinesc cerințele prevăzute în legislație pentru mai multe fonduri ale UE, cum ar fi InvestEU, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC) și Fondul pentru o tranziție justă (FTJ).

Efectele schimbărilor climatice au deja repercusiuni asupra activelor și a infrastructurilor cu durate lungi de viață, cum ar fi căile ferate, podurile sau centralele electrice, iar aceste efecte urmează să se intensifice în viitor. De exemplu, construirea de clădiri în zone care ar putea fi afectate de creșterea nivelului mării necesită o atenție deosebită; în mod similar, toleranța la căldură a liniilor de cale ferată trebuie să fie calculată în funcție de temperatura maximă proiectată, și nu de valorile istorice. Prin urmare, este esențial să se identifice în mod clar – și, prin urmare, să se investească în – infrastructura care este pregătită pentru un viitor neutru din punct de vedere climatic și rezilient la schimbările climatice.

Imunizarea la schimbările climatice este un proces care integrează în dezvoltarea proiectelor de infrastructură măsuri de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Orientările tehnice adoptate stabilesc principii și practici comune pentru identificarea, clasificarea și gestionarea riscurilor climatice fizice în cursul planificării, dezvoltării, executării și monitorizării proiectelor și programelor de infrastructură. Procesul este împărțit în doi piloni (atenuare și adaptare) și două faze (examinare și analiză detaliată), iar partea de documentare și verificare a modalităților de imunizare la schimbările climatice este considerată un element esențial al raționamentului pentru luarea deciziilor de investiții.

Mai precis, pentru infrastructura cu o durată de viață care depășește anul 2050, orientările prevăd că exploatarea, întreținerea și dezafectarea finală a oricărui proiect ar trebui să se desfășoare într-un mod neutru din punct de vedere climatic, care poate include considerații legate de economia circulară, cum ar fi reciclarea sau reconversia materialelor. Reziliența la schimbările climatice a noilor proiecte de infrastructură ar trebui asigurată prin măsuri de adaptare adecvate, bazate pe o evaluare a riscurilor aferente schimbărilor climatice.

Orientări tehnice suplimentare privind imunizarea la schimbările climatice a altor investiții decât infrastructura sunt disponibile în Comunicarea Comisiei (2021/C 280-01).

Context

Noile orientări tehnice privind imunizarea la schimbările climatice a proiectelor de infrastructură au fost elaborate de Comisie în strânsă cooperare cu potențialii parteneri de implementare pentru InvestEU, precum și cu Grupul BEI.

Orientările sunt destinate în primul rând promotorilor de proiecte și experților implicați în pregătirea proiectelor de infrastructură. Acestea pot constitui, de asemenea, o referință utilă pentru autoritățile publice, partenerii de implementare, investitori, diversele părți interesate și alți actori.

Pe baza lecțiilor învățate din proiectele majore de imunizare la schimbările climatice din perioada 2014-2020, aceste orientări integrează, de asemenea, imunizarea la schimbările climatice în procesele de gestionare a ciclului de proiect (PCM), de evaluare a impactului asupra mediului (EIM) și de evaluare strategică de mediu (SEA) și includ recomandări destinate statelor membre, care vizează favorizarea proceselor de imunizare la schimbările climatice la nivel național.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană continuă să sprijine financiar România și alte 5 state UE în transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19

Published

on

© Comisia Europeana în România/ Facebook

Comisia Europeană continuă să ofere sprijin financiar suplimentar pentru șase state membre prin intermediul pachetului de mobilitate din cadrul Instrumentului de sprijin de urgență, în valoare de peste 14 milioane de euro, pentru transportul echipamentelor medicale esențiale în combaterea pandemiei de COVID-19, se arată în comunicatul oficial al Executivului.

Această sumă se adaugă la cele 150 de milioane de euro puse deja la dispoziție pentru transportul de echipamente medicale esențiale începând de anul trecut.

Printre transporturile finanțate prin pachetul de mobilitate se numără transportul de medicamente pentru terapie intensivă către Belgia și de seringi și ace către Italia. Ceilalți beneficiari ai fondurilor UE sunt Austria, Cehia, România și Slovenia. În total, au fost finanțate peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări.

Comisarul pentru gestionarea situațiilor de criză, Janez Lenarčič, a declarat: „Lanțurile de aprovizionare și livrările de echipamente medicale au continuat să fie sprijinite de UE. Încă de la începutul pandemiei, Instrumentul de sprijin în situații de urgență s-a dovedit a fi un instrument valoros în lupta noastră comună împotriva COVID-19. Prin intermediul acestui ultim pachet, am finanțat transportul de bunuri esențiale, pentru a contribui la salvarea vieților pacienților și pentru a impulsiona campaniile naționale de vaccinare.”


Instrumentul de sprijin pentru situații de urgență (ESI) face parte dintr-o gamă mai largă de instrumente care oferă asistență din partea UE, cum ar fi mecanismul de protecție civilă al UE, inclusiv rescEU; procedurile comune de achiziții publice și inițiativa de investiții în răspunsul la coronavirus, în timp ce completează, de asemenea, eforturile naționale ale statelor membre.

ESI permite Uniunii Europene să sprijine statele sale membre atunci când o criză atinge o amploare și un impact excepționale, cu consecințe de amploare asupra vieții cetățenilor. În aprilie 2020, ESI a fost activată pentru a ajuta țările UE să facă față pandemiei de coronavirus. ESI continuă să ofere asistență fundamentală.

În perioada aprilie-septembrie 2020, în cadrul primei cereri de finanțare a transportului de mărfuri, ESI a pus la dispoziția a 18 state membre și a Regatului Unit 150 de milioane de euro pentru transportul de articole medicale esențiale. Această finanțare a sprijinit peste 1.000 de zboruri și 500 de livrări pe cale rutieră și maritimă, conținând echipamente de protecție personală, medicamente și echipamente medicale care salvează vieți. Până la sfârșitul lunii iunie 2021, au fost acordate în total 1,15 milioane de euro pentru transportul a 293 de membri ai personalului medical și 35 de pacienți.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UE contribuie cu 1,7 mld. de euro la Parteneriatul mondial pentru educație: Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Ieri, 30 iulie, la Summitul mondial privind educația de la Londra, Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, în calitate de Echipa Europa, s-au angajat să contribuie cu 1,7 miliarde EUR la Parteneriatul mondial pentru educație (Global Partnership for Education – GPE) cu scopul de a facilita transformarea sistemelor de educație în beneficiul a peste un miliard de fete și băieți dintr-un număr de până la 90 de țări și teritorii. Aceasta reprezintă cea mai mare contribuție la GPE. UE își anunțase deja în luna iunie angajamentul de a contribui cu 700 de milioane EUR în perioada 2021-2027.

UE a fost reprezentată la summit de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și de Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale. Intervențiile lor au evidențiat impactul crizei provocate de pandemia de COVID-19 asupra educației copiilor din întreaga lume, precum și hotărârea UE și a statelor membre ale acesteia de a acționa, potrivit comunicatului oficial.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat: „Educația este infrastructura fundamentală pentru dezvoltarea umană. Citit, scris, matematică, logică, competențe digitale, înțelegerea vieții. Indiferent pe ce continent locuim, educația ar trebui să fie un drept cu adevărat universal. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană investește în cooperarea internațională pentru educație mai mult decât tot restul lumii la un loc, iar în aceste vremuri extraordinare, ne intensificăm și mai mult eforturile.”

Jutta Urpilainen, comisara pentru parteneriate internaționale, a declarat: Ne-am angajat să nu permitem ca pandemia de COVID-19 să anuleze deceniile de progrese în ceea ce privește îmbunătățirea accesului la educație și ne vom ține de cuvânt. Cu o contribuție de 1,7 miliarde EUR promise până acum, Echipa Europa anunță cu mândrie că este unul dintre cei mai mari donatori ai Parteneriatului mondial pentru educație și că susține o educație gratuită, incluzivă, echitabilă și de calitate pentru toți. Educația accelerează progresul către îndeplinirea tuturor obiectivelor de dezvoltare durabilă și va avea un rol central în redresarea economică. Împreună cu toți partenerii noștri, putem face astfel încât fiecare copil să aibă șansa de a învăța și de a reuși în viață.”

Echipa Europa sprijină educația la nivel mondial

Sprijinul UE pentru educație se concentrează pe asigurarea calității, a egalității și a echității, precum și pe corelarea competențelor cu locurile de muncă. Aceasta se traduce în special în:

  • investiții în cadre didactice bine pregătite și motivate, care să poată înzestra copiii cu combinația adecvată de competențe necesare în secolul 21. Până în 2030, vor trebui să fie recrutate cel puțin 69 de milioane de noi cadre didactice pentru învățământul primar și secundar, din care peste 17 milioane în Africa;
  • investiții în egalitate, în special în promovarea educației fetelor și în valorificarea potențialului inovațiilor digitale. Educarea și capacitarea fetelor reprezintă un aspect-cheie al Planului de acțiune al UE privind egalitatea de gen III, care urmărește să limiteze creșterea inegalităților în contextul pandemiei și să accelereze progresele în ceea ce privește egalitatea de gen și capacitarea femeilor;
  • investiții în competențe pentru viitor, în vederea pregătirii viitorilor profesioniști, lideri din mediul de afaceri și factori de decizie pentru transformarea verde și digitală.

Abordarea de tip „Echipa Europa” a UE și a statelor membre ale acesteia asigură amploarea, coordonarea și direcționarea necesare pentru a maximiza impactul comun și a oferi oportunități educaționale fiecărui copil.

Context

Summitul mondial privind educația: finanțarea GPE 2021-2025

Summitul mondial privind educația este o conferință de atragere de fonduri pentru GPE, singurul parteneriat mondial pentru educație care reunește reprezentanți ai tuturor grupurilor de părți interesate din domeniul educației, inclusiv ai țărilor partenere, ai donatorilor, ai organizațiilor internaționale, ai grupurilor societății civile, ai fundațiilor și ai sectorului privat.

GPE, găzduit de Banca Mondială, oferă sprijin financiar țărilor cu venituri reduse și celor cu venituri medii inferioare – în special celor cu un număr mare de copii neșcolarizați și cu disparități de gen semnificative. Cea mai mare parte a fondurilor sunt alocate Africii Subsahariene.

În perioada 2014-2020, UE și statele membre ale acesteia au oferit mai mult de jumătate din totalul contribuțiilor la GPE.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA1 week ago

Comisarul european Janez Lenarcic îi răspunde premierului sloven, care l-a acuzat că acționează împotriva intereselor țării sale: Prejudiciile sunt provocate de cei care subminează statul de drept

INTERNAȚIONAL1 week ago

Emmanuel Macron, aflat la Tokyo pentru Jocurile Olimpice, a discutat cu premierul japonez despre lupta împotriva schimbărilor climatice și despre o regiune ”indo-pacifică liberă”

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Republica Moldova: Bogdan Aurescu a anunțat un nou sprijin de 300.000 euro pentru societatea civilă și presa independentă

REPUBLICA MOLDOVA1 week ago

Vizita lui Bogdan Aurescu la Chișinău: România va fi mereu alături de Maia Sandu. R. Moldova poate deveni un model de orientare pro-europeană în vecinătatea estică a UE

ROMÂNIA1 week ago

Premierul Florin Cîțu apreciază că viteza cu care România va face tranziția la o economie verde va fi diferită de cea a altor țări UE: Partenerii europeni trebuie să ne sprijine mai mult

IMAGINEA ZILEI1 week ago

IMAGINEA ZILEI Militari ai Forțelor Aeriene SUA ajută localnicii afectați de inundațiile devastatoare din Germania

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Se vor construi trei centre de mari arși la București, Timișoara și Târgu Mureș. Finanțarea se va face printr-un program cu Banca Mondială

ROMÂNIA2 weeks ago

Premierul Florin Cîțu: Recunoștință și respect față de militarii români care au participat la acțiunile din Afganistan. Sunt eroi ai României

ROMÂNIA2 weeks ago

România: CE constată o îmbunătățire a cadrului general privind situația statului de drept în 2021, dar subliniază necesitatea desființării SIIJ și modificarea codurilor penale

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană publică al doilea raport privind situația statului de drept în toate țările membre UE: Progresele au fost neuniforme și există motive serioase de îngrijorare determintate de mai multe țări

Team2Share

Trending