Eurodeputatul PMP Traian Băsescu i-a îndemnat marți pe liderii și oficiali europeni, în timp ce a criticat vizita Înaltului Reprezentant al UE la Moscova, să îi creadă “pe politicienii din Est care vă spun ce înseamnă Rusia”.

Într-o intervenție susținută în plenul Parlamentului European în cadrul unei dezbateri privind deplasarea lui Josep Borrell la Moscova, fostul președinte al României i-a reproșat acestuia că s-a dus “la Moscova nepregătit pentru o confruntare cu Lavrov într-o conferință de presă”.

“În discursul dumneavoastră v-ați referit la câteva generalități începând de la studenții ruși, o regretată Europă de la Lisabona la Vladivostok, și în fine ați amintit de arestarea lui Navalnâi și a mii de manifestanți. Pentru acest ultim punct Lavrov v-a făcut cadou un filmuleț ilustrând violențe din Occident iar un jurnalist v-a chestionat pe problema ziariștilor de la Sputnik arestați în Letonia. Și pentru ca deriva dumneavoastră să fie completă, ați căzut în capcana întrebării legată de Cuba, ceea ce va îndepărtat definitiv de posibilitatea de a da mesajele necesare și așteptate de europeni. La rându-i, Lavrov a dat varianta rusească la toate subiectele de interes, precum: statele din Parteneriatul Estic, situația din Caucaz, sau din Africa de Nord, migrația ilegală, campanii de dezinformare sau despre multilateralism multipolar și nu a ezitat să compare relația SUA-Cuba cu Rusia-Ucraina. Din păcate abordarea Uniunii asupra temelor enunțate de Lavrov nu a fost auzită de cetățenii europeni pentru că domnul Borrell nu le-a rostit. În fine Lavrov a concluzionat că ”Uniunea Europeană nu este un partener de încredere” iar după conferința de presă trei diplomați din state ale Uniunii au fost expulzați”, a declarat Băsescu, el fiind și unul dintre semnatarii scrisorii prin care a cerut demisia lui Borrell.

“Avem o singură soluție: să nu credem în Moscova și mai credeți-i dragi colegi și pe politicienii din Est care vă spun ce înseamnă Rusia“, a conchis fostul șef al statului.

Borrell a apărut marți după-amiază în Parlamentul European, unde a fost criticat de europarlamentari într-o dezbatere privind vizita la Moscova. Anterior, aproape 80 de europarlamentari au semnat o scrisoare inițiată de eurodeputatul eston din partea grupului PPE, Riho Terras, spunând că sunt “îngrijorați de evoluțiile umilitoare” în timpul vizitei lui Borrell la Moscova. Scrisoarea a fost semnată și de 18 eurodeputații români Eugen Tomac, Marian-Jean Marinescu, Nicolae Ştefănuță, Siegfried Mureşan, Dragoș Pîslaru, Loránt Vincze, Vlad Gheorghe, Ramona Strugariu, Dragoș Tudorache, Gheorghe Falcă, Tudor Ciuhodaru, Traian Băsescu, Vasile Blaga, Rareș Bogdan, Mircea Hava, Daniel Buda, Vlad Nistor și Cristian Bușoi.

Moscova a declarat persona non grata și a decis expulzarea unor diplomaţi polonezi, germani şi suedezi, la numai câteva ore după ce Josep Borrell s-a întâlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov, pentru a discuta despre relaţiile bilaterale. Rusia și-a motivat decizia în baza faptului că acești diplomați au participat la protestele pro-Navalnîi, opozantul rus încarcerat la revenirea sa în țară după ce a fost otrăvit și condamnat la închisoare. Ulterior, Germania, Polonia și Suedia au recurs la măsuri de retorsiune față de expulzările din Rusia, iar cele trei țări UE au declarat “persona non grata” câte un diplomat rus.

Într-o reacție imediată la decizia Rusiei, Borrell a transmis că a fost informat de Lavrov cu privire la expulzarea unor diplomați și a condamnat acțiunea Moscovei. În schimb, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European au interpretat acest gest drept “o palmă pe obrazul Europei” și i-au cerut șefului diplomației UE să vină în plenul Parlamentul European să explice această insultă diplomatică.

Justificându-și vizita ca un moment de menținere a canalelor diplomatice, Josep Borrell a spus că relațiile dintre Europa şi Rusia sunt în derivă și se pare că Rusia se deconectează progresiv de Europa şi consideră valorile democratice o ameninţare existenţială.

“Am fost la Moscova pentru a testa, prin diplomație principială, dacă guvernul rus era interesat să soluționeze diferențele și să inverseze tendința negativă a relațiilor noastre. Reacția pe care am primit-o arată vizibil într-o altă direcție“, a spus șeful diplomației europene, având în vedere că vizita sa la Moscova a fost aspru criticată și privită ca o umilință la adresa Uniunii Europene.

Relațiile UE-Rusia vor fi discutate pe parcursul viitoarelor reuniuni ale miniștrilor de externe din UE și la Consiliul European din 25-26 martie, însă subiectul ar putea fi menționat și în cadrul reuniunii prin videoconferință a liderilor UE din 25-26 februarie.

Statele Unite, NATO și Uniunea Europeană trebuie să consolideze flancul estic al celor două organizații, iar un acord comercial și tehnologic SUA – UE va fi util în competiția cu China, a afirmat miercuri fostul președinte al României, Traian Băsescu, în cadrul unei dezbateri a Subcomisiei pentru securitate și apărare din Parlamentul European.

Eurodeputatul PMP a subliniat că relația Uniunii Europene cu SUA are doi piloni esențiali, și anume “securitatea şi prosperitatea bazată pe consolidarea valorilor noastre”.

Băsescu a identificat patru urgențe în domeniul securității.

“Pentru a reveni la o situaţie acceptabilă de Securitate pentru Europa, SUA au obligaţia să extindă acordul START cu Federaţia Rusă (priveşte controlul asupra rachetelor nucleare intercontinentale), revenirea SUA în acordul “Cer Deschis) şi realizarea unui nou acord privind Forţele Nucleare Intermediare (INF) cu Federaţia Rusă (priveşte rachetele cu rază medie de acţiune)”, a spus acesta, conform unei postări pe Facebook.

Eurodeputatul român s-a referit și la contribuţia statelor member la bugetul de apărare, care trebuie să crească la 2 la sută din PIB, ca o contribuţie reală la creşterea nivelului propriei noastre securităţi, a europenilor.

“SUA, NATO şi UE trebuie să consolideze flancul Estic al NATO şi UE. Împreună, SUA şi UE, trebuie să acţionăm pentru pace şi Securitate în Mediterana de Est” a mai adăugat el.

Băsescu a făcut trimitere și la pilonul prosperității, subliniind că acesta “va consolida valorile noastre şi poate fi îndeplinit printr-un acord comercial şi tehnologic larg între SUA şi UE”.

“Un astfel de acord, dacă va fi suficient de larg, poate fi extrem de util în competiţia economică pe care o avem cu China”, a conchis el.

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a transmis joi, în plenul Parlamentului European un mesaj de solidaritate cu Croația, grav afectată de cutremure, și a precizat că țările UE trebuie să învețe din acest efecte și să consolideze clădirile vechi.

“În primul rând aș vrea să exprim solidaritatea mea cu familiile care au avut de suferit de pe urma cutremurului din Croația, cu poporul croat, cu guvernul croat. Și România s-a aflat printre țările care au răspuns imediat solicitării de ajutor a guvernului de la Zagreb”, a spus Băsescu, în debutul intervenției sale.

El a propus o extindere a acestei dezbateri și cu privire la alte țări, nominalizând inclusiv România.

“Uniunea Europeană are o zonă largă afectată de cutremure de mare magnitudine, mă refer la România, Grecia, Italia, Grecia insulară. Va trebui să învățăm din aceste efecte nefericite și prima lecție este aceea că trebuie să învățăm să construim mai bine, iar cea de-a doua este că a devenit o urgență consolidarea clădirilor vechi, care nu sunt construite conform standardelor care să le permită să reziste la cutremure în zone declarate a fi zone de risc și zone de mare risc seismic. Am văzut în România, cutremure de mari proporții în 1977, când 33 de blocuri s-au prăbușit în București, când 1.600 de oameni și-au pierdut viața, când 3.000 de oameni au fost răniți”, a detaliat fostul președinte.

“Avem obligația să luăm măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor la cutremur!”, a conchis Traian Băsescu.