Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Al doilea om al Comisiei Juncker este la București: Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Published

on

Cel de-al doilea om din Comisia Juncker – prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans – se află joi la București pentru o vizită oficială într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans se va întâlni cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

FOTO: EU Council

De la ora 15:30, Frans Timmermans va susține o conferință de presă ce va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Cine este Frans Timmermans și care este relația sa cu România (prezentare CaleaEuropeana.ro)

Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Din această perspectivă, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a fost extrem de activ pe parcursul crizei recente din România, generată de adoptarea inițială a ordonanței de urgență 13 privind modificarea Codurilor penale și urmată de ample proteste de stradă și dezbateri în plenul Parlamentului European.

Frans Timmermans către guvernul de la București în timpul dezbaterii din Parlamentul European din februarie 2017: ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”

Prezent la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European de la Bruxelles privind situația democrației din România – la două zile distanță de la adoptarea ordonanței cu pricina – Frans Timmermans a transmis un mesaj politic puternic guvernului de la București.

Nu întoarceți calea, toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”, a spus acesta în februarie 2017.

Frans Timmermans – relația cu România în calitate de șef al diplomației olandeze

Revenind, relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen, opoziția Olandei în această chestiune fiind un fapt concret.

În 2014, în contextul unei vizite la București și a unui dialog cu omologul său român de atunci, Titus Corlățean, Frans Timmermans evidenția progresele României sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă furniza un non-răspuns privind aderarea României la Schengen.

“Am luat notă cu atenţie de poziţia Guvernului referitoare la aderarea la Schengen. Suntem pregătiţi să urmărim cu atenţie evoluţiile pozitive şi am luat notă de dorinţa dumneavoastră cu privire la deciziile ce urmează a fi luate mai târziu în acest an. Guvernul olandez va aborda această chestiune într-o manieră clasică, strictă, dar corectă şi sper ca aceasta va duce la rezultate pozitive”, a răspuns șeful diplomației olandeze de atunci, Frans Timmermans, alături de Titus Corlățean.

La doi ani și jumătate de la acele discuții, România încă nu este membru al spațiului de liberă circulație Schengen.

Frans Timmermans: diplomat occidental la Moscova în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice

Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene era numit 1 iulie 1990 secretar adjunct al Ambasadei Olandei din Uniunea Sovietică. Încheindu-și prezența diplomatică la Moscova în 1993, Timmermans se afla la post atunci când reformele glasnost și perestroika ale președintelui sovietic, Mihail Gorbaciov, eșuau, iar Uniunea Sovietică era dizolvată.

Limba sa rusă era ”excepțională”, transmite EU Observer, citându-l pe ambasadorul olandez din URSS de atunci, Joris Vos. Șeful misiunii olandeze la Moscova în acea perioadă a rememorat faptul că Timmermans a petrecut două zile în interiorul Casei Albe din Moscova – sediul Sovietului Suprem al Rusiei, ca parte a URSS – ținându-și ambasada informată cu tot ceea ce rușii spuneau despre tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.

Membru al Partidului Laburist din Olanda (centru-stânga) încă din 1990, Frans Timmermans și-a continuat, după experiența diplomatică din Uniunea Sovietică și, ulterior din Federația Rusă, cariera în domeniu, fiind între 1993-1994 șef adjunct al Biroului pentru Cooperare în domeniul dezvoltării europene din cadrul MAE olandez.

Cariera europeană: De la un entuziast apărător al integrării europene la un euro-realist

Născut în anul 1961 la Maastricht – orașul devenit simbol pentru Uniunea Europeană prin tratatul cu același nume – Timmermans și-a dechis din 1994 cariera sa europeană. Plecând din Ministerul de Externe olandez, Frans Timmermans a devenit asistent al comisarului european Hans van den Broek, cel care a deținut în cadrul a două Comisii (Delors și Santer) poziția de comisar pentru relații externe și politică de vecinătate.

Foto: EC Audiovisual Service

În 1995, Timmermans a fost numit consilier principal al lui Max van der Stoel, Înaltul Comisar pentru minorități naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 1998, Frans Timmermans a făcut pasul spre cariera politică, fiind ales în cadrul Parlamentului Olandei și devenind purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Partidului Laburist.

Construindu-și vocația europeană, Frans Timmermans a devenit un autor prolific de opinii-editorial prin intermediul cărora apăra integrarea europeană, scriind în dese rânduri că ”o țară precum Olanda are interes în desăvârșirea unei Europe federale, cu instituții puternice”, notează EU Observer.

Eșecul Tratatului Constituțional al UE, respins de Franța și de Olanda, l-a determinat pe Timmermans în 2005 să se reinventeze drept un ”euro-realist”, iar din 2007 acesta a ocupat poziția de subsecretar pentru afaceri europene în cadrul ministerului de Externe Olandez, pentru ca din 2012 să fie numit șef al diplomației olandeze, poziție pe care a ocupat-o până la momentul numirii sale în calitate de comisar european.

Cu un portofoliu în domeniul statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale, Timmermans a succedat-o în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene – al doilea om ca importanță în cadrul executivului european – pe Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Potrivit Agenției Europene de Medicamente (EMA), comercializarea vaccinului împotriva COVID-19, dezvoltat de companiile germană BioNTech şi americană Pfizer, ar trebui să primească aviz pozitiv, fie negativ cel mai târziu la 29 decembrie, relatează presa străină și Agerpres.

“Dacă informaţiile prezentate sunt suficient de solide pentru a trage o concluzie în ce priveşte calitatea, siguranţa şi eficacitatea vaccinului, EMA îşi va finaliza evaluarea în cadrul unei reuniuni extraordinare prevăzute să aibă loc cel mai târziu pe 29 decembrie”, a afirmat într-un comunicat agenţia europeană.

Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) a început să primească primele cereri de autorizație de introducere pe piață pentru vaccinul COVID-19: „Vaccinurile Covid-19 sunt dezvoltate și autorizate mai repede decât de obicei. Dar vor îndeplini aceleași standarde înalte ca toate celelalte vaccinuri”, se arată într-o postare a Comisiei Europene.

Procesul de autorizare al UE are numeroși pași:
1. La fel ca toate medicamentele, vaccinurile sunt mai întâi testate în laborator.
2. Sunt apoi testate pe voluntari umani care parcurg mai multe runde de studii numite studii clinice. Acest lucru ajută la confirmarea modului de funcționare a vaccinurilor și la asigurarea faptului că beneficiile lor depășesc eventualele efecte secundare sau riscuri.
3. Odată ce există suficiente date din cercetări și studii clinice, companiile pot solicita la EMA autorizația de introducere a vaccinului pe piață.
4. EMA evaluează toate datele și efectuează o evaluare științifică independentă și aprofundată a vaccinului.
5. Pe baza evaluării științifice a EMA, Comisia Europeană acordă o autorizație de introducere pe piață în UE. Vaccinul poate fi apoi utilizat în UE.

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania americană Pfizer în colaborare cu compania germană BioNTech relevă o eficacitate de 95%, potrivit rezultatelor finale ale testelor de fază a treia.

Comisia Europeană a aprobat miercuri, 11 noiembrie, un al patrulea contract cu companiile farmaceutice BioNTech și Pfizer, care prevede cumpărarea inițială a 200 de milioane de doze de vaccin împotriva noului coronavirus, în numele tuturor statelor membre ale UE, plus opțiunea de a solicita până la alte 100 de milioane de doze, care urmează să fie furnizate după ce un vaccin se dovedește sigur și eficient împotriva COVID-19

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

Published

on

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din România salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1, prin care Executivul comunitar ţine cont de drepturile omului şi lasă la alegerea şoferilor profesionişti unde să îşi efectueze odihna legală, relatează Agerpres.

Totodată, Comisia Europeană reconfirmă precizările transmise UNTRR şi Uniunea Internaţională a Transporturilor Rutiere (IRU) încă din 2019, conform cărora autorităţile naţionale de control nu pot solicita şoferilor să prezinte documente care să dovedească faptul că repausul lor săptămânal normal care precedă inspecţia rutieră nu a fost efectuat în vehicul, precizează UNTRR.

În luna noiembrie, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTRR și-a exprimat îngrijorarea cu privire la abordarea firmei de consultanță Ricardo care realizează studiul Comisiei Europene de evaluare a impactului obligației de întoarcere acasă a camioanelor la 8 săptămâni prin includerea unor date distorsionante legate de transportatorii vestici și transporturile internaționale bilaterale care ar putea fi folosite pentru a conduce de fapt la concluzii prestabilite în conformitate cu abordarea Europei de Vest, în dezavantajul transportatorilor rutieri români.

 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care împlinește marți un an de la preluarea mandatului, a transmis că Europa este alături de România, după ce executivul european a anunțat alocarea a 3 miliarde de euro pentru țara noastră prin intermediul programului SURE în aceeași zi în care România își celebrează Ziua Națională.

“România primește astăzi 3 miliarde de euro prin SURE, instrumentul UE ce protejează lucrătorii și firmele europene în timpul pandemiei. Încă un miliard de euro, disponibil în curând. Vor finanța scheme de ocupare, sprijin pentru lucrători și firme în aceste vremuri dificile. Europa vă este alături!”, a scris președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, pe Twitter

Comisia Europeană a anunțat marți alocarea a 3 miliarde de euro către România în cadrul celei de a treia tranșe a sprijinului financiar acordat statelor membre prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro. Anunțul executivului european coincide cu Ziua Națională a României și reprezintă o primă tranșă pentru țara noastră din acest instrument, așa cum a precizat săptămâna trecută și ministrul finanțelor de la București.

În total, Comisia Europeană a alocat marți suma de 8,5 miliarde de euro către cinci țări membre ale Uniunii Europene prin intermediul Instrumentului SURE de 100 de miliarde de euro și din care România va primi în total 4,1 miliarde de euro, o tranșă ulterioară de 1,1 miliarde euro fiind programată pentru perioada următoare.

Ca parte a operațiunilor de marți, Belgia a primit 2 miliarde de euro, Ungaria 200 milioane de euro, Portugalia 3 miliarde de euro, România 3 miliarde de euro și Slovacia 300 milioane de euro.

“Acest sprijin, sub formă de împrumuturi acordate în condiții favorabile, va ajuta aceste state membre să abordeze creșterea bruscă a cheltuielilor publice pentru păstrarea ocupării forței de muncă. În mod specific, acestea vor contribui la acoperirea costurilor legate direct de finanțarea schemelor naționale de muncă pe termen scurt și a altor măsuri similare pe care le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, inclusiv pentru lucrătorii independenți”, subliniază Comisia Europeană într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Cu plățile de astăzi, 15 state membre au primit aproximativ 40 de miliarde de euro în cadrul instrumentului UE SURE între sfârșitul lunii octombrie și sfârșitul lunii noiembrie. După finalizarea tuturor plăților SURE, Belgia va primi 7,8 miliarde de euro, Ungaria 504 milioane de euro, Portugalia 5,9 miliarde de euro, România 4,1 miliarde de euro și Slovacia 631 milioane de euro.

Instrumentul SURE poate furniza sprijin financiar în valoare de până la 100 de miliarde de euro tuturor statelor membre. Până în prezent, Comisia a propus acordarea unui sprijin financiar în valoare de 90,3 miliarde de euro pentru 18 state membre, între care și România, care va beneficia de 4,1 miliarde de euro

Viitoarele tranșe ale sprijinului vor fi acordate în cursul următoarelor luni, odată încheiate respectivele emisiuni de obligațiuni, a mai anunțat Comisia Europeană.

În ce privește țara noastră, în sedința de Guvern din data de 1 octombrie 2020 a fost aprobat Memorandumul privind încheierea Acordului de împrumut dintre Uniunea Europeană și România, în valoare de 4,099 miliarde de euro, în cadrul instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență ca urmare a apariției epidemiei de COVID-19 (SURE). Împrumutul a fost acordat la cererea părții române, transmisă Comisiei Europene, în baza Memorandumului din data de 7 august 2020, privind acordul de principiu al Guvernului pentru contractarea acestui împrumut.

Împrumutul va susține măsurile adoptate de Guvernul României, în contextul generat de criza COVID-19, în perioada februarie – august 2020, menite să protejeze angajații și persoanele care desfășoară o activitate independentă, cu scopul de a reduce incidența șomajului și pierderea veniturilor. Dintre aceste măsuri, eligibile în cadrul instrumentului SURE, conform evaluării Comisiei Europene enumerăm șomajul tehnic, programul de muncă flexibilă, alte astfel de scheme destinate unor categorii de liber profeșionisti a căror activitate a fost redusă/întreruptă urmare a pandemiei COVID-19, precum și sporuri și alte măsuri similare acordate personalului medical pentru recunoașterea meritelor acestora.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO44 mins ago

România propune aliaților din NATO inițierea procesului de redactare a unui nou Concept Strategic și se oferă să găzduiască viitorul Centru NATO în domeniul rezilienței

ROMÂNIA59 mins ago

Ziua Națională a României. Klaus Iohannis a decorat personalități din domeniul medical pentru lupta lor împotriva COVID-19

EDITORIALE1 hour ago

Op-ed | România 2030: Mic îndreptar pentru România europeană, transatlantică și rezilientă în deceniul următor

COMISIA EUROPEANA4 hours ago

Comercializarea vaccinului împotriva COVID-19 ar putea obține aprobarea Agenției Europene de Medicamente la sfârșitul lunii decembrie

Dacian Cioloș5 hours ago

Dacian Cioloș, mesaj de unitate de Ziua Națională a României: Când îți iubești țara, nu stai deoparte atunci când alții îi fac rău. Trebuie să fim cu adevărat împreună

U.E.5 hours ago

Ziua Națională a României: Franța își exprimă dorința ca Bucureştiul şi Parisul “să lucreze la agenda europeană comună” în timpul președinției franceze a Consiliului UE în 2022

Cristian Bușoi5 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: Pogramul EU4Health, tot mai aproape de un acord final

ROMÂNIA6 hours ago

VIDEO Gest diplomatic inedit: Ambasadoarea Finlandei la UE a interpretat alături de soțul ei romanța “Ciobănaș cu 300 de oi”

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

UNTRR salută publicarea de către Comisia Europeană a primului set de clarificări referitoare la noile prevederi ale Pachetului Mobilitate 1

COMISIA EUROPEANA6 hours ago

Ursula von der Leyen, mesaj pentru România după alocarea a 3 miliarde de euro pentru sprijinirea lucrătorilor: Europa vă este alături

ROMÂNIA3 days ago

Premierul Ludovic Orban: Finalizarea gazoductului BRUA, o investiţie extrem de importantă pentru România şi pentru Europa, permiţând diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz natural ale UE

ROMÂNIA3 days ago

Faza I a gazoductului BRUA, finalizată. Președintele Klaus Iohannis: O etapă esențială a întăririi securității energetice atât a țării noastre, cât și a Uniunii Europene

ROMÂNIA5 days ago

Premierul Ludovic Orban: În următoarea perioadă, România va beneficia de finanțări extrem de importante de la nivel european

EVENIMENTE6 days ago

Coaliția “Votez pentru Sănătate” organizează dezbaterea “De ce avem nevoie de un parteneriat strategic pentru sănătate?” (LIVE, 26 noiembrie, ora 11:00)

Dacian Cioloș6 days ago

Dacian Cioloș: Europa este ținută ostatică de două țări, iar Bruxelles-ul trebuie să arate că știe să ia decizii ferme pentru a apăra libertatea și democrația

U.E.1 week ago

Președinția Germaniei la Consiliul UE patronează proiectul fotografic ”Faces of Europe”, un tablou despre toleranță și conviețuirea în pace

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu: Bugetul politicii de transport nu a fost mărit de Parlamentul European, ceea ce este în detrimentul țărilor din Est

ROMÂNIA1 week ago

Președintele Klaus Iohannis: Voi sprijini solicitările pentru fonduri europene pentru a începe reconstrucția Institutului Clinic Fundeni

Marian-Jean Marinescu1 week ago

Marian-Jean Marinescu: Parlamentul European cere o foaie de parcurs privind trecerea de la motoare cu combustie la cele bazate pe resurse nepoluante pentru a proteja producătorii și consumatorii

Gheorghe Falcă1 week ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Administrațiile locale trebuie să acorde prioritate studiilor pentru reabilitarea termică a clădirilor pentru a primi rapid finanțare europeană

Advertisement
Advertisement

Trending