Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a transmis joi, în plenul Parlamentului European un mesaj de solidaritate cu Croația, grav afectată de cutremure, și a precizat că țările UE trebuie să învețe din acest efecte și să consolideze clădirile vechi.

“În primul rând aș vrea să exprim solidaritatea mea cu familiile care au avut de suferit de pe urma cutremurului din Croația, cu poporul croat, cu guvernul croat. Și România s-a aflat printre țările care au răspuns imediat solicitării de ajutor a guvernului de la Zagreb”, a spus Băsescu, în debutul intervenției sale.

El a propus o extindere a acestei dezbateri și cu privire la alte țări, nominalizând inclusiv România.

“Uniunea Europeană are o zonă largă afectată de cutremure de mare magnitudine, mă refer la România, Grecia, Italia, Grecia insulară. Va trebui să învățăm din aceste efecte nefericite și prima lecție este aceea că trebuie să învățăm să construim mai bine, iar cea de-a doua este că a devenit o urgență consolidarea clădirilor vechi, care nu sunt construite conform standardelor care să le permită să reziste la cutremure în zone declarate a fi zone de risc și zone de mare risc seismic. Am văzut în România, cutremure de mari proporții în 1977, când 33 de blocuri s-au prăbușit în București, când 1.600 de oameni și-au pierdut viața, când 3.000 de oameni au fost răniți”, a detaliat fostul președinte.

“Avem obligația să luăm măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor la cutremur!”, a conchis Traian Băsescu.

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a afirmat miercuri, în plenul Parlamentului European, că Uniunea Europeană și Statele Unite trebuie să remodeleze procesul de globalizare.

“Inaugurarea de astăzi a mandatului lui Joe Biden este o veste bună pentru Europa, pentru America, pentru lumea liberă. Trebuie însă să remarcăm că evenimentul de la Capitoliu poate fi doar semnalul definitiv. După doi ani de manifestații de stradă în marile democrații din Europa și din America, totul a culminat cu evenimentele din 6 ianuarie de la Capitoliu. Ne întrebăm de ce reușesc populiștii în Europa și în America. Trebuie să vedem ce este în neregulă în sistemul nostru economic, social și politic. Credința mea este că Uniunea Europeană, împreună cu Statele Unite, trebuie să remodeleze procesul de globalizare“, a declarat Băsescu, în cadrul dezbaterii la care au participat și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Joe Biden este învestit miercuri în funcția de președinte al SUA. El va depune jurământul și va deveni cel de-al 46-lea președinte din istoria țării, tema ceremoniei sale de inaugurare fiind “America unită”. 

Joe Biden, fostul vicepreședinte al SUA și candidatul democrat la funcția de președinte al țării, a câștigat scrutinul prezidențial, învingându-l pe Donald Trump și devenind cel de-al 46-lea președinte din istoria Statelor Unite și cel de-al 14-lea fost vicepreședinte care preia funcția supremă în statul american. În egală măsură, Kamara Harris, partenerul politic al lui Biden, va deveni prima femeie vicepreședinte din istoria SUA.

Pregătindu-se pentru acest moment, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și președintele Consiliului European, Charles Michel, au avut marți o întâlnire de peste ore, discutând despre consolidarea legăturilor transatlantice și organizarea în același timp a unui summit al Alianței Nord-Atlantice și a unui Consiliu European extraordinar cu participarea președintelui SUA.

În decembrie trecut, liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au subliniat, în cadrul concluziilor adoptate la Consiliul European, importanța unui parteneriat strategic transatlantic puternic și și-au afirmat deschiderea pentru a discuta prioritățile comune cu noul președinte al Statelor Unite.

Concluziile Consiliului European au urmat unei poziții comune a miniștrilor de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, care au reafirmat importanța strategică a parteneriatului Uniunii Europene cu Statele Unite ale Americii, subliniind că aceasta este “cea mai strânsă relație din lume, înrădăcinată în valori comune și interese comune, legături culturale și istorice, precum și în realitatea geopolitică.

Într-o convorbire telefonică avută în luna noiembrie a anului trecut, președintele ales al SUA Joe Biden le-a comunicat preşedintelui francez, Emmanuel Macron, și cancelarului german Angela Merkel că doreşte “revitalizarea relaţiilor bilaterale şi transatlantice, în special în cadrul NATO şi UE”, după ce aceste raporturi între aliații tradiționali au fost șubrezite de politica administrației Donald Trump și apetitul liderului american pentru coliziune cu UE și Germania.

Tot în luna noiembrie, președinții Comisiei Europene și Consiliului European, Ursula von der Leyen, respectiv Charles Michel, au avut convorbiri telefonice cu președintele ales al SUA, Joe Biden, cei trei lideri convenind asupra necesității reconstruirii alianței dintre Europa și Statele Unite, în timp ce șeful Consiliului European l-a invitat pe viitorul lider de la Casa Albă să efectueze, în 2021, o vizită la Bruxelles pentru un summit cu cei 27 de șefi de state sau de guverne din UE.

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a apreciat marți, într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European, că a fost necesară o pandemie pentru a aflat “cât de puternică și eficientă este Uniunea Europeană atunci când este unită”.

“Încep prin a felicita Comisia pentru efortul și reușita de a asigura vaccinuri pentru toate statele membre într-un ritm care a fost convenit. Realizarea în timp scurt a vaccinului COVID-19 a însemnat un efort de cercetare și financiar fără precedent, care a unit guvernele și comunitatea științifică din toată lumea și în care Uniunea Europeană a avut un rol determinant. Ne-a trebuit o pandemie ca să ne aflăm cât de puternică și eficientă este Uniunea Europeană atunci când este unită”, a spus Băsescu, în cadrul unei dezbateri în plenul de la Bruxelles privind strategia globală a UE referitoare la vaccinarea anti-COVID-19.

Fostul președinte, care s-a vaccinat sâmbătă împotriva COVID-19, a tras și un semnal de alarmă în privința combaterii și a celorlalte boli care cauzează pierderea de vieți în Europa, precizând că acțiunea este urgentă în aceste situații.

“Cauzele cele mai frecvente ale deceselor în Europa sunt cancelarul, bolile cardiovasculare, bolile cronice de rinichi și ficat, diabetul, dar și bolile mintale și dependența de droguri. Toate aceste maladii sunt la fel de amenințătoare și seceră anual cel puțin la fel de multe vieți precum SARS-CoV-2. Acțiunea pentru combaterea acestor boli este o urgență”, a completat el.

“Este esențială digitalizarea, modernizarea infrastructurii, protecția mediului, dar prioritar, Uniunea Europeană trebuie să asigure fondurile necesare pentru cercetare în vederea prevenirii și tratării acestor boli. Înainte de orice, trebuie să asigurăm tuturor cetățenilor noștri dreptul la viață”, a conchis Traian Băsescu.