Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

ZIUA EUROPEI – INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. Antonescu: Presedintele nu face liniste

INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. TOATE FURTURILE, toate ILEGALITATILE se FAC în LINISTE, în liniște deplină.

 Echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce NE-AR TREBUI este UN GUVERN COMPETENT, care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. UE NU a LIVRAT ce a PROMIS. RESPONSABILII de AMANAREA intrării ROMANIEI în SCHENGEN par acum a susține că au scos țara din izolare. AVEM, inca, un MINISTRU cu DOSAR PENAL in instanta. SITUATIA din Republica MOLDOVA pare a fi DESPRINSA dintr-un MANUAL care a fost utilizat și pe la BUCURESTI în vara anului 2012. MISCAREA POPULARA va trebui sa isi creeze un PARTID de centru – dreapta

Published

on

AXM_0524

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a acordat un interviu in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care vorbeste despre austeritate, avantajele si dezavantajele Romaniei europene, intrarea in zona Euro si in Schengen, fonduri europene, MCV, romanii din diaspora, Republica Moldova, Miscarea Populara si cum vede portretul succesorului sau. Va prezentam, in continuare, cele mai importante declaratii:

UPDATE:

La cateva luni dupa interviul acordat in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care Traian Basescu vorbea despre profilul  viitorului Presedinte, apreciind ca  România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină, a venit si reactia lui Crin Antonescu. Candidatul USL la Presedintie a anuntat ca nu vrea sa fie un Presedinte linistit: ”Președintele trebuie să ofere garanții, nu liniște”.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

”Ne-ar trebui un Guvern competent”

  • Nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii.
  • Austeritatea este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți.
  • În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă.
  • Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

Avantajele aderarii la UE

  • libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global.
  • Dezavantaje – cedarea partiala de suveranitate in unele domenii

 Scaderea increderii, pentru ca UE nu a livrat ce a promis

  • UE nu a livrat ce a promis – locuri de munca, reluarea cresterii economice. Este nevoie de sinceritate in comunicarea cu cetatenii.
  • Guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

Adoptarea Euro – Este greșită o neasumare de termen

  • În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017.
  • La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată.
  • Este greșită o neasumare de termen. Cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general

Aderarea la Schengen – responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare

  • România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari.
  • Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru.
  • Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.

MCV – avem, inca, un ministru cu dosar penal in instanta. Interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.



  • Avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
  • Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

 

Romania la Presedintia UE, in 2019

  • Dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură.

 

Fondurile europene – lipsa de patriotism si capacitate administrativa

  • Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate pentru Romania.
  • Sunt o proba a lipsei de patriotism si de capacitate administrativa.
  • Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă.
  • Este corect să scot din aceste referiri negative 
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele.
  • În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism.
  • Declarații de genul „anul 
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.

Diaspora – Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate

  • Cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție.
  • Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri.

Situatia din Republica Moldova pare a fi desprinsa dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.

  • Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană.
  • Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.
  • Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.

Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  • Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării.

Despre viitorul Presedinte – România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

 UE va ramane pentru a garanta un trai decent

  • Oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi.

Va prezentam, in continuare, textul integral al interviului acordat in exclusivitate de catre domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei, pentru caleaeuropeana.ro:

 

AXM_0496I.    Domnule Presedinte, există astăzi alternativă la austeritate?


R.   Categoric nu există alternativă la austeritate atunci când, pentru o perioadă îndelungată de timp, o țară își finanțează deficitul bugetului de stat din împrumuturi și, astfel, acumulează datorii foarte mari, nici atunci când încerci să asiguri prosperitatea cetățenilor tăi tot din împrumuturi și, cu siguranță, nici atunci când, din cauza unor decizii politicianiste, țara își deteriorează semnificativ echilibrele macroeconomice și este nevoită să împrumute sume foarte mari pentru a-și acoperi cheltuielile curente. La un moment dat, sumele acestea împrumutate trebuie plătite și, atunci, inevitabil, trebuie să reduci cheltuielile bugetului de stat pentru a plăti datoriile. Această reducere a cheltuielilor statului a primit denumirea de austeritate, dar, la nivel micro, să știți că este practicată și în sânul unei familii, unde, spre
exemplu, nu poți împrumuta la nesfârșit bani de la vecini, la un moment dat trebuie să-ți plătești toate datoriile. În concluzie, spun clar că nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii. Este adevărat, în ultimele săptămâni au apărut importanți politicieni europeni de stânga, care susțin că austeritatea nu este bună. Și eu susțin același lucru, ba chiar spun că este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți. De fapt, nimeni nu spune că austeritatea trebuie să fie un mod de guvernare permanent. Austeritatea este un instrument de restabilire a echilibrelor macroeconomice ale unei ţări, instrument care trebuie utilizat un timp cât mai scurt după care trebuie generată creştere economică durabilă dacă ţara are un guvern competent. În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

I.   Ce avantaje şi ce dezavantaje ne-a adus aderarea, domnule Președinte?

R.   Aș spune că am avut și avem avantaje foarte mari, pe care, din păcate, nu le-am valorificat întotdeauna la cel mai înalt nivel. Și vă dau câteva exemple: libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global. Tot la avantaje aș mai include un lucru: ca urmare a deciziei noastre de a fi membri ai Uniunii Europene, am fost obligați ca, în multe domenii, să aplicăm standardele acceptate de toate statele membre, ceea ce a generat procese de modernizare a instituțiilor statului, inclusiv a justiției. Dacă, în mod obligatoriu, trebuie să căutăm și un dezavantaj, aici aș menționa cedarea partiala de suveranitate in unele domenii, care este transferată în mod deliberat unor structuri ale Uniunii, cum ar fi Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

I.    Totuși, se înregistrează o scăderea a încrederii în Uniunea Europeană atât la nivel naţional, în România, cât şi la nivel european. Cum explicați acest lucru și care credeți că sunt cauzele acestui fenomen?


R.    În mod categoric scăderea încrederii cetățenilor europeni în Uniune este un lucru îngrijorător. În opinia mea, acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că, într-o perioadă de criză, Uniunea nu a livrat ceea ce a promis, și anume: s-a promis creare de locuri de muncă, iar, în realitate, șomajul a crescut consistent, pe de altă parte s-a promis reluarea creșterii economice și, în fapt, încă, suntem în plină recesiune, cel puțin în Zona Euro. În aceste condiții credibilitatea, încrederea cetățenilor în Uniune a Europeană a scăzut inevitabil. Ce-i de făcut? Un lucru simplu, și anume totală sinceritate în comunicarea publică. Cetățenii europeni trebuie să știe că o bună parte a prosperității lor a fost asigurată cu bani pe care nu i-au produs, au fost bani împrumutați, iar, acum, banii împrumutați trebuie plătiți înapoi, de multe ori cu dobânzi foarte mari și, de asemenea, cu costuri consistente pentru populație. Și mai este un lucru care ar trebui să facă parte din discursul public al politicienilor, și anume, adevărul despre bănci și bancheri. Desigur nu toți pot fi băgați în aceeași oală, dar guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

I.    Domnule Președinte, s-au spus multe în ultimul timp despre adoptarea monedei euro în România, mai ales după ce s-a înțeles că termenul stabilit, anul 2015, nu mai este unul viabil. Care este, în prezent, stadiul adoptării monedei euro? Cât de departe se află România, în acest moment, de accesul în Zona Euro?


R.    Adoptarea monedei euro este un moment esențial al integrării în Uniunea Europeană. Trebuie spus că România s-a obligat, prin Tratatul de Aderare, să adopte moneda euro. Din acest punct de vedere cred că trebuie acționat pe două paliere. Primul este obligatoriu și ține de îndeplinirea celor cinci criterii ale Tratatului de la Maastricht. Din acest punct de vedere, nu suntem prea departe. În prezent îndeplinim trei din cele cinci criterii, fiind restanți doar în ceea ce privește nivelul inflației și cel al dobânzilor cu care ne împrumutăm de pe piețele internaționale. Trebuie ca românii să știe că nici în ceea ce privește aceste două criterii nu suntem departe de atingerea țintelor. Marea noastră problemă este legată de un al doilea palier pe care, de acestă dată, nu ni-l mai impun tratatele Uniunii, ci este rezultatul propriei noastre analize, iar acesta se numește competitivitatea economiei românești. Am văzut țări care au trecut la moneda unică, iar, după câțiva ani, au intrat în criză pentru simplul motiv că economiile lor nu erau suficient de competitive. În ceea ce ne privește, avem un sector privat al economiei care este competitiv, ca dovadă exporturile cresc continuu și, în aceeași economie, avem un sector de stat profund necompetitiv, grav afectat de managementul politizat și de firmele protejate de oameni politici sau chiar de partide. Aici se încadrează și companiile feroviare și Transgaz și Romgaz, și Termoelectrica și Hidroelectrica și Oltchim, precum și multe altele sau chiar instituții de autoritate ale statului care sunt, de asemenea, profund afectate de politizare, ca de exemplu ASF, ANAF, ANRE etc. La aceste companii și instituții ale statului trebuie să lucrăm noi pentru a le face competitive și credibile. Dacă ar exista voință politică în această direcție, am putea rezolva problemele în doi ani. În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarrea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată. Este greșită o neasumare de termen. În primul rând pentru că este o obligație care decurge din Tratatul de Aderare și nu poți să le spui partenerilor că îți vei îndeplini obligațiile, dar nu știi când o vei face. În al doilea rând, opinia mea este că, în 2014 – 2015, încep discuțiile pentru o nouă revizuire a Tratatelor Uniunii Europene, iar riscul creării a două categorii de state este mare, vorbesc despre două categorii de state, cele „euro” și cele „non-euro”. În lipsa unui termen de trecere la moneda unică misiunea noastră în negocierile de revizuire a tratatelor va fi mult mai dificilă și mai puțin credibilă. Personal, cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general. Acest subiect va trebui discutat și analizat serios. Pe de altă parte, știm foarte bine că intrarea în spațiul Schengen și trecerea la moneda euro sunt elemente extrem de importante ale integrării complete în Uniune.

I.   Ați pomenit de spațiul Schengen. Care este situația României în acest moment în ceea ce privește aderarea la acest spațiu? S-au mai înregistrat evoluţii în ultimul timp?

R.    România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari. Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru. Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.


I.    Dar în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV, România a înregistrat evoluții în ultima perioadă?

R.    În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, din păcate lucrurile nu evoluează suficient de convingător în ultimele luni. La un moment dat, CSM-ul a părut a fi o instituție instabilă și n-am putea spune că lucrurile stau mult mai bine acum, iar cele semnalate în ultimul raport MCV sunt departe de a fi integral rezolvate și mă refer aici la faptul că avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

I.    Cum se va descurca România în preşedinţia rotativă a UE? Ce înseamnă
această ocazie pentru țara noastră?

R.    Mai este mult până departe. România va deține președinția rotativă a UE în a doua parte a anului 2019. Cred că despre acest lucru trebuie să vă vorbească viitorul președinte al României. Îmi permit să anticipez totuși un lucru, însă: în 2019 vom avea revizuite Tratatele Uniunii, vom fi într-o Uniune mult mai puternic integrată politic și economic. Președințiile rotative au fost întotdeauna o bună ocazie pentru statele membre să-și demonstreze
capacitatea de a gestiona problemele „la zi” ale Uniunii așa cum ele sunt stabilite de institutiile europene, printre care, mai ales, Consiliul European, iar, din acest punct de vedere, în mod categoric România va face față onorantei situații. Și, dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură. Vom vedea.

I.   Spuneați adineauri că nu am folosit eficient fondurile europene și v-aș ruga, domnule președinte, să detaliați această afirmație?


R.    Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate a României în loc să devină un avantaj. Au devenit o vulnerabilitate pentru că nivelul redus al absorbției fondurilor alocate pentru coeziune se constituie într-o probă care nu poate fi contestată a lipsei noastre de capacitate administrativă. Eu aș merge mai departe și aș spune că este, cel puțin până în prezent, și o probă a lipsei de patriotism. Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă. Este corect să scot din aceste referiri negative
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele. În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism. Să sperăm că lucrurile vor merge mai bine de acum înainte, chiar dacă, trebuie să recunosc, declarații de genul „anul
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.


I. Cum vedeți situația românilor din Diaspora?


R.    Cei aproximativ 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate, preponderent în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt componentă, aș spune, a părții viguroase a națiunii noastre. Ei au avut curajul să-și ia soarta în propriile mâini, au vrut să trăiască mai bine și, implicit, să muncească mai mult decât ar fi putut s-o facă trăind în România. Ei sunt aceia care s-au așezat „deasupra vremurilor”, sunt aceia care, an de an, au ținut echilibrul deficitului de cont curent al țării prin cele 4 – 5 miliarde de euro pe care le-au trimis acasă. Și trebuie să mai spun că, datorită curajului lor de a-și lua soarta în propriile mâini, nu avem un șomaj exploziv, că, datorită hărniciei lor, multe sate și-au schimbat înfățișarea ca urmare a construcțiilor de case și gospodării noi și tot că tot ei sunt aceia care îndură, în mod nemeritat, adevărate campanii de presă dezlănțuite în unele țări din cauza câtorva infractori purtători de pașaport românesc fie că sunt ei rromi sau români. Dar cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție. Faceți o socoteală simplă: când sunt alegeri, se pun la dispoziție în străinătate doar maximum 300 de secții de vot pentru aproximativ 3,5 milioane de oameni, ceea ce înseamnă 11.700 de votanți la o secție de votare, fără a mai lua în considerare distanțele de sute chiar mii de kilometri pe care aceștia ar trebui să le parcurgă pentru a ajunge la secția de votare. Este evident că, prin modul de organizare a
votului în străinătate, practic, statul român le îngrădește acestora, în mod brutal și neconstituțional, dreptul la vot. A existat în Guvernul prim-ministrului Emil Boc inițiativa introducerii votului prin corespondență, dar proiectul de lege inițiat de Teodor Baconschi a fost neacceptat de clasa politică. Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri. Dacă în conformitate cu Constituția acești oameni au drept de vot și sunt incluși în listele electorale, atunci statul român trebuie să le asigure condiții pentru a-și exercita acest drept.

I.    Cum vedeți situația din Republica Moldova?


R.    Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbendrop – Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi. Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană. Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012. Rămân totuși la convingerea că, în cele din urmă, rațiunea și interesul național vor prevala la nivelul liderilor Alianței pentru Europa. Dacă această alianță este iremediabil destrămată, în Republica Moldova nu are cine să preia steagul avansării către intrarea în Uniunea Europeană și, atunci, procesele, încă în derulare,  vor fi amânate sau definitiv oprite de către Comisia Europeană. Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.



I.   Vorbiți-ne, vă rog, domnule președinte și despre Fundația „Mişcarea Populară”, o idee care ați declarat că v-a aparținut. Care este rolul ei și ce-și propune să facă Fundația „Mişcarea Populară”?

R.    Mișcarea Populară este o fundaţie care își propune să abordeze, din perspectiva societăți civile, a celor 58% care nu s-au prezentat la vot, marile probleme ale țării, fie că ne referim la situația demografică și natalitale, la revizuirea Constituției, la sănătate, educație, la Legea
electorală, la accelerarea proceselor de integrare în Uniunea Europeană, la problemele agriculturii și ale mediului și, nu în ultimul rînd, își propune să promoveze idei și soluții pentru completa reformare a clasei politice. Obiectivul fondatorilor este să descopere, să antreneze în dezbatere, să mobilizeze și să promoveze oameni care doresc să se implice credibil în continuarea proceselor de modernizare a României.  Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării. Etapa în care se află acum Fundația „Mișcarea Populară” este aceea de selectare a liderilor și înființarea de filiale în fiecare județ.

I.    Care este, în opinia dumneavoastră, profilul viitorului preşedinte al României?


R.    Greu de definit un profil potrivit. Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului. România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor. Este, însă, foarte adevărat că populația are nevoie să vadă instituțiile statului lucrând împreună pentru atingerea obiectivelor naționale și atunci președintele trebuie trebuie să găsească o cale de mijloc, dar acest lucru nu ține numai de el, ci și de guvern, de parlament și de CSM. Pina la urma eventualele pozitii publice ale presedintelui legat de functionarea unor institutii sunt o obligatie a acestuia iar cele semnalate trebuiesc corectate si nu exista motive sa genereze necolaborarea intre institutii. Și, hai să fim corecți până la capăt: cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



I.    Domnule Președinte, ce mesaj aveti pentru români de Ziua Europei?

R.    Uniunea Europeană este singura soluție viabilă pentru România, dar și pentru state ca Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. Niciuna din țările europene nu va fi capabilă să facă față singură efectelor procesului de globalizare. Numai o Uniune Europeană puternic integrată va putea garanta șansa prosperității pentru cetățenii săi. Iar criza economică prelungită prin care trece acum Europa este exact efectul a prea puțină integrare și a prea puțin respect al statelor pentru regulile Uniunii în materie de nivel de îndatorare. Dar, oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, români, pentru că Ziua Europei este și ziua noastră!

Domnule Presedinte, va multumim!

 

Interviu realizat de Dan Carbunaru si Ovidiu Marincea.

Preluarea si redifuzarea acestui interviu poate fi realizata numai cu mentionarea sursei.

Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Continue Reading
Advertisement
27 Comments

27 Comments

  1. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012

  2. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | libertatea

  3. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Gandul

  4. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | cancan

  5. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Gandul

  6. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Ziare

  7. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  8. Pingback: Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta - Gogoloi

  9. Pingback: Basescu sparge linistea lui Ponta - Gogoloi

  10. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un guide care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 - Gogoloi

  11. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | libertatea

  12. Pingback: Stiri Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Bomba 2013

  13. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Gandul

  14. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | libertatea

  15. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Ziare

  16. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Ziare

  17. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Ziare

  18. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | cancan

  19. Pingback: Victor Ponta: Românii nu mai au aşteptări de la preşedintele Băsescu - Stiri - Presa Online

  20. Pingback: Exclusive interview with President Traian Basescu: What we need is a competent Government capable to generate sustainable growth and jobs. Public trust in European Union, a record low, because EU didn’t deliver what promised. Petty political interests a

  21. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 | Ziare net - Stiri din presa

  22. Pingback: Nasul TV » Vosganian: Integrarea Romaniei in zona euro este intotdeauna la sase ani fata de momentul vorbirii

  23. Pingback: Elldor.Info » Traian Băsescu: Situaţia din Republica Moldova pare a fi desprinsă dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012

  24. Pingback: Traian Băsescu: „A kisjenői politikai fejlemények hiteltelenítik az EU-hoz közeledés érdekében a politikusok által az utóbbi években kifejtett egész munkáját és a lakosság áldozatait” – Adevărul | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

  25. Pingback: Duel între Băsescu și Voronin | Viitorul României

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți lideri UE, mesaj comun de unitate la 75 de ani de la crearea ONU

Published

on

© European Union 2019

Klaus Iohannis, Angela Merkel, Emmanuel Macron și ceilalți 24 de șefi de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au transmis duminică un mesaj video comun cu ocazia aniversării a 75 de ani de la crearea Organizației Națiunilor Unite, marcată anul acesta mai mult în mediul virtual din cauza pandemiei de COVID-19.

“Putem aborda problemele globale numai dacă lucrăm împreună și promovăm cooperarea internațională. Împreună putem construi societăți mai rezistente și mai ecologice. Uniți suntem puternici”, este mesajul care însoțește videoclipul publicat pe contul de Twitter al președintelui Consiliului European, Charles Michel.

“Mai mult decât oricând, astăzi, cooperarea internațională garantează succesul pe mai departe al ONU în beneficiul cetățenilor noștri”, a transmis președintele Klaus Iohannis, în mesajul său.

În ce-i privește, Angela Merkel și Emmanuel Macron au făcut apel la multilateralism și la unitate globală.

Liderii europeni au înregistrat aceste mesaje în contextul unui summit virtual cu prilejul celei de a 75-a aniversări a ONU, având în vedere că Adunarea Generală de la New York nu se va desfășura asemenea cutumei, cu lideri globali vorbind de la tribuna unicului for global.

În mesaje separate transmise în cursul săptămânii, cancelarul german Angela Merkel a cerut luni o reformare a Organizației Națiunilor Unite și o mai mare unitate între membrii săi. Merkel urmat unui discurs susținut de președintele francez Emmanuel Macron, acesta avertizând că ”casa noastră comună este în dezordine” și fundaţiile sale se erodează, zidurile sale crapă chiar sub loviturile violente ale celor care au construit-o.

Din partea României, ministrul de externe Bogdan Aurescu a transmis Adunării Generale a ONU că România va acționa neobosit în sprijinul cooperării multilaterale și a ordinii internaționale bazate pe reguli.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Emmanuel Macron, înaintea primei sale vizite în Letonia și Lituania: “Este clar că Lukaşenko trebuie să plece. În Belarus este o criză de putere”

Published

on

© European Union 2020

Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat într-un interviu pentru săptămânalul Journal du dimanche că liderul de la Minsk Aleksandr Lukaşenko “trebuie să plece”, informează duminică AFP.

“Ceea ce se întâmplă în Belarus este o criză de putere, o putere autoritară care nu poate accepta logica democraţiei şi care se agaţă cu forţa. Este clar că Lukaşenko trebuie să plece”, a declarat Macron, potrivit Agerpres, care amintește că liderul de la Elysee va efectua de luni până miercuri prima sa vizită în Lituania şi Letonia, două state baltice care speră în sprijinul său în confruntarea cu criza politică din Belarus şi cu presiunile Rusiei.

Alături de Estonia, Lituania și Letonia au adoptat o serie de sancțiuni coordonate care se adresează unui număr de 30 de oficiali ai regimului de la Minsk, inclusiv președintele autoritar Aleksandr Lukașenko, care a fost declarat persona non-grata în cele trei state baltice. Mai mult, lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Tihanovskaia, s-a refugiat în Lituania.

Preşedinţia franceză a indicat că “nu este exclus” ca Emmanuel Macron să se întâlnească la Vilnius cu opozanta belarusă, care s-a aflat săptămâna trecută la Bruxelles pentru întâlniri cu Comisia pentru afaceri externe din Parlamentul European și cu miniștrii de externe din țările UE, însă aceștia din urmă au eșuat în a ajunge la un consens privind un cadru de măsuri restrictive împotriva autorităților din Belarus pe fondul opoziției Ciprului.

Svetlana Tihanovskaia a declarat joi pentru Le Figaro că “aşteaptă multe” de la Macron şi speră că acesta “se va implica în a ne ajuta să ieşim din impas”.

Franţa solicită o tranziţie paşnică în Belarus prin încheierea represiunii şi apoi prin iniţierea unui dialog care să ţină seama de voinţa populaţiei “evitând riscul unei represiuni mai mari sau chiar o intervenţie a Rusiei”, a reamintit preşedinţia franceză.

Vizita lui Macron în Letonia și Lituania va surveni cu câteva zile înainte de summitul special al Consiliului European din 1-2 octombrie, consacrat exclusiv relațiilor externe ale UE și îndeosebi situației din Belarus. Poziția lui Emmanuel Macron privind criza din Belarus apare în condițiile în care Uniunea Europeană și Statele Unite și-au armonizat pozițiile în privința lui Lukașenko. Departamentul de Stat, statele membre ale UE și Parlamentul European au anunțat, pe rând, că nu îl recunosc pe Aleksandr Lukașenko drept ”președintele legitim ales al Belarusului”.

În ceea ce priveşte rolul preşedintelui rus Vladimir Putin în găsirea unei soluţii la criza politică declanşată după realegerea contestată a preşedintelui Lukaşenko pe 9 august, Emmanuel Macron consideră că suntem încă departe de o astfel de ipostază.

“Întâmplător am vorbit cu Vladimir Putin pe 14 septembrie, în ziua în care l-a primit pe Lukaşenko la Soci. I-am spus că Rusia are un rol de jucat şi acest rol poate fi pozitiv dacă îl determină pe Lukaşenko să respecte adevărul urnelor şi să elibereze prizonierii politici. Asta a fost acum două săptămâni, suntem încă departe”, a declarat preşedintele francez.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European: În competiția marilor puteri SUA – China, UE este profund conectată cu Statele Unite. Împărtășim idealuri și valori consolidate prin încercări ale istoriei

Published

on

© European Union 2020

În competiția dintre marile puteri în secolul al XXI-lea, Uniunea Europeană este alături de SUA și nu de China, a afirmat vineri, în cadrul Adunării Generale a ONU, președintele Consiliului European Charles Michel.

“De când am devenit președinte al Consiliului European, mi s-a pus adesea o întrebare atât simplă, cât și brutală”, a spus Michel în discursul său pre-înregistrat și difuzat pe ecranele sălii Adunării Generale onusiene de la New York.

În noua rivalitate dintre Statele Unite și China, de partea cui va fi Uniunea Europeană? Răspunsul meu este următorul: Suntem profund conectați cu Statele Unite. Împărtășim idealuri, valori și o afecțiune reciprocă care au fost consolidate prin încercări ale istoriei“, a subliniat, cu tărie, Michel, într-o perioadă în care relația transatlantică a fost supusă unor teste de reziliență pe fondul mandatului lui Donald Trump la Casa Albă sau a dezbaterii privind autonomia strategică europeană.

Deși a recunoscut că există uneori “abordări sau interese divergente” între Bruxelles și Washington, Michel a spus că Europa nu împărtășește valorile pe care se bazează sistemul politic și economic din China.

“Nu vom înceta să promovăm respectarea drepturilor universale ale omului, inclusiv cele ale minorităților precum uigurii. Sau în Hong Kong, unde sunt puse sub semnul întrebării angajamentele internaționale care garantează statul de drept și democrația”, a completat el, având în vedere că SUA au cerut insistent partenerilor europeni să se alăture în confruntarea tiraniei Partidului Comunist Chinez.

“China este un partener crucial în abordarea provocărilor comune, precum încălzirea globală, COVID-19 sau reducerea datoriilor în Africa. Și China este, de asemenea, un partener comercial important. Cu toate acestea, suntem hotărâți să reechilibrăm această relație către o mai mare reciprocitate și o concurență mai loială”, a spus Michel în discursul său.

Remarcile lui Michel au urmat unui summit prin videoconferință, alături de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și cancelarul german Angela Merkel, cu președintele chinez Xi Jinping, ocazie cu care liderii europeni au reafirmat viziunea că Beijingul este “un concurent economic” și “un rival sistemic”, deși nu au neglijat nici importanțai cooperării în dosare de interes comun precum schimbările climatice și relațiile comerciale.

În schimb, pledoaria șefului Consiliului European este subsecventă primului discursul privind Starea Uniunii Europene al Ursulei von der Leyen, care a arătat, în premieră, că Uniunea Europeană este “pregătită să construiască o nouă agendă transatlantică” indiferent de rezultatul alegerilor prezidențiale din SUA, acolo unde președintele Donald Trump, un contestatar al Uniunii Europene, concurează cu fostul vicepreședinte Joe Biden.

Punerea în dezbatere a ideii că Europa ar avea de ales între SUA și China într-o confruntare hegemonică a celor două a pornit de la o afirmație a lui Josep Borrell de la finalul lunii mai. Înaltul Reprezentant al Uniunii a invocat “sfârșitul sistemului global condus de SUA” și zorii “secolului asiatic”, spunând că presiunea de a alege o tabără este în creștere.

Ulterior, acesta a revenit asupra declarațiilor sale privind presiunea de a alege o tabără: “UE nu este neutră în această confruntare. Împărtășim același sistem politic cu SUA și nu vrem să îmbrățișăm sistemul politic din China“. În schimb, șeful diplomației europene a afirmat cu acea ocazie că el are în vedere o doctrină Sinatra, referindu-se la melodia “My Way”, pe care în cursul lunilor următoare a definit-o ca o pledoaria pentru ca UE să investească în suveranitatea sa strategică.

Referirile la autonomia strategică europeană au lipsit însă din discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA3 hours ago

La o zi după realegerea sa ca primar al Clujului, Emil Boc a plantat copaci la lansarea proiectului european ”Pădurea Clujenilor”

ROMÂNIA3 hours ago

Klaus Iohannis: Votul de ieri, un semnal clar că doar prin colaborarea formațiunilor de dreapta, România are șansa să se modernizeze

SUA4 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

U.E.4 hours ago

Președinția germană a Consiliului UE propune un mecanism care condiționează accesul la fondurile europene de respectarea statului de drept (Reuters)

U.E.5 hours ago

Grecia va muta în următoarele zile 3000 de refugiați din insula Lesbos pe continent

ROMÂNIA6 hours ago

Primarul Varșoviei îl felicită pe Nicușor Dan pentru noul mandat la PMB: Să lucrăm împreună pentru un mai bun viitor al orașelor noastre

ROMÂNIA6 hours ago

Sondaj: Încrederea românilor în timpul pandemiei, mai mare în Uniunea Europeană decât în propriul Guvern

U.E.6 hours ago

Inaugurarea Parchetului European: Laura Codruța Kövesi și cei 22 de procurori europeni și-au luat angajamentul solemn în fața Curții de Justiție a UE, marcând astfel debutul oficial al activităților EPPO

ROMÂNIA7 hours ago

România: Comisia Europeană aprobă redirecționarea a 550 milioane de euro din fondurile de coeziune pentru sprijinirea IMM-urilor afectate de COVID-19

EDITORIALE7 hours ago

Editorial Dan Cărbunaru: Omul Nou

SUA4 hours ago

Alegeri prezidențiale SUA: Ambasadorul Adrian Zuckerman explică procedura de vot prin corespondență pentru cetățenii americani din România

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Uniunea Vamală: Comisia Europeană, nou plan de acțiune care să creeze condiții mai bune de funcționare, inovare și eficiență pentru vămile din UE

Marian-Jean Marinescu10 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu susține reducerea emisiilor de carbon în toate domeniile, dar cu condiția protejării locurilor de muncă în zonele afectate

CONSILIUL EUROPEAN6 days ago

Charles Michel, apel la liderii lumii la 75 de ani de la crearea ONU: Curajul nostru de astăzi va crea oportunități pentru ca generațiile de mâine să-și deschide aripile

ROMÂNIA2 weeks ago

Ludovic Orban, la începerea lucrărilor la conducta submarină Midia – MGD: Susținem investițiile în gaze naturale care pot genera dezvoltare economică și creșterea calității vieții

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: România trebuie să găzduiască viitoarea agenție a UE pentru cercetări biomedicale. Nu mai putem rata o nouă ocazie

Dacian Cioloș2 weeks ago

Dacian Cioloș: Legătura dintre bani și valori și consolidarea resurselor proprii sunt două aspecte esențiale în reconstrucția proiectului european

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Seceta pedologică din România, menționată de Ursula von der Leyen în pledoaria pentru salvarea ”planetei noastre fragile”: Am văzut tot ce se întâmplă în jurul nostru: de la incendiile din Oregon până la culturile din România distruse de cea mai puternică secetă de zeci de ani

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Comisia Europeană va numi în premieră un coordonator anti-rasism care să lucreze direct cu societatea civilă și instituțiile

COMISIA EUROPEANA2 weeks ago

Ursula von der Leyen anunță investiții de până la 20% din valoarea fondului de redresare Next Generation EU pentru a pava „calea europeană spre era digitală”

Advertisement
Advertisement

Trending