Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

ZIUA EUROPEI – INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. Antonescu: Presedintele nu face liniste

INTERVIU EXCLUSIV CU PRESEDINTELE TRAIAN BASESCU: ROMANIA NU ARE NEVOIE DE UN PRESEDINTE CARE SA FACA SA „SE ASTEARNA LINISTEA”. TOATE FURTURILE, toate ILEGALITATILE se FAC în LINISTE, în liniște deplină.

 Echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce NE-AR TREBUI este UN GUVERN COMPETENT, care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. UE NU a LIVRAT ce a PROMIS. RESPONSABILII de AMANAREA intrării ROMANIEI în SCHENGEN par acum a susține că au scos țara din izolare. AVEM, inca, un MINISTRU cu DOSAR PENAL in instanta. SITUATIA din Republica MOLDOVA pare a fi DESPRINSA dintr-un MANUAL care a fost utilizat și pe la BUCURESTI în vara anului 2012. MISCAREA POPULARA va trebui sa isi creeze un PARTID de centru – dreapta

Published

on

AXM_0524

Presedintele Romaniei, Traian Basescu a acordat un interviu in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care vorbeste despre austeritate, avantajele si dezavantajele Romaniei europene, intrarea in zona Euro si in Schengen, fonduri europene, MCV, romanii din diaspora, Republica Moldova, Miscarea Populara si cum vede portretul succesorului sau. Va prezentam, in continuare, cele mai importante declaratii:

UPDATE:

La cateva luni dupa interviul acordat in EXCLUSIVITATE pentru caleaeuropeana.ro, in care Traian Basescu vorbea despre profilul  viitorului Presedinte, apreciind ca  România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină, a venit si reactia lui Crin Antonescu. Candidatul USL la Presedintie a anuntat ca nu vrea sa fie un Presedinte linistit: ”Președintele trebuie să ofere garanții, nu liniște”.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

”Ne-ar trebui un Guvern competent”

  • Nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii.
  • Austeritatea este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți.
  • În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă.
  • Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

Avantajele aderarii la UE

  • libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global.
  • Dezavantaje – cedarea partiala de suveranitate in unele domenii

 Scaderea increderii, pentru ca UE nu a livrat ce a promis

  • UE nu a livrat ce a promis – locuri de munca, reluarea cresterii economice. Este nevoie de sinceritate in comunicarea cu cetatenii.
  • Guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

Adoptarea Euro – Este greșită o neasumare de termen

  • În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017.
  • La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată.
  • Este greșită o neasumare de termen. Cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general

Aderarea la Schengen – responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare

  • România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari.
  • Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru.
  • Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.

MCV – avem, inca, un ministru cu dosar penal in instanta. Interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.



  • Avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
  • Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

 

Romania la Presedintia UE, in 2019

  • Dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură.

 

Fondurile europene – lipsa de patriotism si capacitate administrativa

  • Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate pentru Romania.
  • Sunt o proba a lipsei de patriotism si de capacitate administrativa.
  • Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă.
  • Este corect să scot din aceste referiri negative 
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele.
  • În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism.
  • Declarații de genul „anul 
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.

Diaspora – Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate

  • Cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție.
  • Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri.

Situatia din Republica Moldova pare a fi desprinsa dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.

  • Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană.
  • Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012.
  • Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.

Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  • Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării.

Despre viitorul Presedinte – România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea”. Toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



  • Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului.
  • România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor
  • Cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.

 UE va ramane pentru a garanta un trai decent

  • Oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi.

Va prezentam, in continuare, textul integral al interviului acordat in exclusivitate de catre domnul Traian Basescu, Presedintele Romaniei, pentru caleaeuropeana.ro:

 

AXM_0496I.    Domnule Presedinte, există astăzi alternativă la austeritate?


R.   Categoric nu există alternativă la austeritate atunci când, pentru o perioadă îndelungată de timp, o țară își finanțează deficitul bugetului de stat din împrumuturi și, astfel, acumulează datorii foarte mari, nici atunci când încerci să asiguri prosperitatea cetățenilor tăi tot din împrumuturi și, cu siguranță, nici atunci când, din cauza unor decizii politicianiste, țara își deteriorează semnificativ echilibrele macroeconomice și este nevoită să împrumute sume foarte mari pentru a-și acoperi cheltuielile curente. La un moment dat, sumele acestea împrumutate trebuie plătite și, atunci, inevitabil, trebuie să reduci cheltuielile bugetului de stat pentru a plăti datoriile. Această reducere a cheltuielilor statului a primit denumirea de austeritate, dar, la nivel micro, să știți că este practicată și în sânul unei familii, unde, spre
exemplu, nu poți împrumuta la nesfârșit bani de la vecini, la un moment dat trebuie să-ți plătești toate datoriile. În concluzie, spun clar că nu există alternativă credibilă la austeritate. Până la urmă, oricine poate înțelege că nu poți scăpa de datorii făcând alte datorii. Este adevărat, în ultimele săptămâni au apărut importanți politicieni europeni de stânga, care susțin că austeritatea nu este bună. Și eu susțin același lucru, ba chiar spun că este foarte rea pentru populație, pentru economie, dar și pentru politicieni, acolo unde astfel de măsuri se aplică. Dar trebuie să recunoaștem că oricât ar fi de rea austeritatea, ea are consecințe infinit mai ușoare pentru populaţia şi economia unei ţări decât împrumuturile cu dobânzi nesustenabile de peste 6 – 7%  sau decât intrarea țării în încetare de plăți. De fapt, nimeni nu spune că austeritatea trebuie să fie un mod de guvernare permanent. Austeritatea este un instrument de restabilire a echilibrelor macroeconomice ale unei ţări, instrument care trebuie utilizat un timp cât mai scurt după care trebuie generată creştere economică durabilă dacă ţara are un guvern competent. În cazul României suntem la stadiul la care echilibrele macroeconomice au fost restabilite, ceea ce ne-ar trebui ar fi un guvern competent care să genereze creştere economică durabilă şi locuri de muncă. Banii europeni ne stau la dispoziţie. Ne trebuie doar competenţă şi corectitudine ca să-i utilizăm.

I.   Ce avantaje şi ce dezavantaje ne-a adus aderarea, domnule Președinte?

R.   Aș spune că am avut și avem avantaje foarte mari, pe care, din păcate, nu le-am valorificat întotdeauna la cel mai înalt nivel. Și vă dau câteva exemple: libera circulație a persoanelor, libera circulație a mărfurilor şi serviciilor, libera circulaţie a capitalurilor, investitii straine directe care au creat locuri de munca si au generat transfer de tehnologii, dreptul de a munci în alte țări ale Uniunii, și aici trebuie spus că, de la 1 ianuarie 2014, nu vor mai exista restricții pentru cetățenii români în niciuna din țările membre UE, banii europeni nerambursabili alocați pentru agricultură și dezvoltare, pe care, din păcate, nu i-am folosit eficient – cel puțin nu până acum -, apartenența la o structură economică și politică ce reprezintă unul din marii actori în plan global. Tot la avantaje aș mai include un lucru: ca urmare a deciziei noastre de a fi membri ai Uniunii Europene, am fost obligați ca, în multe domenii, să aplicăm standardele acceptate de toate statele membre, ceea ce a generat procese de modernizare a instituțiilor statului, inclusiv a justiției. Dacă, în mod obligatoriu, trebuie să căutăm și un dezavantaj, aici aș menționa cedarea partiala de suveranitate in unele domenii, care este transferată în mod deliberat unor structuri ale Uniunii, cum ar fi Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European.

I.    Totuși, se înregistrează o scăderea a încrederii în Uniunea Europeană atât la nivel naţional, în România, cât şi la nivel european. Cum explicați acest lucru și care credeți că sunt cauzele acestui fenomen?


R.    În mod categoric scăderea încrederii cetățenilor europeni în Uniune este un lucru îngrijorător. În opinia mea, acest lucru este cauzat, în primul rând, de faptul că, într-o perioadă de criză, Uniunea nu a livrat ceea ce a promis, și anume: s-a promis creare de locuri de muncă, iar, în realitate, șomajul a crescut consistent, pe de altă parte s-a promis reluarea creșterii economice și, în fapt, încă, suntem în plină recesiune, cel puțin în Zona Euro. În aceste condiții credibilitatea, încrederea cetățenilor în Uniune a Europeană a scăzut inevitabil. Ce-i de făcut? Un lucru simplu, și anume totală sinceritate în comunicarea publică. Cetățenii europeni trebuie să știe că o bună parte a prosperității lor a fost asigurată cu bani pe care nu i-au produs, au fost bani împrumutați, iar, acum, banii împrumutați trebuie plătiți înapoi, de multe ori cu dobânzi foarte mari și, de asemenea, cu costuri consistente pentru populație. Și mai este un lucru care ar trebui să facă parte din discursul public al politicienilor, și anume, adevărul despre bănci și bancheri. Desigur nu toți pot fi băgați în aceeași oală, dar guvernele unor țări au plătit sume enorme pentru incompetența, imoralitatea în afaceri și lăcomia unor bancheri, iar acum găurile din bănci sunt acoperite cu banii populației.

I.    Domnule Președinte, s-au spus multe în ultimul timp despre adoptarea monedei euro în România, mai ales după ce s-a înțeles că termenul stabilit, anul 2015, nu mai este unul viabil. Care este, în prezent, stadiul adoptării monedei euro? Cât de departe se află România, în acest moment, de accesul în Zona Euro?


R.    Adoptarea monedei euro este un moment esențial al integrării în Uniunea Europeană. Trebuie spus că România s-a obligat, prin Tratatul de Aderare, să adopte moneda euro. Din acest punct de vedere cred că trebuie acționat pe două paliere. Primul este obligatoriu și ține de îndeplinirea celor cinci criterii ale Tratatului de la Maastricht. Din acest punct de vedere, nu suntem prea departe. În prezent îndeplinim trei din cele cinci criterii, fiind restanți doar în ceea ce privește nivelul inflației și cel al dobânzilor cu care ne împrumutăm de pe piețele internaționale. Trebuie ca românii să știe că nici în ceea ce privește aceste două criterii nu suntem departe de atingerea țintelor. Marea noastră problemă este legată de un al doilea palier pe care, de acestă dată, nu ni-l mai impun tratatele Uniunii, ci este rezultatul propriei noastre analize, iar acesta se numește competitivitatea economiei românești. Am văzut țări care au trecut la moneda unică, iar, după câțiva ani, au intrat în criză pentru simplul motiv că economiile lor nu erau suficient de competitive. În ceea ce ne privește, avem un sector privat al economiei care este competitiv, ca dovadă exporturile cresc continuu și, în aceeași economie, avem un sector de stat profund necompetitiv, grav afectat de managementul politizat și de firmele protejate de oameni politici sau chiar de partide. Aici se încadrează și companiile feroviare și Transgaz și Romgaz, și Termoelectrica și Hidroelectrica și Oltchim, precum și multe altele sau chiar instituții de autoritate ale statului care sunt, de asemenea, profund afectate de politizare, ca de exemplu ASF, ANAF, ANRE etc. La aceste companii și instituții ale statului trebuie să lucrăm noi pentru a le face competitive și credibile. Dacă ar exista voință politică în această direcție, am putea rezolva problemele în doi ani. În ceea ce privește termenul de aderare la euro, eu cred că va trebui să fie menționat ferm în documentele noastre oficiale, iar optim nu poate fi decât anul 2017. La unele importante persoane din România am auzit enunțat, ca termen, anul 2019 sau chiar nefixarrea unui termen de trecere la moneda euro, cu argumentul practicii altor țări care nu au asumat o dată. Este greșită o neasumare de termen. În primul rând pentru că este o obligație care decurge din Tratatul de Aderare și nu poți să le spui partenerilor că îți vei îndeplini obligațiile, dar nu știi când o vei face. În al doilea rând, opinia mea este că, în 2014 – 2015, încep discuțiile pentru o nouă revizuire a Tratatelor Uniunii Europene, iar riscul creării a două categorii de state este mare, vorbesc despre două categorii de state, cele „euro” și cele „non-euro”. În lipsa unui termen de trecere la moneda unică misiunea noastră în negocierile de revizuire a tratatelor va fi mult mai dificilă și mai puțin credibilă. Personal, cred că cei care sunt adepții unor termene cât mai îndepărtate sau a neasumării unui termen ori nu știu prea bine mecanismele interne ale funcționarii Uniunii, ori susțin niște interese sectoriale care nu se suprapun cu interesul general. Acest subiect va trebui discutat și analizat serios. Pe de altă parte, știm foarte bine că intrarea în spațiul Schengen și trecerea la moneda euro sunt elemente extrem de importante ale integrării complete în Uniune.

I.   Ați pomenit de spațiul Schengen. Care este situația României în acest moment în ceea ce privește aderarea la acest spațiu? S-au mai înregistrat evoluţii în ultimul timp?

R.    România are bune șanse de intrare în Schengen printr-o decizie a Consiliului JAI din decembrie anul acesta. Totul depinde de noi și de vecinii bulgari. Trebuie subliniat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderare și, dacă nu ar fi fost lovitura de stat parlamentară din vara anului trecut, cu certitudine, la Consiliul JAI din octombrie  2012, se stabilea intrarea noastră în spațiul Schengen. N-a fost să fie și la noi nimeni nu pare a se simți responsabil pentru acest lucru. Ba dimpotrivă, responsabilii de amânarea intrării României în Schengen par acum a susține că au scos țara din izolare.


I.    Dar în ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, MCV, România a înregistrat evoluții în ultima perioadă?

R.    În ceea ce privește Mecanismul de Cooperare și Verificare, din păcate lucrurile nu evoluează suficient de convingător în ultimele luni. La un moment dat, CSM-ul a părut a fi o instituție instabilă și n-am putea spune că lucrurile stau mult mai bine acum, iar cele semnalate în ultimul raport MCV sunt departe de a fi integral rezolvate și mă refer aici la faptul că avem, încă, un ministru cu dosar penal în instanță, ceea ce îi face pe europeni să se uite la noi ca la o țară ce are alte standarde politice decât cele europene, încă încercăm tertipuri legislative în Statutul deputaților și al senatorilor în zona imunității sau în aceea a  incompatibilităților.
Acestea sunt riscuri în ceea ce privește aderarea în Schengen, iar, pe de altă parte, demonstrează că interese politice mărunte sunt pentru actuala coaliție mai presus de interesul național.

I.    Cum se va descurca România în preşedinţia rotativă a UE? Ce înseamnă
această ocazie pentru țara noastră?

R.    Mai este mult până departe. România va deține președinția rotativă a UE în a doua parte a anului 2019. Cred că despre acest lucru trebuie să vă vorbească viitorul președinte al României. Îmi permit să anticipez totuși un lucru, însă: în 2019 vom avea revizuite Tratatele Uniunii, vom fi într-o Uniune mult mai puternic integrată politic și economic. Președințiile rotative au fost întotdeauna o bună ocazie pentru statele membre să-și demonstreze
capacitatea de a gestiona problemele „la zi” ale Uniunii așa cum ele sunt stabilite de institutiile europene, printre care, mai ales, Consiliul European, iar, din acest punct de vedere, în mod categoric România va face față onorantei situații. Și, dacă va fi bine pregătită pentru acest moment, va fi o extraordinară ocazie de a lansa cel puțin un proiect european de anvergură. Vom vedea.

I.   Spuneați adineauri că nu am folosit eficient fondurile europene și v-aș ruga, domnule președinte, să detaliați această afirmație?


R.    Fondurile europene au devenit deja o vulnerabilitate a României în loc să devină un avantaj. Au devenit o vulnerabilitate pentru că nivelul redus al absorbției fondurilor alocate pentru coeziune se constituie într-o probă care nu poate fi contestată a lipsei noastre de capacitate administrativă. Eu aș merge mai departe și aș spune că este, cel puțin până în prezent, și o probă a lipsei de patriotism. Cum poți explica altfel dezinteresul pentru neutilizarea în timp util a 19 miliarde de euro necesare modernizării infrastructurii și extrem de utile pentru crearea de noi locuri de muncă. Este corect să scot din aceste referiri negative
fostul MDRT, unde absorbția fondurilor a fost mai bună și, cel puțin până anul trecut, în acord cu graficul de asigurare a banilor alocați. O dovedesc cifrele. În rest, în mod egal și miniștrii și funcționarii au probat și incompetență și lipsă de patriotism. Să sperăm că lucrurile vor merge mai bine de acum înainte, chiar dacă, trebuie să recunosc, declarații de genul „anul
acesta vom absorbi 50% din banii europeni”, venite din partea guvernanților, îmi par a fi în linia unei retorici fără acoperire și care fixează guvernanții în zonă incompetenței și a incapacității de a înțelege mecanismul de absorbție a fondurilor europene.


I. Cum vedeți situația românilor din Diaspora?


R.    Cei aproximativ 3,5 milioane de români care muncesc în străinătate, preponderent în Italia, Spania, Franța, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Grecia și Cipru, sunt componentă, aș spune, a părții viguroase a națiunii noastre. Ei au avut curajul să-și ia soarta în propriile mâini, au vrut să trăiască mai bine și, implicit, să muncească mai mult decât ar fi putut s-o facă trăind în România. Ei sunt aceia care s-au așezat „deasupra vremurilor”, sunt aceia care, an de an, au ținut echilibrul deficitului de cont curent al țării prin cele 4 – 5 miliarde de euro pe care le-au trimis acasă. Și trebuie să mai spun că, datorită curajului lor de a-și lua soarta în propriile mâini, nu avem un șomaj exploziv, că, datorită hărniciei lor, multe sate și-au schimbat înfățișarea ca urmare a construcțiilor de case și gospodării noi și tot că tot ei sunt aceia care îndură, în mod nemeritat, adevărate campanii de presă dezlănțuite în unele țări din cauza câtorva infractori purtători de pașaport românesc fie că sunt ei rromi sau români. Dar cea mai mare umilință o îndură acești oameni din partea statului român, atunci când doresc să-și exprime dreptul de vot garantat de Constituție. Faceți o socoteală simplă: când sunt alegeri, se pun la dispoziție în străinătate doar maximum 300 de secții de vot pentru aproximativ 3,5 milioane de oameni, ceea ce înseamnă 11.700 de votanți la o secție de votare, fără a mai lua în considerare distanțele de sute chiar mii de kilometri pe care aceștia ar trebui să le parcurgă pentru a ajunge la secția de votare. Este evident că, prin modul de organizare a
votului în străinătate, practic, statul român le îngrădește acestora, în mod brutal și neconstituțional, dreptul la vot. A existat în Guvernul prim-ministrului Emil Boc inițiativa introducerii votului prin corespondență, dar proiectul de lege inițiat de Teodor Baconschi a fost neacceptat de clasa politică. Problema însă va trebui rezolvată prin noua lege electorală. Ori se introduce votul electronic sau votul prin corespondență, ori se fac 10.000 – 11.000 de secții de votare în străinătate, amplasate în comunitățile mai mari sau mai mici de români. Altfel, vom continua să avem rezultate distorsionate la alegeri. Dacă în conformitate cu Constituția acești oameni au drept de vot și sunt incluși în listele electorale, atunci statul român trebuie să le asigure condiții pentru a-și exercita acest drept.

I.    Cum vedeți situația din Republica Moldova?


R.    Republica Moldova și cetățenii ei reprezintă parte a sufletului națiunii române, parte a culturii noastre, parte a istoriei noastre și mai reprezintă un Pact Ribbendrop – Molotov pe care românii îl condamnă și astăzi. Acestea sunt premisele pe care s-a așezat politica noastră externă și susținerea, fără rezerve, în toate împrejurările, a proceselor de apropiere și, ulterior, de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană. Din păcate, evoluțiile politice din ultima vreme de la Chișinău sunt de natură să discrediteze toată munca din ultimii ani a politicienilor și, mai ales, sacrificiile populației pentru apropierea de Uniunea Europeană. Scandalul pentru înlocuirea procurorului general, căderea guvernului pe fondul unor mișcări
parlamentare, destituirea președintelui Parlamentului, atacul major la adresa judecătorilor Curții Constituționale, alianța în Parlament dintre un partid de centru-dreapta și comuniștii, toate acestea par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012. Rămân totuși la convingerea că, în cele din urmă, rațiunea și interesul național vor prevala la nivelul liderilor Alianței pentru Europa. Dacă această alianță este iremediabil destrămată, în Republica Moldova nu are cine să preia steagul avansării către intrarea în Uniunea Europeană și, atunci, procesele, încă în derulare,  vor fi amânate sau definitiv oprite de către Comisia Europeană. Politicienii de la Chișinău trebuie să înțeleagă acum, în ceasul al doisprezecelea, responsabilitatea pe care o au pentru țară și pentru generațiile viitoare.



I.   Vorbiți-ne, vă rog, domnule președinte și despre Fundația „Mişcarea Populară”, o idee care ați declarat că v-a aparținut. Care este rolul ei și ce-și propune să facă Fundația „Mişcarea Populară”?

R.    Mișcarea Populară este o fundaţie care își propune să abordeze, din perspectiva societăți civile, a celor 58% care nu s-au prezentat la vot, marile probleme ale țării, fie că ne referim la situația demografică și natalitale, la revizuirea Constituției, la sănătate, educație, la Legea
electorală, la accelerarea proceselor de integrare în Uniunea Europeană, la problemele agriculturii și ale mediului și, nu în ultimul rînd, își propune să promoveze idei și soluții pentru completa reformare a clasei politice. Obiectivul fondatorilor este să descopere, să antreneze în dezbatere, să mobilizeze și să promoveze oameni care doresc să se implice credibil în continuarea proceselor de modernizare a României.  Dacă va avea succes, fundația va trebui să-și creeze și un vehicol de punere în aplicare a soluțiilor, iar acest vehicol nu poate fi decât un partid de centru-dreapta așezat pe filiale distribuite pe tot teritoriul țării. Etapa în care se află acum Fundația „Mișcarea Populară” este aceea de selectare a liderilor și înființarea de filiale în fiecare județ.

I.    Care este, în opinia dumneavoastră, profilul viitorului preşedinte al României?


R.    Greu de definit un profil potrivit. Ce pot spune cu certitudine este că România nu are nevoie de un președinte care să facă „să se aştearnă liniștea” în viața politică și a instituțiilor statului. România are partide și instituții încă prea departe de a fi perfecte, ceea ce face
obligatorii intervențiile publice ale preşedintelui țării ca element de presiune pentru corectarea lucrurilor. Este, însă, foarte adevărat că populația are nevoie să vadă instituțiile statului lucrând împreună pentru atingerea obiectivelor naționale și atunci președintele trebuie trebuie să găsească o cale de mijloc, dar acest lucru nu ține numai de el, ci și de guvern, de parlament și de CSM. Pina la urma eventualele pozitii publice ale presedintelui legat de functionarea unor institutii sunt o obligatie a acestuia iar cele semnalate trebuiesc corectate si nu exista motive sa genereze necolaborarea intre institutii. Și, hai să fim corecți până la capăt: cei care, într-o țară ca România, vor o liniște totală, trebuie să știe că toate furturile, toate ilegalitățile se fac în liniște, în liniște deplină.



I.    Domnule Președinte, ce mesaj aveti pentru români de Ziua Europei?

R.    Uniunea Europeană este singura soluție viabilă pentru România, dar și pentru state ca Germania, Franța, Italia și Marea Britanie. Niciuna din țările europene nu va fi capabilă să facă față singură efectelor procesului de globalizare. Numai o Uniune Europeană puternic integrată va putea garanta șansa prosperității pentru cetățenii săi. Iar criza economică prelungită prin care trece acum Europa este exact efectul a prea puțină integrare și a prea puțin respect al statelor pentru regulile Uniunii în materie de nivel de îndatorare. Dar, oricât de rău ne-ar fi în această perioadă de criză, trebuie să știm că, în câțiva ani, criza va trece, iar Uniunea Europeană va rămâne pentru a garanta un trai decent pentru cetățenii săi. La mulți ani, Europa! La mulți ani, România! La mulți ani, români, pentru că Ziua Europei este și ziua noastră!

Domnule Presedinte, va multumim!

 

Interviu realizat de Dan Carbunaru si Ovidiu Marincea.

Preluarea si redifuzarea acestui interviu poate fi realizata numai cu mentionarea sursei.

Sursa foto: Administratia Prezidentiala

Continue Reading
27 Comments

27 Comments

  1. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012

  2. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | libertatea

  3. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Gandul

  4. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | cancan

  5. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Gandul

  6. Pingback: Băsescu: USL a ratat aderarea la Schengen. Ne trebuie un guvern competent | Ziare

  7. Pingback: snacknews » Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta

  8. Pingback: Traian Basescu: Daca va avea succes, Fundatia Miscarea Populara va trebui sa isi creeze un partid de centru – dreapta - Gogoloi

  9. Pingback: Basescu sparge linistea lui Ponta - Gogoloi

  10. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un guide care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 - Gogoloi

  11. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | libertatea

  12. Pingback: Stiri Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Bomba 2013

  13. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Gandul

  14. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | libertatea

  15. Pingback: Băsescu: Data optimă pentru adoptarea monedei euro este 2017 | Ziare

  16. Pingback: Băsescu: Ne-ar trebui un guvern competent. Încă avem un ministru penal | Ziare

  17. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | Ziare

  18. Pingback: Traian Băsescu pentru Calea Europeană: "UE nu a livrat ce a promis" | cancan

  19. Pingback: Victor Ponta: Românii nu mai au aşteptări de la preşedintele Băsescu - Stiri - Presa Online

  20. Pingback: Exclusive interview with President Traian Basescu: What we need is a competent Government capable to generate sustainable growth and jobs. Public trust in European Union, a record low, because EU didn’t deliver what promised. Petty political interests a

  21. Pingback: Traian Basescu: Evenimentele de la Chisinau par a fi desprinse dintr-un manual care a fost utilizat si la Bucuresti in vara anului 2012 | Ziare net - Stiri din presa

  22. Pingback: Nasul TV » Vosganian: Integrarea Romaniei in zona euro este intotdeauna la sase ani fata de momentul vorbirii

  23. Pingback: Elldor.Info » Traian Băsescu: Situaţia din Republica Moldova pare a fi desprinsă dintr-un manual care a fost utilizat și pe la București în vara anului 2012

  24. Pingback: Traian Băsescu: „A kisjenői politikai fejlemények hiteltelenítik az EU-hoz közeledés érdekében a politikusok által az utóbbi években kifejtett egész munkáját és a lakosság áldozatait” – Adevărul | EuroCom - Romániai Sajtófigyelő

  25. Pingback: Duel între Băsescu și Voronin | Viitorul României

Leave a Reply

Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

CONSILIUL EUROPEAN

Consiliul European: Klaus Iohannis a pledat pentru sprijin european acordat R. Moldova și Ucrainei și pentru importanța strategică a zonei Mării Negre

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Preşedintele Klaus Iohannis a participat, joi şi vineri, la Bruxelles, la reuniunea Consiliului European şi la Summitul Euro în format extins, prilej cu care a subliniat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, a arătat importanţa continuării sprijinului pentru Republica Moldova şi a insistat asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, discuţiile au vizat situaţia din Ucraina, securitatea şi apărarea europene, extinderea UE, situaţia din Orientul Mijlociu, gestionarea migraţiei, provocările din sectorul agricol european, evoluţiile privind relaţiile externe ale Uniunii şi aspecte legate de viitoarea Agendă Strategică a UE.

Preşedintele Iohannis a accentuat că Ucraina trebuie să rămână o prioritate pe agenda europeană, salutând evoluţiile recente privind agrearea acordării de sprijin prin intermediul Facilităţii Europene pentru Pace şi necesitatea continuării eforturilor în această direcţie, arată sursa citată.

Şeful statului a reiterat că România este în continuare unul dintre susţinătorii fermi ai Ucrainei, continuând să acorde asistenţă în plan bilateral pe toate dimensiunile, în special pe palier umanitar, militar şi în ceea ce priveşte tranzitul cerealelor ucrainene.

Totodată, Klaus Iohannis a subliniat şi importanţa continuării sprijinului european pentru Republica Moldova, care se confruntă cu ameninţări hibride fără precedent din partea Federaţiei Ruse, în contextul pre-electoral pe care îl traversează.

De asemenea, preşedintele a insistat şi asupra importanţei strategice a zonei Mării Negre, atât pentru securitatea şi stabilitatea regiunii, cât şi a întregii Europe, pledând pentru o abordare de securitate cuprinzătoare a Uniunii Europene care să includă întreaga regiune a Mării Negre.

Citiți și R. Moldova și Ucraina, un nou pas pe calea europeană: Liderii UE susțin adoptarea rapidă și fără întârziere a cadrelor de negociere pentru aderarea la UE

Conform sursei citate, şeful statului a pledat pentru un calendar predictibil de aderare pentru Ucraina şi Republica Moldova, respectiv pentru adoptarea rapidă a Cadrelor de negociere propuse de Comisia Europeană şi pentru organizarea cât mai curând posibil, în acest semestru, a primelor Conferinţe interguvernamentale politice cu cele două ţări candidate.

În acelaşi timp, preşedintele Iohannis a arătat necesitatea sprijinirii Georgiei în avansarea agendei de reforme prioritare şi consolidarea rezilienţei şi a exprimat susţinerea pentru decizia de deschidere a negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Bosnia şi Herţegovina.

În context, şeful statului a reiterat sprijinul puternic al ţării noastre pentru avansarea politicii de extindere a Uniunii în paralel cu discuţiile privind reforma internă a UE.

Citiți și Liderii europeni cer instituțiilor UE să avanseze “rapid și fără întârziere” sporirea capabilităților de apărare și bazei industriale de apărare europeană

Un alt subiect important discutat de lideri a vizat securitatea şi apărarea europeană.

Preşedintele Iohannis a menţionat că România “va participa în mod activ şi constructiv la eforturile Uniunii vizând susţinerea Ucrainei, precum şi în direcţia consolidării industriei europene de apărare”, precizează Administraţia Prezidenţială.

Totodată, el a subliniat că demersurile de întărire a apărării europene trebuie întreprinse în deplină complementaritate şi coordonare cu NATO, care rămâne un partener fundamental în asigurarea securităţii europene.

Şeful statului a transmis şi că o industrie europeană de apărare puternică este o condiţie prealabilă pentru obţinerea unei pregătiri corespunzătoare pentru apărare şi pentru a răspunde în mod adecvat provocărilor de securitate actuale.

Totodată, preşedintele Klaus Iohannis a subliniat şi necesitatea susţinerii financiare corespunzătoare a investiţiilor în acest domeniu strategic, pledând, împreună cu o serie de alţi lideri europeni, pentru revizuirea politicii de împrumut a Băncii Europene de Investiţii în vederea susţinerii noilor obiective legate de apărare, menţionează sursa citată.

Iohannis a reiterat şi importanţa continuării demersurilor de consolidare a pregătirii militare şi civile a UE şi a răspunsului la situaţii de criză, un obiectiv esenţial în actualul context internaţional marcat de suprapunerea a multiple crize şi provocări, solicitând o acţiune consolidată în acest domeniu, în beneficiul statelor membre şi al cetăţenilor europeni, mai precizează Administraţia Prezidenţială.

În legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, şeful statului a informat cu privire la sprijinul concret al României prin asistenţă umanitară pentru populaţia civilă din Gaza, atât în plan bilateral, cât şi prin canalele partenerilor.

El a arătat că România rămâne angajată în a promova iniţiative în vederea ajungerii la un acord final pentru o pace regională cuprinzătoare şi durabilă în zonă şi a evidenţiat contribuţia ţării noastre la operaţia EUNAVFOR-ASPIDES pentru stabilizarea situaţiei în Marea Roşie.

Referitor la situaţia agricolă, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că Uniunea trebuie să identifice toate măsurile necesare pentru ca sectorul agricol să rămână competitiv şi durabil, în paralel cu implementarea unor soluţii la problemele semnalate de fermieri, inclusiv cele legate de asigurarea unei finanţări adecvate a acestui domeniu.

În context, oficialul român a pledat pentru necesitatea asigurării unei mai mari flexibilităţi în aplicarea Politicii Agricole Comune.

De asemenea, preşedintele s-a pronunţat pentru obţinerea unui acord privind definitivarea viitoarei Agende Strategice până la finalul acestui semestru, “exprimând sprijinul României pentru continuarea reflecţiei în coordonatele stabilite la Granada în 2023 şi pentru formularea unor obiective realiste şi bazate pe principiile unităţii şi solidarităţii europene”, mai arată sursa citată.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Cine crede că Rusia se va opri în Donbas și Crimeea se înșeală, avertizează Macron după ce Moscova spune că este “în stare de război” în Ucraina

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Cine crede că Rusia se va opri în Donbass și Crimeea se înșeală, a declarat vineri președintele francez Emmanuel Macron la finalul summitului de primăvară al Consiliului European de la Bruxelles.

Întrebat de presă despre comentariile Kremlinului cu privire la faptul că Rusia se consideră în război din cauza intervenției Occidentului de partea Ucrainei, Macron a spus că ar fi o greșeală să creadă că Rusia intenționează să își oprească agresiunea în Donbass și Crimeea.

Prin utilizarea acestui termen, se deschide chiar și o incertitudine cu privire la obiectivele militare ale Rusiei“, a adăugat el, la o săptămâna după ce a susținut că războiul din Ucraina este “existențial pentru Europa” pentru că dacă Rusia câștigă, credibilitatea Europei va fi zero, iar Moscova “va amenința Moldova, România și Polonia”.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

O reacție în acest sens au avut și președintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la finalul summitului de două zile de la Bruxelles.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

“Nu suntem intimidați de Rusia” – Reacția UE după ce Kremlinul, într-o schimbare de limbaj, spune că Rusia este “în stare de război” în Ucraina din cauza Occidentului

Published

on

© European Union 2024

Corespondență din Bruxelles

Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de posibile contramăsuri luate de Moscova împotriva intenţiei de a folosi veniturile rezultate din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a înarma Ucraina, au afirmat vineri preşedintele Consiliului European, Charles Michel, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reacționând totodată la noua poziție a Moscovei, care a renunțat la terminologia “operațiune militară specială” cu referire la Ucraina și spunând că se află în “stare de război”.

”Nu suntem intimidaţi de Rusia. Şi credem că este corect ca veniturile din acele active străine să fie folosite pentru Ucraina întrucât aceasta este victima agresiunii lansate de Rusia”, a spus Michel în conferinţa de presă organizată după încheierea summitului Consiliului European, desfăşurat joi şi vineri la Bruxelles, relatează Reuters.

El a adăugat că declaraţiile Rusiei legate de război arată importanţa construirii unei industrii a apărării a Uniunii Europene.

La rândul său, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că respectivele comentarii ale Kremlinului arată că acesta a trădat populaţia rusă în ultimii doi ani ascunzând faptele şi negând că Rusia se află în război.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat vineri că Rusia se consideră în război din cauza implicării Occidentului de partea Ucrainei şi nu poate permite existenţa la graniţele sale a unui stat care s-a arătat gata să folosească orice metodă pentru a prelua controlul asupra Crimeei.

“Ne aflăm în stare de război. Da, aceasta a început ca o operaţiune militară specială, dar de îndată ce această bandă s-a format, când Occidentul colectiv a participat la toate acestea alături de Ucraina, pentru noi a devenit un război”, a spus Dmitri Peskov, potrivit Reuters.

Citiți și În lipsa unui consens, liderii europeni cer Consiliului UE să continue negocierile privind utilizarea profiturilor activelor blocate ale Rusiei în sprijinul Ucrainei

Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au agreat joi o decizie de moment prin care invită Consiliul Uniunii Europene să ducă mai departe discuțiile privind utilizarea profiturilor din activele înghețate ale Rusiei pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în ceea ce reprezintă un compromis de etapă având în vedere opoziția mai multor state, dar și temerile exprimate de instituții bancare privind potențiale acționări în instanță din partea Rusiei.

Consiliul European a analizat progresele înregistrate cu privire la următorii pași concreți în sensul direcționării veniturilor extraordinare provenite din activele blocate ale Rusiei în beneficiul Ucrainei, inclusiv posibilitatea de a finanța sprijinul militar. Acesta invită Consiliul să ducă mai departe lucrările referitoare la propunerile recente ale Înaltului Reprezentant și ale Comisiei“, se arată în concluziile adoptate.

Șeful diplomaţiei Uniunii Europene Josep Borrell a propus ca Uniunea Europeană să utilizeze 90% din veniturile obţinute din activele ruseşti îngheţate în Europa pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, iar restul de 10% să fie utilizat pentru a spori capacitatea de industriei ucrainene de apărare.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO1 min ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO14 mins ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA16 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO17 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu17 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

EDUCAȚIE17 hours ago

Universitatea din București, singura universitate din România implicată strategic în proiectul Comisiei Europene de instituire a diplomelor europene în învățământul superior

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

INTERNAȚIONAL19 hours ago

Ultima convorbire telefonică cu Putin a fost în decembrie 2022, spune Olaf Scholz, reiterând mesajul de atunci: Germania va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar

RUSIA20 hours ago

Prieten cu Putin, fostul cancelar german Gerhard Schröder se oferă să ajute pentru o “soluție negociată” între Rusia și Ucraina

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending