Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu invocă ”momentul potrivit” pentru a acorda Republicii Moldova perspectiva de aderare la UE: ”Rusia lui Putin are nevoile strategice satisfăcute prin ocuparea Crimeii”. Ce a răspuns premierul Maia Sandu?

Published

on

© European Parliament

Eurodeputatul Traian Băsescu a făcut miercuri, în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, un nou apel pentru oferirea unei perspective de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Într-o dezbatere a eurodeputaților din Comisia AFET cu premierul Maia Sandu, Băsescu a precizat că extinderea Uniunii Europene dincolo de Prut ar apărea ”într-un moment potrivit” în care Rusia lui Vladimir Putin are deja ”nevoile strategice satisfăcute”.

”Bun venit delegației Republicii Moldova. Aș vrea să subliniez un lucru: de 30 ani, Republica Moldova se bucură de asistența Uniunii Europene și de parteneriatul cu România. Totuși, țara stă pe loc, indiferent că sunt regimuri democratice sau mai puțin democratice cum a fost cel al lui Plahotniuc. Explicația este una singură: țara este lăsată de Uniunea Europeană într-o zonă gri. Uniunea Europeană n-a dat o perspectivă de integrare în Uniune acestei țări. Și rămâne o țară cu o frontieră lungă cu Transnistria controlată de Federația Rusă și de separatiști, rămâne o țară căreia Uniunea Europeană îi oferă asistență tehnică pentru justiție, dar nu-i oferă perspectiva prosperității europene prin perspectiva de a deveni țară membră a Uniunii Europene. Eu cred că în această Comisie atât de importantă pentru deciziile politice ale Parlamentului avem obligația ca atât de repede cât este posibil să luăm în analiză posibilitatea ca Republica Moldova să fie una din viitoarele țări membre ale Uniunii Europene printr-o extindere a procesului de extindere și dincolo de Prut. De ce vorbesc despre extinderea dincolo de Prut? Dintr-un motiv simplu: interesele lui Putin în Republica Moldova s-au diminuat. Până acum, avea nevoia de Transnistria ca un punct strategic în socotelile lor belicoase legate de controlul securității la Marea Neagră. Astăzi, Putin are nevoile strategice satisfăcute prin ocuparea Crimeii și prin ticsirea Crimeii cu armament și militari. De aceea, cred că prezintă mai puțin interes pentru Putin Republica Moldova și ar fi un moment potrivit ca Republicii Moldova să i se dea perspectiva de integrare în Uniunea Europeană”, a spus Băsescu, în intervenția sa.

În răspunsul ei, premierul Maia Sandu a punctat că ”perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova” menționate de Traian Băsescu ”ar fi de foarte mare ajutor”.

”Înțelegem clar că trebuie să punem în aplicare Acordul de Asociere. Știm de câte ori guvernul Republicii Moldova și-a dezamăgit cetățenii, dar i-a dezamăgit și pe partenerii europeni. Știm că trebuie să obținem rezultate în privința angajamentelor noastre, dar evident, trebuie să știm ce ne așteaptă la capătul acestui drum îndelugat și greu”, a spus Sandu.

O delegație din Republica Moldova condusă de premierul Maia Sandu se află miercuri într-o vizită oficială la Bruxelles unde va avea întrevederi cu fostul președinte al României și actual eurodeputat Traian Băsescu, cu liderul Renew Europe Dacian Cioloș și cu vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan.

Din delegație fac parte și președintele Parlamentului de la Chișinău Zinaida Greceanîi, dar și ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicolae Popescu.

Vizita oficialilor de la Chișinău include întrevederi și cu președintele Parlamentului European, David Maria Sassoli, și cu comisarul european pentru Politică de Vecinătate și Negocierile de Extindere, Johannes Hahn.

Întrevederea cu fostul președinte Traian Băsescu, un susținător puternic al parcursului european al Republicii Moldova, apare și în contextul în care actualul eurodeputat a utilizat prilejul primei sale intervenții în plenul Parlamentului European pentru a solicita oficialilor europeni să ”dea perspectivă europeană” Republicii Moldova.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac, după vizita în diaspora: Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe și investiții

Published

on

© Eugen Tomac/Facebook

Criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă, este mesajul transmis pe Facebook, duminică seara, de eurodeputatul Eugen Tomac (PMP, PPE) după vizita în diaspora, unde s-a întâlnit cu românii din Roma.

„Majoritatea românilor cu vârsta de peste 40 de ani aflați la munca peste hotare își doresc să revină acasă. Cetățenii cu vârste cuprinse intre 30 și 40 de ani încă nu au o opțiune definită, aceasta și pentru că au copii in sistemul de învățământ italian. Tinerii de până in 30 de ani se integrează, își întemeiază o familie in Italia și cel mai probabil vor rămâne defintiv in această țară.Peste 50% din românii aflați in Europa își doresc sa revină acasa, nu sunt însă deciși când sa o facă și așteaptă schimbări reale, nu guvernări fragile cu agende înguste, fără viziune, așa cum a guvernat PSD timp de 8 ani”, transmite Eugen Tomac. 

În viziunea sa, eurodeputatul PPE consideră că „criza forței de muncă din România se poate rezolva prin programe guvernamentale îndrăznețe, prin proiecte de investiții mici și mari prin care statul să stimuleze reîntoarcerea acasă”. 

De asemenea, precizează Tomac, „trebuie să ne reformăm profund instituțiile prin inovare, dezvoltare și adaptare la nevoile reale ale pieței”. 

„Eu le-am promis că noi, cei din PMP, ne vom bate pentru a face cât mai transparentă și eficientă administrația din România, pentru că doar așa putem reclădi încrederea între stat și cetățenii români, indiferent de unde se află acum”, mai scrie eurodeputatul român. 

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: De Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni

Published

on

© Corina Crețu/ Facebook

Eurodeputatul Corina Crețu (Pro România, S&D) a transmis un mesaj în onoarea victimelor Holocaustului, cu prilejul aniversării pe 27 ianuarie a 75 de ani de la eliberarea lagărului de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.

„În ziua de 27 ianuarie 1945, lagărul nazist de la Auschwitz-Birkenau a fost eliberat și astfel lumea avea în fața ochilor întreaga oroare a ‘soluției finale’, tratamentul aplicat de naziști populației de origine evreiască din teritoriile ocupate de Germania hitleristă și din cele ale aliaților ei. Circa șase milioane de evrei au pierit în acei ani, din simpla vină de a fi aparținut unui anumit grup etnic. Tragedia evreilor este unică și sper că am învățat lecțiile istoriei, pentru a nu mai repeta niciodată acele orori”, scrie eurodeputatul român pe pagina sa de Facebook. 

 

Corina Crețu mai transmite că „de Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, să ne aducem aminte că, orice ar fi, trebuie să rămânem oameni”. 

„Să ne aducem aminte de toți cei care au pierit în lagăre de muncă sau de exterminare: evrei, români, polonezi, romi, italieni, etc.
Dumnezeu să îi odihnească!”, a adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune un program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua odată cu declanșarea anticipatelor

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) propune implementarea unui program de redresare a economiei românești, a cărei instabilitate macroeconomică s-ar accentua în contextul declanșării de alegeri anticipate, potrivit unei postări pe Facebook.

„Nu-ţi trebuie mult timp să constaţi că partidele parlamentare şi Guvernul României sunt decuplaţi total de la realităţile ţării. Priorităţile lor sunt legate de încercarea creării unei crize politice artificiale pentru a putea declanşa alegeri anticipate.
Cu inconştienţă şi lipsă de profesionalism, politicienii puterii vor patru luni de instabilitate politică în condiţiile în care toţi pilonii stabilităţii macroeconomice sunt frânţi deja”, constată fostul președinte al României.

Traian Băsescu pune la dispoziție în postarea sa și o serie de cifre care indică fragilitatea economiei românești în ultimele 11 luni:

1. Deficit comercial la 11 luni – 15,5 miliarde Euro, creştere cu 16 la sută faţă de 2018;
2. Deficit de cont curent la 11 luni – 10,0 miliarde Euro, creşte cu 21 la sută faţă de 2018;
3. Datoria externă a crescut, în primele 11 luni, cu 7,262 miliarde Euro;
4. Deficitul bugetului consolidat – 4 la sută, adică 8,8 miliarde Euro;
5. Dobânzi foarte mari la împrumuturi pe termen lung – 4,6 la sută. Comparaţia cu dobânzile aplicate ţărilor din regiune, după cum urmează: Bulgaria – 0,32 la sută/ Croaţia- 1,36 la sută/ Grecia-2,67 la sută/ Ungaria-2,74 la sută.
6.Creşterea economică în scădere accentuată, ajungând la 0,5 la sută în trimestrul 3 faţă de trimestrul 2;
7. Cheltuielile curente la 11 luni au crescut cu 13,2 la sută faţă de 2018;
8. Cheltuielile cu personalul bugetar la 11 luni au crescut cu 19,1 la sută faţă de 11 luni din 2018;
9. Cheltuielile cu asistenţa socială la 11 luni au majorat cu 11,5 la sută faţă în 11 luni din 2018 faţă de aceeaşi perioadă din 2018.

În aceste condiţii, atrage atenția eurodeputatul PMP, „ intrarea într-o criză severă este uşor de anticipat”. Astfel, fostul șef de stat propune implementarea unui program de redresare simplu, uşor de pus în practică şi uşor de controlat care ar putea avea următoarele elemente:

a. Stimularea exporturilor prin acordarea de facilităţi fiscale exportatorilor, inclusiv prin deprecierea monedei naţionale;
b. Stimularea, prin facilităţi fiscale şi ajutoare de stat, a investiţiilor româneşti şi străine directe, pentru reducerea deficitului de cont curent şi crearea de locuri de muncă;
c. Repornirea petrochimiei prin acordarea de ajutoare de stat (dacă este nevoie) şi asigurarea cantităţii de gaze naturale necesare (5 din 7 combinate petrochimice au aviz de mediu, dar sunt oprite);
d. Amânarea şi/sau reeşalonarea oricărei creşteri de cheltuieli bugetare până la restabilirea echilibrelor bugetului de stat;
e. Trecerea la împrumuturi de la populaţie pentru internalizarea împrumuturilor şi pentru reducerea datoriei externe;
f. Reducerea cheltuielilor prin reduceri consistente de personal bugetar în condiţiile în care riscul creşterii şomajului este mic din cauza crizei de forţă de muncă din sectoarele economice, reducerea cheltuielilor materiale ale instituţiilor bugetare şi reducerea cheltuielilor cu asistenţa socială care stimulează nemunca;
g. Program prioritar pentru informatizarea activităţii ANAF ca singură soluţie pentru încasarea integrală a TVA şi a altor taxe ale bugetului de stat;
h. Pregătirea caietelor de sarcini şi a proiectelor şi lansarea licitaţiilor publice pentru lucrări de investiţii finanţate cu bani europeni, astfel ca, în anul 2021, să fie absorbite pentru investiţii 4 – 6 miliarde Euro din fondurile europene.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending