Connect with us

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu le cere Angelei Merkel, lui Emmanuel Macron și lui Boris Johnson să deblocheze negocierile privind relațiile UE – Marea Britanie

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a atenționat miercuri, în plenul Parlamentului European, că riscul lipsei unui acord privind viitoarea relație dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit este reprezentat de faptul că fiecare stat membru ar putea încheia acorduri separate cu Londra.

Privind la Brexit constatăm că pare a fi ajuns la stadiul unei confruntări. În realitate noi avem nevoie de un acord echitabil între cele două părți. Faptul că în ultimul timp nu se fac progrese, ne arată că este necesară o intervenție la nivelul șefilor de stat și de guvern. Este bine ca Angela Merkel, Emmanuel Macron și Boris Johnson să aibă o discuție pentru deblocare. Este evident că Uniunii Europene nu i se poate cere să renunțe la criteriile pieței unice, cum nici britanicilor nu li se poate cere să accepte exact motivele pentru care au plecat din Uniunea Europeană. De aceea, atenționez că riscul lipsei unui acord este acela ca fiecare stat va face acorduri separate cu Regatul Unit“, a spus Băsescu, în cursul unei dezbateri în plenul PE privind relațiile UE – Marea Britanie.

Deputații europeni au facut bilanțul progreselor înregistrate în cadrul negocierilor dintre UE și Regatul Unit cu privire la un nou parteneriat, într-o rezoluție care urmează să fie adoptată joi.

Proiectul de text a fost pregătit de deputații din cadrul Comisiilor pentru afaceri externe și comerț internațional, în cooperare cu comisiile specializate și cu Grupul de coordonare pentru Regatul Unit al Parlamentului European. Aceasta reiterează poziția fermă a deputaților de a respecta acordurile semnate de UE și de Regatul Unit în octombrie 2019, precum și sprijinul pentru negociatorul-șef al UE, Michel Barnier.

UE urmărește să transforme Declarația politică, care este un text privind relațiile viitoare convenit între UE și Regatul Unit, într-un document juridic. Deputații continuă să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare deplină a Acordului de retragere, ce stabilește normele privind ieșirea Regatului Unit din UE.

Actuala perioadă de tranziție poate fi prelungită cu o perioadă de un an până la doi ani, în cazul în care ambele părți convin asupra acestui aspect până cel târziu la 30 iunie. Cu toate acestea, săptămâna trecută Guvernul britanic a transmis Uniunii Europene că nu dorește să prelungească perioada de tranziție dincolo de data de 31 decembrie 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Siegfried Mureșan

Viceliderul grupului PPE Siegfried Mureșan: Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Cu ajutorul fondurilor europene, România a sprijinit pacienții, medicii din prima linie și angajații afectați de criza COVID-19, transmite eurodeputatul Siegfried Mureșan, vicepreședinte al Grupului PPE din Parlamentul European responsabil pentru bugete, în cadrul unui comunicat remis caleaeuropeana privind ajutorul economic de criză pus la dispoziție de UE statelor membre și măsurile luate de Guvernul României din bani europeni. 

„Deciziile luate încă din luna martie la nivelul Uniunii Europene și aprobate de Parlamentul European au contribuit semnificativ la combaterea crizei generate de COVID-19, atât în România, cât și în celelalte țări membre ale Uniunii Europene. Comisia Europeană a propus, iar Parlamentul European a aprobat în luna martie ca 37 de miliarde de euro din Bugetul Uniunii Europene pentru anul 2020 să fie folosite pentru cheltuieli urgente privind gestionarea pandemiei de COVID-19. Prin deblocarea acestor sume, am putut sprijini din timp pacienții, cadrele medicale, angajații și toate categoriile sociale afectate de criza COVID-19”, spune Siegfried Mureșan.

Acesta precizează că „3,1 miliarde de euro din aceste fonduri au fost puse la dispoziția României”, iar banii au fost folosiți, printre altele, în cadrul următoarelor măsuri luate de Guvern:

  • 350 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea spitalelor cu echipamente necesare luptei cu criza COVID-19
  • 300 de milioane de euro au fost alocate pentru plata șomajului tehnic al angajaților companiilor nevoite să-și reducă activitatea din cauza pandemiei.
  • 225 de milioane de euro au fost folosite pentru achiziția de ajutoare sub formă de produse alimentare și igienă corporală pentru peste un milion de români care se află în situații defavorizate sau risc de sărăcie. 
  • 120 de milioane de euro au fost alocate pentru plata unui spor de risc cadrelor medicale din prima linie și 30 de milioane de euro pentru asistenții sociali care au grijă de persoane vârstnice sau din categorii vulnerabile.
  • 682 de milioane de euro au fost alocate pentru dotarea infrastructurii pentru situații de urgență

În plus, amintește Mureșan, Guvernul României a aprobat un buget de 1 miliard de euro pentru sprijinirea IMM-urilor în contextul crizei COVID-19, iar banii provin atât din fonduri europene, cât și de la bugetul de stat.

Nu în ultimul rând, vicepreședintele grupului PPE menționează că României îi revin aproximativ 33 de miliarde de euro din acest pachetul de redresare de 750 miliarde de euro al UE, iar banii „vor putea fi folosiți pentru finanțarea Planului de Investiții și Relansare Economică anunțat de Guvernul României la începutul lunii iulie.”

„Pentru următorii ani, Consiliul European a aprobat un Pachet de Redresare Economică al Uniunii Europene în valoare totală de 750 de miliarde de euro cu care va sprijini țările membre să își finanțeze propriile planuri naționale de redresare economică. Accentul va fi pus pe investiții în modernizarea statelor membre. Banii vor merge în digitalizare, în economia verde, în modernizarea spitalelor și a școlilor. Scopul este să accelerăm redresarea economică prin investiții care să ne facă economiile mai productive și mai competitive”.

Citiți și Op-ed Vicepreședintele grupului PPE Siegfried Mureșan: Cum vom folosi banii din Facilitatea de Reziliență de 670 de miliarde de euro

Continue Reading

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu solicită Guvernului să facă publică agenda Planului de relansarea economică: “Timpul trece în defavoarea României”

Published

on

© Corina Cretu/ Facebook

Europarlamentarul Corina Crețu (PRO România, S&D) solicită Guvernului României să facă publică agenda care privește Planul de Relansare Economică din fonduri europene, avertizând că timpul trece în defavoarea României.

“Suntem la exact două săptămâni de la momentul acordului la care a ajuns Consiliul European privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027. Însă în afara anunțurilor triumfaliste de atunci din partea Palatului Victoria, cu un puternic iz electoral, încă nu există niciun semnal cu privire la proiectele pe care Guvernul României le are în vedere”, a spus Crețu, într-o postare pe Facebook în contextul unei intervenții avute la Libertatea.ro.

Fostul comisar european pentru politică regională a făcut referire și la faptul că Guvernul a lansat în consultare publică toate proiectele Programelor Operaționale pentru viitorul Cadru Financiar Multianual.

“E foarte bine”, a completat ea, avertizând însă că nu există o agendă clară și transparentă privind Planul de Relansare Economică.

“La fel cum nu există nici o listă publică a proiectelor pe care le are în vedere Guvernul României pentru următorii șapte ani (cât durează un exercițiu financiar la nivel european). Îmi pare rău, dar chiar nu e suficient să declari, sec, că vei investi în ”infrastructură, școli și spitale”, ci e nevoie de proiecte solide, mature. Banii nu sunt acordați fără niciun angajament sau în baza unor idei vagi, ci România – la fel ca orice alt stat european – va trebui să prezinte un proiect credibil de revitalizare economică, un plan realist, credibil în fața tuturor celorlalte State Membre. România nu-și permite luxul de a întârzia cu acest Plan, cu atât mai mult cu cât cetățenii au nevoie – mai mult decât oricând – să beneficieze de acești bani și de proiectele care le-ar putea îmbunătăți viața”, a mai explicat Corina Crețu.

Ministerul Fondurilor Europene a publicat vineri, 31 iulie, proiecte ale Acordului de Parteneriat și ale Programelor Operaționale prin care România va atrage fondurile europene alocate pentru viitoarea perioadă de programare, 2021-2027.

România urmează să beneficieze de fonduri în valoare de 79,9 miliarde de euro, conform acordului încheiat de cei 27 de șefi de stat sau de guvern din UE în urma negocierilor maraton începute la 17 iulie și încheiate la 21 iulie, a anunțat președintele Klaus Iohannis. Cele 79,9 miliarde de euro vor proveni după cum urmează: 33,5 miliarde de euro din cadrul NGEU și 46,4 miliarde de euro din cadrul CFM, au declarat surse europene pentru CaleaEuropeană.ro. Sursele citate au mai precizat că alocarea de 79,9 miliarde de euro este calculată la prețurile de referință din 2018, însă în prețuri curente pachetul va ajunge la 84 de miliarde de euro. În ce privește cele 46,4 miliarde de euro fonduri nerambursabile din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, României îi sunt alocate 26,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune; 18,7 miliarde de euro pentru politica agricolă comună, 760 de milioane de euro din Fondul pentru o tranziție justă și 160 de milioane de euro pentru pescuit.

Continue Reading

S&D

Partidul Socialiștilor Europeni: Doar o societate feministă este o societate corectă

Published

on

© European Union, 2017

Doar o societate feministă este o societate corectă, este mesajul transmis de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în contextul în care solicită amplificarea vocii femeilor în societate și în procesul decizional ținând cont de aportul acestora în gestionarea pandemiei de coronavirus, dar și în general, în câmpul muncii. 

„Surpriză, surpriză, carantina a fost și mai solicitantă pentru femei decât a fost pentru bărbați. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor de prima linie (asistente medicale, lucrători în unități de îngrijire, personal de curățenie, casiere de supermarket…). Acasă, majoritatea femeilor sunt cele care asigură buna desfășurare a vieții de familie de zi cu zi – treburile gospodărești, asigurându-se că copiii nu rămân în urmă la școală și având grijă de persoanele dependente”, subliniază PES.

De asemenea, violența de gen a crescut în timpul carantinării, pe măsură ce izolarea și lipsa de asistență pentru victime și-au spus cuvântul, mai atrag atenția socialiștii europeni. 

„Noi, femeile ne dorim o parte echitabilă în recuperare. Vrem să fim la masa deciziilor. Doar o societate feministă este o societate corectă”, este mesajul transmis de femeile social-democrate, în numele tuturor reprezentantelor sexului frumos. 

Citiți Declarația miniștrilor PES pentru egalitatea de gen „Accelerarea egalității de gen pentru o Europă cu adevărat feministă și egală”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending