Connect with us

COMISIA EUROPEANA

”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție” – Al doilea om al Comisiei Juncker este la București: Cine este Frans Timmermans, gardianul UE în materie de stat de drept

Published

on

Cel de-al doilea om din Comisia Juncker – prim-vicepreședintele executivului european, Frans Timmermans – se află joi la București pentru o vizită oficială într-un context extrem de tensionat generat de propunerea ministrului Justiției de revocare a procurorului-șef al DNA, dar și în condițiile unui schimb de scrisori contradictorii între Jean-Claude Juncker și Frans Timmermans, pe de o parte, și președinții celor două camere ale Parlamentului, pe de altă parte.

Înaltul oficial european va avea întrevederi cu președintele Klaus Iohannis, președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea și cu premierul Viorica DăncilăDe asemenea, prim-vicepreședintele Timmermans se va întâlni cu reprezentanți ai sistemului judiciar din România și membri ai comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei, organism creat pentru reformarea legilor justiției.

FOTO: EU Council

De la ora 15:30, Frans Timmermans va susține o conferință de presă ce va fi transmisă LIVE pe CaleaEuropeana.ro.

Frans Timmermans înaintea vizitei la București: Aștept la venirea în România explicații de la guvernanți cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA

Într-o declarație oferită în exclusivitate pentru CaleaEuropeana.ro la Bruxelles, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a transmis că așteaptă ca autoritățile de la București să îi ofere explicații cu privire la propunerea de revocare a procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, precizând că se va întâlni cu aceasta.

”Voi fi informat joi despre asta. Mă voi întâlni cu ea (procurorul-șef) și cu ministrul justiției și le voi asculta argumentele. Dar știți poziția Comisiei. Trebuie să lăsăm independența judiciară să își facă treaba. Asta este cel mai bine pentru toate statele membre”, a spus Timmermans, reluând declarațiile lui Jean-Claude Juncker potrivit cărora ”nu se pune problema activării articolului 7 din Tratatul de la Lisabona și în cazul României”.

Cine este Frans Timmermans și care este relația sa cu România (prezentare CaleaEuropeana.ro)

Timmermans, însărcinat în cadrul Comisiei Europene cu portofoliul ”Bunei reglementări, a relațiilor interinstituționale, statului de drept și Cartei Drepturilor Fundamentale”, reprezintă vocea Comisiei Europenei și interlocutorul numărul unu de la Bruxelles în materie de stat de drept și standarde constituționale și democratice, dar și o figură cheie în monitorizarea României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV). Din această perspectivă, prim-vicepreședintele Comisiei Europene a fost extrem de activ pe parcursul crizei recente din România, generată de adoptarea inițială a ordonanței de urgență 13 privind modificarea Codurilor penale și urmată de ample proteste de stradă și dezbateri în plenul Parlamentului European.

Frans Timmermans către guvernul de la București în timpul dezbaterii din Parlamentul European din februarie 2017: ”Toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”

Prezent la dezbaterea organizată în plenul Parlamentului European de la Bruxelles privind situația democrației din România – la două zile distanță de la adoptarea ordonanței cu pricina – Frans Timmermans a transmis un mesaj politic puternic guvernului de la București.

Nu întoarceți calea, toți românii merită să trăiască într-o țară fără corupție”, a spus acesta în februarie 2017.

Frans Timmermans – relația cu România în calitate de șef al diplomației olandeze

Revenind, relația dintre Frans Timmermans și România precede actuala poziție de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene. Oficialul european a ocupat între 5 noiembrie 2012 și 17 octombrie 2014 funcția de ministru de Externe al Olandei în guvernul condus de Mark Rutte, funcție în baza căreia a purtat dialoguri bilaterale cu Bucureștiul atât din perspectivă economică – Olanda fiind principalul investitor străin în România -, cât și în dimensiunea aderării României la Schengen, opoziția Olandei în această chestiune fiind un fapt concret.

În 2014, în contextul unei vizite la București și a unui dialog cu omologul său român de atunci, Titus Corlățean, Frans Timmermans evidenția progresele României sub Mecanismul de Cooperare și Verificare, însă furniza un non-răspuns privind aderarea României la Schengen.

“Am luat notă cu atenţie de poziţia Guvernului referitoare la aderarea la Schengen. Suntem pregătiţi să urmărim cu atenţie evoluţiile pozitive şi am luat notă de dorinţa dumneavoastră cu privire la deciziile ce urmează a fi luate mai târziu în acest an. Guvernul olandez va aborda această chestiune într-o manieră clasică, strictă, dar corectă şi sper ca aceasta va duce la rezultate pozitive”, a răspuns șeful diplomației olandeze de atunci, Frans Timmermans, alături de Titus Corlățean.

La doi ani și jumătate de la acele discuții, România încă nu este membru al spațiului de liberă circulație Schengen.

Frans Timmermans: diplomat occidental la Moscova în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice

Experiența politică și diplomatică a lui Frans Timmermans este una extrem de densă și bogată. Fluent în cinci limbi străine – engleză, franceză, germană, italiană și rusă, actualul prim-vicepreședinte al Comisiei Europene era numit 1 iulie 1990 secretar adjunct al Ambasadei Olandei din Uniunea Sovietică. Încheindu-și prezența diplomatică la Moscova în 1993, Timmermans se afla la post atunci când reformele glasnost și perestroika ale președintelui sovietic, Mihail Gorbaciov, eșuau, iar Uniunea Sovietică era dizolvată.

Limba sa rusă era ”excepțională”, transmite EU Observer, citându-l pe ambasadorul olandez din URSS de atunci, Joris Vos. Șeful misiunii olandeze la Moscova în acea perioadă a rememorat faptul că Timmermans a petrecut două zile în interiorul Casei Albe din Moscova – sediul Sovietului Suprem al Rusiei, ca parte a URSS – ținându-și ambasada informată cu tot ceea ce rușii spuneau despre tentativa de lovitură de stat împotriva lui Mihail Gorbaciov.

Membru al Partidului Laburist din Olanda (centru-stânga) încă din 1990, Frans Timmermans și-a continuat, după experiența diplomatică din Uniunea Sovietică și, ulterior din Federația Rusă, cariera în domeniu, fiind între 1993-1994 șef adjunct al Biroului pentru Cooperare în domeniul dezvoltării europene din cadrul MAE olandez.

Cariera europeană: De la un entuziast apărător al integrării europene la un euro-realist

Născut în anul 1961 la Maastricht – orașul devenit simbol pentru Uniunea Europeană prin tratatul cu același nume – Timmermans și-a dechis din 1994 cariera sa europeană. Plecând din Ministerul de Externe olandez, Frans Timmermans a devenit asistent al comisarului european Hans van den Broek, cel care a deținut în cadrul a două Comisii (Delors și Santer) poziția de comisar pentru relații externe și politică de vecinătate.

Foto: EC Audiovisual Service

În 1995, Timmermans a fost numit consilier principal al lui Max van der Stoel, Înaltul Comisar pentru minorități naționale al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE). Din 1998, Frans Timmermans a făcut pasul spre cariera politică, fiind ales în cadrul Parlamentului Olandei și devenind purtător de cuvânt pentru afaceri europene al Partidului Laburist.

Construindu-și vocația europeană, Frans Timmermans a devenit un autor prolific de opinii-editorial prin intermediul cărora apăra integrarea europeană, scriind în dese rânduri că ”o țară precum Olanda are interes în desăvârșirea unei Europe federale, cu instituții puternice”, notează EU Observer.

Eșecul Tratatului Constituțional al UE, respins de Franța și de Olanda, l-a determinat pe Timmermans în 2005 să se reinventeze drept un ”euro-realist”, iar din 2007 acesta a ocupat poziția de subsecretar pentru afaceri europene în cadrul ministerului de Externe Olandez, pentru ca din 2012 să fie numit șef al diplomației olandeze, poziție pe care a ocupat-o până la momentul numirii sale în calitate de comisar european.

Cu un portofoliu în domeniul statului de drept și al protejării drepturilor fundamentale, Timmermans a succedat-o în funcția de prim-vicepreședinte al Comisiei Europene – al doilea om ca importanță în cadrul executivului european – pe Catherine Ashton, fostul Înalt Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

COMISIA EUROPEANA

Președinta Comisiei Europene anunță că „impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina” este în centrul discuțiilor de la summitul G7

Published

on

© G7germany.de

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis duminică, 26 iunie, că UE este alături de Ucraina atât cât va fi nevoie, iar impactul global negativ al războiului Rusiei în Ucraina va fi în centrul discuțiilor de la summitul G7. 

„Cel mai important factor de inflație este reprezentat de prețurile energiei. În Europa, răspunsul nostru este RePowerEU: diversificarea aprovizionării, economii de energie și surse regenerabile. Lucrăm intens cu aliați și parteneri din întreaga lume”, a scris von der Leyen, pe Twitter.

Șefa Executivului european a subliniat că în prima sesiune a summitului G7, pentru a consolida economia globală, trebuie să „combatem inflația, menținând în același timp creșterea economică, să sprijinim sustenabilitatea socială și de mediu, menținând în același timp stabilitatea fiscală și financiară și să consolidăm rezistența lanțurilor de aprovizionare”.

Reamintim că președintele Consiliului European, Charles Michel, a declarat la începutul summitului G7 din Bavaria, că Uniunea Europeană și țările G7 împărtășesc aceleași obiective– „să tăiem oxigenul din mașinăria de război a Rusiei, protejând în același timp economiile noastre”. 

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

CE va emite obligațiuni UE în valoare de 50 mld. de euro în a doua jumătate a anului pentru a finanța în continuare redresarea post-pandemie

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a anunțat, vineri, că intenționează să emită obligațiuni UE în valoare de 50 de miliarde de euro pentru a finanța programul de redresare NextGenerationEU în perioada iulie – decembrie 2022, care va fi completat de finanțare pe termen scurt (EU-Bills).

Fondurile vor fi destinate sprijinirii redresării economice a statelor membre în urma pandemiei de coronavirus în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Pe lângă finanțarea pentru NextGenerationEU, Comisia ar putea fi, de asemenea, nevoită să emită până la 9 miliarde EUR pentru împrumuturi destinate sprijinirii Ucrainei în cadrul unui nou program excepțional de asistență macrofinanciară (AMF) și până la 6,6 miliarde EUR pentru împrumuturi în cadrul programului SURE, sub rezerva cererilor statelor membre și a finalizării procedurilor relevante.

Bazându-ne pe performanțele noastre bune de până acum ca emitent la scară largă, în a doua jumătate a anului vom continua să sprijinim redresarea, să finanțăm tranziția ecologică și digitală și rezistența pe termen lung a Europei prin intermediul finanțării de pe piață”, a declarat comisarul însărcinat cu bugetul și administrația, Johannes Hahn.

Emisiunile din a doua jumătate a anului 2022 se vor baza pe executarea cu succes a programului de redresare NextGenerationEU până în prezent. Din iunie 2021, când Comisia a debutat pe piață cu NextGenerationEU, emisiunile din cadrul programului se ridică la 118,5 miliarde EUR prin intermediul EU-Bonds pe termen lung, din care 28 de miliarde EUR prin emisiunea de obligațiuni verzi NextGenerationEU. În plus, Comisia a continuat să strângă fonduri în cadrul programelor sale de finanțare back-to-back – SURE, AMF și Mecanismul European de Stabilizare Financiară (MESF). Cel mai recent, și ca răspuns la războiul din Ucraina, Comisia a plătit cu succes 1,2 miliarde EUR în cadrul unui program AMF de urgență.

În prima jumătate a anului 2022, Comisia a emis până în prezent obligațiuni UE în valoare de 47,5 miliarde EUR, în conformitate cu obiectivul său de finanțare de 50 de miliarde EUR. O nouă licitație de obligațiuni este planificată pentru 27 iunie 2022. Emisiunile sale din prima jumătate a anului 2022 au fost pe deplin în conformitate cu sumele comunicate în planul de finanțare pentru perioada ianuarie-iunie 2022.

Actualul plan de finanțare se bazează pe cele mai recente previziuni privind viitoarele nevoi de plată NextGenerationEU. Plățile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență – care reprezintă 90 % din plățile efectuate în cadrul NextGenerationEU – depind de finalizarea etapelor și obiectivelor din planurile naționale de redresare și de reziliență ale statelor membre. Prin urmare, calendarul și volumele exacte pot varia. Cu toate acestea, Comisia Europeană este încrezătoare că sumele comunicate în acest plan de finanțare ar trebui să rămână stabile.

În conformitate cu strategia sa de finanțare diversificată, Comisia va continua să utilizeze o combinație de sindicalizări și licitații, precum și obligațiuni UE pe termen scurt. Acest lucru îi va permite să obțină cele mai bune condiții de piață posibile și să poată satisface nevoile de plată ale statelor membre ale UE.

Datorită acestei abordări, Comisia a reușit până în prezent să deburseze 100 de miliarde de euro în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență și câteva miliarde de euro în cadrul altor programe bugetare ale UE care beneficiază de finanțarea NextGenerationEU.

La sfârșitul anului, Comisia își va anunța planurile de emitere pentru prima jumătate a anului 2023.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ucraina, prima țară non-UE, care aderă la programul LIFE, sprijinind refacerea mediului și acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Published

on

© Didier Reynders/ Twitter

Astăzi, comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, se află la Kiev, Ucraina, unde, împreună cu ministrul ucrainean al ecologiei și resurselor naturale, Ruslan Strileț, a semnat un acord privind aderarea Ucrainei la programul LIFE pentru mediu și climă, se arată în comunicatul oficial al Executivului European. 

Ucraina este prima țară din afara UE care aderă la acest program. Prin aderarea la programul LIFE, Ucraina ar putea beneficia de sprijinul LIFE pentru a contribui la refacerea mediului înconjurător după distrugerile provocate de invazia rusă, fie că este vorba de poluare, de distrugerea ecosistemelor sau de alte efecte pe termen lung.

Comisarul Sinkevičius a fost martorul unora dintre aceste distrugeri atunci când a vizitat silvicultura Zdvizhivsky – o suprafață semnificativă a pădurii a fost distrusă de infrastructura militară, inclusiv de săpături și tranșee, iar întreaga zonă este minată. De asemenea, a vizitat compania “Teteriv forestry”, care a suferit pagube cauzate de ocupanți și un nou laborator modern care monitorizează calitatea apei provenite din bazinul râului Nipru și care a primit finanțare din partea UE.

Comisarul Sinkevičius a declarat: “Invazia Rusiei în Ucraina provoacă daune imediate substanțiale la sistemele de alimentare cu apă și de canalizare, poluarea mării, a solului și a aerului, care vor avea un impact de lungă durată asupra mediului. Repercusiunile asupra sănătății umane pot dura foarte mult timp. Prin acest parteneriat, organizațiile publice și private ucrainene vor putea primi sprijin financiar pentru proiecte de curățare a zonelor poluate, de reconstrucție după distrugere într-un mod care protejează și reface natura și care este în armonie cu o economie circulară și cu emisii zero.”

Echipamentele militare și substanțele chimice toxice din apă, sol și aer ar putea persista timp de zeci de ani. După poluare și distrugere, reconstrucția va fi extrem de intensivă în ceea ce privește energia, materialele de construcție și altele. Pe termen scurt, programul LIFE ar putea sprijini eforturile de reconstrucție ale Ucrainei printr-o analiză a nevoilor și prin mobilizarea și consolidarea capacităților diferiților actori pentru a aborda decontaminarea solului și a apei prin soluții bazate pe natură.

Pe termen mediu și lung, la fel ca în alte țări participante la programul LIFE, proiectele pot avea ca scop dezvoltarea și demonstrarea de tehnici și abordări ecoinovative, promovarea celor mai bune practici și a schimbărilor de comportament și altele. Solicitanții ucraineni pot depune deja propuneri în cadrul cererilor de propuneri LIFE 2022. Pentru ca un proiect să primească finanțare, Ucraina trebuie mai întâi să ratifice acordul de asociere.

Continue Reading

Facebook

U.E.1 min ago

Germania, Cehia și Polonia, printre țările care au semnat un memorandum de înțelegere pentru a ”spori securitatea energetică în Europa Centrală și de Est”

NATO17 mins ago

Klaus Iohannis merge la summitul NATO de la Madrid. Mizele României în noul Concept Strategic: Recunoașterea în premieră a importanței strategice a Mării Negre și creșterea pe termen lung a apărării NATO pe întreg flancul estic

CONSILIUL UE32 mins ago

Statele membre au adoptat definitiv regulamentul potrivit căruia capacitățile de stocare a gazelor în UE vor fi pline înainte de sezonul de iarnă

INTERNAȚIONAL35 mins ago

Maia Sandu efectuează prima vizită oficială la Kiev. Va fi primită de președintele Ucrainei Volodimir Zelenski

ROMÂNIA57 mins ago

Ambasadorul României în SUA, primit de Joe Biden la Casa Albă: Dacă Rusia este principala amenințare, răspunsul nu poate fi decât o prezență militară americană și mai robustă în România

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

SUA2 hours ago

Secretarul de stat american: Putin a eșuat în obiectivul său strategic în Ucraina, acela de a pune capăt suveranității și independenței acestei țări

U.E.2 hours ago

Josep Borrell subliniază că extinderea UE cu țările care doresc și sunt capabile să îndeplinească condițiile nu este o „favoare”: Este în interesul nostru strategic

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu îl primește la București pe omologul sârb. Se va discuta parcursul european al Serbiei și viitorul proiectelor comune

G73 hours ago

G7: Johnson a arătat “entuziasm” pentru Comunitatea Politică Europeană propusă de Macron, care ar permite “reangajarea” Regatului Unit în Europa după Brexit

INTERNAȚIONAL2 hours ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN4 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Cristian Bușoi4 days ago

Dosarul Stocării Gazelor: Acordul negociat de eurodeputatul Cristian Bușoi asigură că depozitele de gaze din UE vor fi umplute la cel puțin 80% din capacitate până în noiembrie

PARLAMENTUL EUROPEAN5 days ago

Din plenul PE, Andrej Plenković transmite sprijinul „de neclintit” al Croației pentru ca Ucraina să devină țară candidată la UE

INTERNAȚIONAL6 days ago

Într-un discurs adresat Uniunii Africane, Volodimir Zelenski acuză Rusia că ține Africa ”ostatică”: Pentru a elimina riscul de foamete, ”războiul de colonizare” împotriva Ucrainei trebuie să înceteze

INTERNAȚIONAL7 days ago

Declarația Summitului celor Trei Mări de la Riga: Klaus Iohannis și ceilalți lideri regionali au acordat Ucrainei statutul de “țară parteneră participantă” la Inițiativă

Team2Share

Trending