Eurodeputatul Cristian Bușoi (PNL, PPE), responsabil al Parlamentului European pentru relația cu Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA), a dat asigurări că va continua să monitorizeze și să sprijine activiatea EMA, care trebuie să respecte legislația europeană și să acționeze strict în beneficiul pacienților.

Mesajul europarlamentarului român vine în contextul în care Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a publicat joi un raport privind deciziile sale cheie din 2020.

Anul trecut, EMA a recomandat 97 de medicamente pentru autorizația de introducere pe piață, 39 dintre acestea având o substanță activă nouă, autorizată în premieră în UE. Medicamentele recomandate și avizate de Agenție tratează între altele: cancerul, bolile vasculare și bolile mintale, principalele cauze de deces în UE.

Pe lângă acestea, EMA, organism decisiv în lupta contra COVID-19, a avizat în 2020 atât un vaccin, cât și un tratament contra noului coronavirus.

Autorizarea de noi medicamente este esențială pentru promovarea sănătății publice, iar Agenția Europeană a Medicamentului a asigurat în toți acești ani acces rapid la medicamente de ultimă generație, salvatoare de viață, impunând un standard foarte înalt de siguranță și calitate.

Odată ce un medicament este avizat de EMA și apoi autorizat pentru comercializare, EMA îi monitorizează continuu calitatea și raportul beneficiu-risc și ia măsuri de reglementare atunci când este necesar.

Eurodeputatul Marian-jean Marinescu (PNL, PPE) a anunțat că o parte dintre propunerile cuprinse în documentul de poziție al grupului PPE privind viitorul transport european, pe care l-a coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la raportul de inițiativă proprie a Parlamentului European privind revizuirea liniilor directoare referitoare la rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

”Pentru a avea o rețea europeană de transport completă și funcțională, Parlamentul European vine în întâmpinarea viitoarei propuneri a Comisiei Europene privind reviziuirea liniilor directoare pentru TEN-T. Mă bucur că mare parte dintre propunerile curprinse în documentul de poziție al PPE privind viitorul transportului european, documentul pe care l-am coordonat în 2020, au fost preluate sub formă de amendamente la Raportul inițiativă proprie a PE”, a precizat eurodeputatul român.

Acesta și-a arătat sprijinul pentru principalele solicitări ale Parlamentului European, care vizează:

• evitarea oricărei shimbări majore a hărților de lucru până când coridoarele principale vor fi complete;
• prioritizarea trecerii la combustibili alternativi;
• armonizarea foii de parcurs pentru infrustructura rutieră cu foaia de parcurs pentru industria auto;
• stimularea aplicațiilor digitale în domeniu;
• evitarea întârzierilor din partea acelor state membre care încă nu și-au armonizat planurile naționale de transport cu obiectivele TEN-T;
• realizarea foii de parcurs pentru implementarea ERTMS (Sistemul european de management al traficului feroviar);
• propunerea de măsuri obligatorii pentru managerii infrstructurilor feroviare astfel încât să asigurăm un transport feroviar de graniță fără sincope;
• realizarea unei foi de parcus pentru dezvoltarea transportului pe apele interioare, finanțat printr-un Proiect european de interes comun, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență;
• creșterea sinergiilor portuare între transport, energie și infrastructura rutieră și propunerea de acțiuni care să sporească conectarea rutieră și feroviară a porturilor maritime și a celor de pe apele interioare;
• creșterea sinergiilor între necesitățile de apărare și rețeaua TEN-T pentru a îmbunătăți mobilitatea militară în interiorul Uniunii.

Rețeaua TEN-T este compusă din două niveluri: o rețea centrală care urmează să fie finalizată până în 2030 și o vastă rețea afluentă care aduce trafic în aceasta și care urmează să fie finalizată până în 2050. 

Rețeaua afluentă globală va asigura acoperirea completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor. Rețeaua centrală va acorda prioritate celor mai importante legături și noduri ale TEN‑T, astfel încât acestea să devină pe deplin funcționale până în 2030. 

Ambele niveluri includ toate modurile de transport: rutier, feroviar, aerian, pe căi navigabile interioare și transportul maritim, precum și platformele intermodale.

Comisia Europeană a prezentat propunerea privind rețeaua transeuropeană de transport în mai 2018, ca parte a celui de al treilea pachet ”Europa în mișcare”, al cărui scop este ca mobilitatea europeană să devină mai sigură, mai puțin poluantă, mai eficientă și mai accesibilă.

Din dorința de a înfăptui o transformare fundamentală a transporturilor, Executivul european a prezentat la începutul lunii decembrie 2020 Strategia pentru mobilitate sustenabilă și inteligentă, însoțită de un plan de acțiune ce cuprinde 82 de inițiative care vor ghida activitatea UE în următorii patru ani.

Așadar, Uniunea Europeană a pus la data mai sus amintită bazele procesului prin care sistemul de transport european își poate realiza transformarea verde și digitală, devenind astfel mai rezilient în fața viitoarelor crize.

Astfel, Comisia Europeană și-a fixat următoarele:

Până în 2030:

• cel puțin 30 de milioane de autoturisme cu emisii zero vor fi în exploatare pe drumurile europene
• 100 de orașe europene vor fi neutre din punct de vedere climatic
• traficul feroviar de mare viteză se va dubla la nivelul întregii Europe
• călătoriile colective programate pentru deplasări cu o lungime de sub 500 de km vor trebui să fie neutre din punctul de vedere al carbonului
• mobilitatea automatizată va fi implementată la scară largă
• navele maritime cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2035:

• aeronavele de mare capacitate cu emisii zero vor fi pregătite pentru lansarea pe piață

Până în 2050:

• aproape toate autoturismele, furgonetele, autobuzele și vehiculele grele noi vor avea emisii zero
• traficul feroviar de marfă se va dubla
• o rețea transeuropeană de transport (TEN-T) multimodală deplin operațională, pentru un transport sustenabil și inteligent, cu conectivitate de mare viteză.

De asemenea, Comisia Europeană s-a angajat să consolideze piața unică – de exemplu, prin consolidarea eforturilor și a investițiilor pentru finalizarea rețelei transeuropene de transport (TEN-T). 

Eurodeputatul PMP Traian Băsescu a transmis joi, în plenul Parlamentului European un mesaj de solidaritate cu Croația, grav afectată de cutremure, și a precizat că țările UE trebuie să învețe din acest efecte și să consolideze clădirile vechi.

“În primul rând aș vrea să exprim solidaritatea mea cu familiile care au avut de suferit de pe urma cutremurului din Croația, cu poporul croat, cu guvernul croat. Și România s-a aflat printre țările care au răspuns imediat solicitării de ajutor a guvernului de la Zagreb”, a spus Băsescu, în debutul intervenției sale.

El a propus o extindere a acestei dezbateri și cu privire la alte țări, nominalizând inclusiv România.

“Uniunea Europeană are o zonă largă afectată de cutremure de mare magnitudine, mă refer la România, Grecia, Italia, Grecia insulară. Va trebui să învățăm din aceste efecte nefericite și prima lecție este aceea că trebuie să învățăm să construim mai bine, iar cea de-a doua este că a devenit o urgență consolidarea clădirilor vechi, care nu sunt construite conform standardelor care să le permită să reziste la cutremure în zone declarate a fi zone de risc și zone de mare risc seismic. Am văzut în România, cutremure de mari proporții în 1977, când 33 de blocuri s-au prăbușit în București, când 1.600 de oameni și-au pierdut viața, când 3.000 de oameni au fost răniți”, a detaliat fostul președinte.

“Avem obligația să luăm măsuri de prevenire a prăbușirii construcțiilor la cutremur!”, a conchis Traian Băsescu.