Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Al doilea om al Comisiei Juncker este la București: Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Published

on

Cel de-al doilea om din Comisia Juncker – prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans – se află joi la București pentru o vizită oficială într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans se va întâlni cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

FOTO: EU Council

De la ora 15:30, Frans Timmermans va susține o conferință de presă ce va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Cine este Frans Timmermans și care este relația sa cu România (prezentare CaleaEuropeana.ro)

Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Din această perspectivă, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a fost extrem de activ pe parcursul crizei recente din România, generată de adoptarea inițială a ordonanței de urgență 13 privind modificarea Codurilor penale și urmată de ample proteste de stradă și dezbateri în plenul Parlamentului European.

Frans Timmermans către guvernul de la București în timpul dezbaterii din Parlamentul European din februarie 2017: ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”

Prezent la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European de la Bruxelles privind situația democrației din România – la două zile distanță de la adoptarea ordonanței cu pricina – Frans Timmermans a transmis un mesaj politic puternic guvernului de la București.

Nu întoarceți calea, toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”, a spus acesta în februarie 2017.

Frans Timmermans – relația cu România în calitate de șef al diplomației olandeze

Revenind, relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen, opoziția Olandei în această chestiune fiind un fapt concret.

În 2014, în contextul unei vizite la București și a unui dialog cu omologul său român de atunci, Titus Corlățean, Frans Timmermans evidenția progresele României sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă furniza un non-răspuns privind aderarea României la Schengen.

“Am luat notă cu atenţie de poziţia Guvernului referitoare la aderarea la Schengen. Suntem pregătiţi să urmărim cu atenţie evoluţiile pozitive şi am luat notă de dorinţa dumneavoastră cu privire la deciziile ce urmează a fi luate mai târziu în acest an. Guvernul olandez va aborda această chestiune într-o manieră clasică, strictă, dar corectă şi sper ca aceasta va duce la rezultate pozitive”, a răspuns șeful diplomației olandeze de atunci, Frans Timmermans, alături de Titus Corlățean.

La doi ani și jumătate de la acele discuții, România încă nu este membru al spațiului de liberă circulație Schengen.

Frans Timmermans: diplomat occidental la Moscova în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice

Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene era numit 1 iulie 1990 secretar adjunct al Ambasadei Olandei din Uniunea Sovietică. Încheindu-și prezența diplomatică la Moscova în 1993, Timmermans se afla la post atunci când reformele glasnost și perestroika ale președintelui sovietic, Mihail Gorbaciov, eșuau, iar Uniunea Sovietică era dizolvată.

Limba sa rusă era ”excepțională”, transmite EU Observer, citându-l pe ambasadorul olandez din URSS de atunci, Joris Vos. Șeful misiunii olandeze la Moscova în acea perioadă a rememorat faptul că Timmermans a petrecut două zile în interiorul Casei Albe din Moscova – sediul Sovietului Suprem al Rusiei, ca parte a URSS – ținându-și ambasada informată cu tot ceea ce rușii spuneau despre tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.

Membru al Partidului Laburist din Olanda (centru-stânga) încă din 1990, Frans Timmermans și-a continuat, după experiența diplomatică din Uniunea Sovietică și, ulterior din Federația Rusă, cariera în domeniu, fiind între 1993-1994 șef adjunct al Biroului pentru Cooperare în domeniul dezvoltării europene din cadrul MAE olandez.

Cariera europeană: De la un entuziast apărător al integrării europene la un euro-realist

Născut în anul 1961 la Maastricht – orașul devenit simbol pentru Uniunea Europeană prin tratatul cu același nume – Timmermans și-a dechis din 1994 cariera sa europeană. Plecând din Ministerul de Externe olandez, Frans Timmermans a devenit asistent al comisarului european Hans van den Broek, cel care a deținut în cadrul a două Comisii (Delors și Santer) poziția de comisar pentru relații externe și politică de vecinătate.

Foto: EC Audiovisual Service

În 1995, Timmermans a fost numit consilier principal al lui Max van der Stoel, Înaltul Comisar pentru minorități naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 1998, Frans Timmermans a făcut pasul spre cariera politică, fiind ales în cadrul Parlamentului Olandei și devenind purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Partidului Laburist.

Construindu-și vocația europeană, Frans Timmermans a devenit un autor prolific de opinii-editorial prin intermediul cărora apăra integrarea europeană, scriind în dese rânduri că ”o țară precum Olanda are interes în desăvârșirea unei Europe federale, cu instituții puternice”, notează EU Observer.

Eșecul Tratatului Constituțional al UE, respins de Franța și de Olanda, l-a determinat pe Timmermans în 2005 să se reinventeze drept un ”euro-realist”, iar din 2007 acesta a ocupat poziția de subsecretar pentru afaceri europene în cadrul ministerului de Externe Olandez, pentru ca din 2012 să fie numit șef al diplomației olandeze, poziție pe care a ocupat-o până la momentul numirii sale în calitate de comisar european.

Cu un portofoliu în domeniul statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale, Timmermans a succedat-o în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene – al doilea om ca importanță în cadrul executivului european – pe Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană lansează miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială în vederea reglementării acestui sector

Published

on

Comisia Europeană va lansa miercuri o amplă dezbatere privind inteligența artificială, cu scopul de a reglementa acest sector aflat în plină dezvoltare și dominat în matere parte de SUA și China, anunță AFP, citat de Agerpres.

Executivul european speră să prezinte spre finalul anului o propunere legislativă în acest sens, după ce va avea mai multe consultări cu părțile avizate, și anume companii, sindicate, societate civilă, dar și guvernele celor 27 de state membre ale UE.

Printre subiectele sensibile se află recunoașterea facială în masă. ”Ceea ce am văzut la Hong Hong Kong m-a înspăimântat cu adevărat”, a precizat vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene, Margrethe Vestager, responsabilă pentru o Europă pregătită pentru era digitală.

În timpul manifestaţiilor de amploare contra Beijingului, ”oamenii au primit un mesaj pe smartphone: <<Ştim că sunteţi acolo, ar trebui să vă întoarceţi acasă>>. Acesta nu este un sprijin pentru libertatea de asociere sau de exprimare”, a deplâns Vestager.

Aceasta se gândește la o interdicție, care ar avea nevoie de sprijinul statelor membre și preconizează un amplu proces de consultări.

Fostul ministru danez al finanțelor care, pe lângă domeniul digital se ocupă și de respectarea regulilor concurenței în Uniunea Europeană, a insista pe faptul că de orice viitoare reglementare vor trebui să beneficieze nu doar marile companii, ci și întreprinderile mici și mijlocii.

”Va trebui să găsim mijloace pentru ca micile firme ambiţioase care vor să lucreze în aceste domenii să poată face asta în mod efectiv”, a explicat Vestager.

Parlamentul European a adoptat la 12 februarie o rezoluție prin care solicită un set puternic de drepturi pentru a proteja consumatorii în contextul inteligenței artificiale și a proceselor decizionale automatizate, potrivit unui comunicat al Legislativului european.

”Oamenii trebuie să poarte întotdeauna răspunderea finală și să poată revoca deciziile adoptate în contextul unor servicii profesionale, precum profesiile medicale, juridice și contabile, precum și serviciile bancare”, au subliniat europarlamentarii.

Aceștia au îndemnat Comisia Europeană să prezinte propuneri pentru a adapta normele de siguranță ale UE pentru produsele (de exemplu, in cazul directivelor privind echipamentele tehnice și siguranța jucăriilor) astfel încât să existe garanția că utilizatorii și consumatorii sunt informați în legătură cu modul de utilizare a acestor produse si sunt protejați de vătămări, iar în același timp producătorilor le sunt clare obligațiile care le revin.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ludovic Orban, întâlnire la München cu Vera Jourova: Comisia Europeană apreciază revenirea României pe o traiectorie pozitivă privind combaterea corupției

Published

on

© Guvernul României

Corespondență de la München

Prim-ministrul Ludovic Orban a evocat prioritatea acordată de Guvernul de la Bucureşti obiectivului încheierii cât mai rapide a Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) în cadrul unei întrevederi cu Vera Jourova, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă.

Întrevederea a avut loc, duminică, în marja Conferinţei de Securitate de la München.

Potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro, premierul a exprimat angajamentul Executivului de a pune în aplicare recomandările formulate de Comisia Europeană.

“Prim-ministrul a evocat, în acest context, măsurile adoptate de la preluarea mandatului pentru combaterea fenomenului corupţiei la nivel guvernamental. Comisarul Jourova a apreciat, la rândul său, revenirea României pe o traiectorie pozitivă în acest domeniu, subliniind, însă, importanţa sustenabilităţii progreselor înregistrate”, se arată în comunicat.

Cei doi înalţi oficiali au reiterat sprijinul pentru continuarea politicii de extindere a UE, exprimând speranţa într-o decizie favorabilă în ceea ce priveşte deschiderea negocierilor de aderare cu Albania şi Republica Macedonia de Nord cu prilejul summitului de la Zagreb, din luna mai a acestui an.

Premierul Orban a subliniat, de asemenea, importanţa continuării sprijinului Uniunii Europene pentru statele membre ale Parteneriatului Estic.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a lansat procedura de deficit excesiv împotriva României

Published

on

©️ Calea Europeană

Strategia fiscal-bugetară pentru perioada 2020-2022, adoptată de Guvern în data de 10 decembrie 2019 şi trimisă Parlamentului, prevede o ţintă de deficit de 3,8% din PIB în 2019, o cifră care potrivit Comisiei Europene constituie o dovadă a existenţei unui deficit excesiv în România, potrivit unui raport adoptat vineri de Comisia Europeană, citat de Agerpres.

Din raport rezultă că România nu respectă criteriul deficitului definit în tratat şi că deschiderea unei proceduri de deficit excesiv este, prin urmare, justificată.

“Deficitul preconizat pentru 2019 este peste şi nu apropiat de valoarea de referinţă de 3% din PIB prevăzută în Tratat. Depăşirea nu este considerată a fi nici excepţională şi nici temporară”, se arată în raportul executivului comunitar.

Conform prognozelor de iarnă ale Comisiei, deficitul guvernamental al României a ajuns la 4% din PIB în 2019, urmând a urca la 4,9% în 2020 şi 6,9% în 2021. Majorarea deficitului este în principal rezultatul majorării pensiilor adoptată în vara lui 2019, în special o creştere de 40% a pensiilor programată pentru luna septembrie 2020, şi o nouă recalculare a pensiilor programată pentru luna septembrie 2021. În plus, între luna decembrie 2019 şi ianuarie 2020, autorităţile au adoptat noi reduceri de taxe şi au dublat alocaţiile pentru copii.

Etapa imediat următoare este formularea de către Comitetul Economic şi Financiar a unui aviz cu privire la raport, în următoarele două săptămâni. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending