Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu avertizează după ce Turcia a deschis frontierele către UE pentru migranți: 20-30 de ani de acum înainte, Europa va fi suspusă presiunii extraordinare a migrației

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Fostul președinte și actualul eurodeputat Traian Băsescu a declarat, marți, că Uniunea Europeană a ales calea cea mai ușoară atunci când a ales să ”bage bani” în buzunarele lui Erdogan pentru a ține migranții pe teritoriul Turciei. 

”UE și oamenii din UE știu că procesul de migrație nu este unul care durează un an sau doi. Va dura decade. 20-30 de ani de acum înainte, Europa va fi suspusă unei presiuni extraordinare de transfer de populație, în mod deosebit din Orientul Mijlociu și mai ales din Africa.  În aceste condiții, ce face UE ca politică generală? Fiind cea mai bogată dintre toți jucătorii, plătește un intermediar să-i rezolve problema și oferă Turciei 6 miliarde să țină cei 3,6 milioane de refugiați de răzbioi și economici în Turcia.  Cine crede că asta este o soluție pe termen lung? Nu este! UE, știind că fenomenul de migrație este unul pe termen lung și foarte lung, alege o soluție facilă. A plătit Turcia să-i țină acești refugiați. Cine credea că-i va ține 50 de ani?  A fost o greșeală din partea Turciei că a acceptat să fie dormitor pentru milioane de refugiați care, oricâți bani ți-ar da UE, tot îți creează probleme interne formidabile”, a spus Băsescu, într-o intervenție telefonică în cadrul emisiunii ”Dosar de politician” de la B1 TV.

Fostul președinte a mai explicat că președintele turc Recep Tayyip Erdogan ”a găsit un motiv facil și a dat primul avertisment că dă drumul acestor migranți”.

”Le va da drumul la toți până la urmă, iar UE va constata până la urmă cât de greșit a fost că nu a avut o politică de descurajare a migrației făcută în țara de origine. Asta înseamnă acțiune fermă și, uneori, înseamnă intervenție militară. (…)  Deschidem sau nu noi granițele de bunăvoie, ni se va întâmpla, pentru că nu o să tragă nimeni în 3.000 de oameni pe care îi ai la frontieră și îți presează forțele de ordine”, a mai declarat Traian Băsescu. 

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți o serie de măsuri menite să ajute Grecia să-și protejeze frontierele, pe fondul numărului uriaș de refugiați care vin dinspre Turcia, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a deschis granițele pentru a le permite acestora să ajungă în Europa, într-un gest de șantajare a Bruxelles-ului.

Într-o conferință de presă, susținută alături de președintele Parlamentului European, David Sassoli, președintele Consiliului European, Charles Michel, prim-miniștrii Greciei și Croației, stat care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, Kyriakos Mitsotakis, respectiv Andrej Plenković, Ursula von der Leyen a precizat că ”în zilele și săptămâna următoare vom depune eforturi pentru a ne asigura că oferim sprijinul necesar. Această situație nu reprezintă doar problema Greciei” ci este ”responsabilitatea întregii Europe”.

von der Leyen, care a vizitat granița greco-turcă alături de ceilalți lideri ai instituțiilor europene, într-un gest de solidaritate, a declarat că Frontex va trimite ”o navă de patrulare tip offshore, șase nave de coastă, două elicoptere, o aeronavă ș trei vehicule cu termoviziune”. Cele 530 de forțe de ordine care asigură paza frontierelor maritime și tereste vor fi suplimentare cu 100.

În plus, președintele Comisiei Europene a promis Greciei asistență financiară în valoare de 700 de milioane de euro, 350 de milioane de euro fiind dislocați imediat, cu posibilitate de a suplimenta suma cu încă 350 de milioane de euro, printr-o rectificare bugetară.

Separat, președinția croată a Consiliului UE a convocat o reuniune extraordinară a miniștrilor de interne după ce Turcia a deschis frontierele cu UE pentru refugiați și migranți.

Situația de la frontierele Greciei și Bulgaria cu Turcia riscă să capete cote dramatice și să se transforme într-o nouă criză a refugiaților, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a decis vinerea trecută să deschidă frontierele cu Uniunea Europeană și să lase refugiații și migranți să treacă. Luni, liderul de la Ankara a amenințat Uniunea Europeană cu ”milioane” de migranți care se vor deplasa ”în curând” spre Europa, sugerând că europenii vor primi ”partea lor de povară.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Dan Motreanu

Eurodeputatul Dan Motreanu: Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi uşor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziţia firmelor românești

Published

on

Toate măsurile gândite de Guvernul PNL vor fi ușor accesibile pentru ca fiecare beneficiar să valorifice cât mai repede resursele puse la dispoziția firmelor românești, a transmis eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE într-un mesaj pe Facebook.

Săptămâna trecută, premierul Ludovic Orban a anunțat că Guvernul a primit aprobarea din partea Comisiei Europene pe schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor pentru companiile mari și este pregătit să adopte un act normativ în acest sens.

Acesta a adăugat că, de asemenea, Guvernul are pregătit un set de acte normative pentru a asigura ”lichidate, fluenţă în derularea contractelor”.

Şeful Executivului s-a referit şi la măsurile legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii.

În ceea ce privește programul de finanțare sub formă de granturi pentru IMM-uri, premierul Ludovic Orban a precizat că Guvernul a mobilizat un miliard de euro, ca urmare a deciziei Comisiei de creștere a flexibilității între diferitele programe pe exercițiul financiar 2014-2020, 550 de milioane sub formă de granturi, 350 de milioane, granturi pentru capital de lucru pentru repornirea domeniilor companiilor din domeniile cele mai afectate cum ar fi HORECA, zona de spectacol, transportul rutier de persoane şi, de asemenea, o alocare de 100 de milioane şi pentru granturile către întreprinderile mici care nu au angajaţi, care au administratori care sunt plătiţi din dividende.

”Sigur că avem mai multe decizii legate de supracontractare în cadrul schemelor de finanţare a întreprinderilor mici şi mijlocii, care se derulează în cadrul Programului Operaţional Regional pe măsura 2.1 şi 2.2, granturi pentru investiţii acordate companiilor pe diferite categorii de granturi – între 0 şi 200.000, între 200.000 de euro şi un milion de euro – şi, de asemenea, noul program de granturi în care e în dezbatere publică apelul de proiecte – este vorba de granturi între 2 şi 6 milioane de euro. Modalitatea de finanţare pe care am decis-o este supracontractarea în cadrul finanţărilor pe fonduri europene”, a spus Orban.

Amintim că la începutul lunii iulie, Comisia Europeană a aprobat o schemă în valoare de 4 miliarde de RON (aproximativ 800 milioane de euro) pentru a sprijini companiile din România afectate de pandemia de coronavirus.

Acesta este cea de-a doua schemă de ajutor de stat aprobată României de către Comisia Europeană, după ajutorul de 3,3 miliarde de euro aprobat în luna martie pentru susținerea IMM-urilor.

Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat.

Continue Reading

Corina Crețu

Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE

Published

on

@ Corina Crețu/Facebook

Corina Crețu, fost comisar european pentru politica regională, actualmente eurodeputat, atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”, potrivit unei postări pe Facebook.

La  cinci ani de când a semnat, la București, din partea Comisiei Europene, alături de prim-ministrul Victor Ponta, Programul Operaţional Infrastructură Mare, prin care României i-au fost alocate peste 10 miliarde de euro, fostul comisar european constată cu regret că „nu s-a făcut suficient”, în ciuda eforturilor depuse la Bruxelles în favoarea țării noastre pentru majorarea ratei de cofinanțare din partea UE:

„În 2018, văzând lentoarea cu care se mișcă proiectele și pentru a evita pierderea sumelor, am modificat Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM), alocând mai multe fonduri europene pentru proiecte de importanţă majoră pentru România, precum Magistrala 6 de metrou sau Autostrada Unirii, majorând totodată rata de cofinanţare europeană de la 75% la 85%. Încă de atunci am declarat că dezvoltarea unor reţele de transport rutier şi feroviar ar reprezenta impulsul pe care economia României îl așteaptă de aproape trei decenii. Dincolo de satisfacţia lansării acestui program şi de proiectele punctuale care s-au putut derula datorită POIM, aşa cum sunt tronsoanele din autostrada Lugoj-Deva, Centura Bucureștiului, modernizarea unor reţele de cale ferată sau lucrările de la metroul din Bucureşti, rămâne insatisfacţia că nu s-a făcut suficient”, explică fostul oficial european. 

Ca urmare, Corina Crețu atenționează că perpetuarea politizării marilor proiecte de infrastructură adâncește decalajul de dezvoltare dintre România și alte state din UE și recomandă politicienilor români să se concentreze pe „recuperarea timpului pierdut” în procesul de modernizare a rețelelor de transport rutier și feroviar care ar ajuta „enorm economia”.

„La capitolul infrastructură mare sunt încă foarte multe etape de recuperat faţă de ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Sunt aspecte asupra cărora am atras atenția de fiecare dată. Însă din păcate, există în continuare tentaţia acuzațiilor și a politizării, a scuzelor şi explicaţiilor facile, dar mai puţin determinarea de a recupera timpul pierdut. Politicienii, indiferent de partid, trebuie să înţeleagă faptul că românii au tot auzit scuze, acuze şi explicaţii. Nu asta le lipseşte românilor, ci o infrastructură cât mai dezvoltată, care va ajuta enorm şi economia. Aceasta ar fi una din reformele cu adevărat utile pentru România”, scrie Corina Crețu.

Continue Reading

PPE

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, ales raportor al Comitetului European al Regiunilor privind Agenda pentru competențe în Europa

Published

on

© Csaba Borboly/Facebook

Președintele CJ Harghita, Csaba Borboly, a fost ales raportor al Comitetului European al Regiunilor (CoR) privind Agenda pentru competențe în Europa în vederea obținerii unei competitivități durabile, a echității sociale și a rezilienței, potrivit potrivit unui mesaj al Grupului PPE din această instituție.

Agenda pentru competențe în Europa stabilește obiective cantitative ambițioase în ceea ce privește perfecționarea competențelor (îmbunătățirea competențelor existente) și recalificarea (formarea de noi competențe) care trebuie realizate în următorii 5 ani. Cele 12 acțiuni ale sale se axează pe competențe pentru locuri de muncă prin crearea de parteneriate cu statele membre, cu întreprinderile și cu partenerii sociali în vederea cooperării pentru schimbare, oferind cetățenilor posibilitatea de învățare pe tot parcursul vieții și utilizând bugetul UE ca un catalizator pentru a debloca investițiile publice și private în competențele persoanelor.

Amintim că politicianul român a fost ales, în martie, coordonator PPE în Comisia pentru politici sociale, educație, ocuparea forței de muncă, cercetare și cultură (SEDEC) a CoR.

Prioritățile popularilor europeni în cadrul Comisiei SEDEC, pentru 2020, se concentrează pe provocările demografice, fenomenul de „brain drain” (migrația creierelor, n.r.), politici sociale, egalitate de gen și investiții în inovație.

Csaba Borboly  este un politician român de etnie maghiară, vicepreședinte al Consiliului Județean Harghita în perioada 2004-2008 și președintele Consiliului Județean Harghita din 2008 până în prezent.

Din 2012, este membru al Comitetului European al Regiunilor.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending