Connect with us

ROMÂNIA

Traian Basescu, militarilor din teatrele de operatiuni: Sa ne vedem cu bine acasa!

Published

on

traian basescu videoconferintaPresedintele Traian Basescu a avut duminica o videoconferinta cu militarii romani aflati in teatrele de operatii din Afganistan, Kosovo si Bosnia-Hertegovina, cu ocazia Zilei Nationale, in cadrul careia le-a multumit pentru modul in care isi indeplinesc misiunea, potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.

Seful statul a afirmat ca in fiecare an a tinut sa aiba o astfel de intalnire cu militarii romani aflati in misiune peste hotare pentru a le transmite recunostinta romanilor de acasa si respectul domniei sale.

La videoconferinţă au participat, printre alţii, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, domnul general-locotenent Ştefan Dănilă.

Militarii au prezentat raportul situaţiei din teatrele de operaţii unde se află în misiune şi au transmis urări de sănătate românilor din ţară cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Domnul preşedinte Traian Băsescu le-a mulţumit militarilor pentru modul în care îşi îndeplinesc misiunea, spunând că în fiecare an a ţinut să aibă o astfel de întâlnire cu militarii români aflaţi în misiune peste hotare pentru a le transmite recunoştinţa românilor de acasă şi respectul domniei sale.

Am aceleaşi gânduri bune pentru fiecare militar aflat în misiune în afara graniţelor ţării şi pentru familiile dumneavoastră. La mulţi ani de Ziua Naţională! Succes în îndeplinirea misiunilor pe care le aveţi! Să ne vedem cu bine acasă!”, a mai spus la finalul videoconferinţei domnul preşedinte Traian Băsescu.

Sursa: Administratia Prezidentiala

ROMÂNIA

Grupul Euro BNR: Planul de redresare al Comisiei Europene poate ajuta România să aplice măsuri cu efecte benefice asupra procesului de convergență și pregătire a aderării la zona euro

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, cu efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro, se arată în raportul Zona Euro Monitor, din luna iulie, pregătit de Grupul Euro din cadrul BNR.

Guvernul României își menține, conform prevederilor Programului de convergență 2020, angajamentul de aderare la zona euro. Totuși, în contextul manifestării pandemiei, eforturile se axează prioritar pe minimizarea efectelor negative ale acesteia și pe implementarea unor măsuri de relansare economică, iar atenția autorităților va fi îndreptată către adoptarea euro imediat ce sunt restabilite echilibrele macroeconomice.

Planul național de adoptare a monedei euro alături de Raportul de fundamentare a acestuia au fost publicate în decembrie 2018 constituind documente programatice, în care sunt identificate obiectivele strategice a căror îndeplinire este necesară în vederea aderării la zona euro. Planul național de adoptare a monedei euro include pași concreți de acțiune care să permită intrarea în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM) II în orizontul 2024-2025. Aceste documente nu au fost însă urmate de progrese efective în planul convergenței, în special din cauza derapajelor bugetare.

Documentul atrage atenţia asupra faptului că România a devenit, odată cu declanşarea procedurii de deficit excesiv, singurul stat membru al Uniunii Europene care nu mai respectă niciunul dintre criteriile de la Maastricht, iar abaterile sunt substanţiale.

„Deși evoluțiile indicatorilor de convergeță nominală, în primul trimestru al anului curent, au continuat, în general, pe tendințele înregistrate anterior, deviațiile acestora de la valorile de referință corespunzătoare au consemnat dinamici mixte. Tabloul de bord evidențiază, pe de o parte, abateri în expansiune în cazul dobânzii pe termen lung, o accelerare a creșterii datoriei publice în T1 din 2020, estimările pentru sfârșitul anului indicând consumarea spațiului fiscal efectiv. Pe de altă parte, se remarcă o ușoară ameliorare în cazul ratei inflației, iar fluctuațiile cursului de schimb au rămas, spre deosebire de situația la nivel regional, relativ reduse, în pofida reactivării aversiunii globale față de risc și relaxării condițiilor monetare autohtone necesare depresurizării efectelor induse pe piața monetară de majorarea primei de risc suveran”.

De asemenea, „magnitudinea deviației soldului bugetar de la valoarea de referință corespunzătoare este ecranată de rezultatul contabilizării costurilor aferente gestiunii urgenței medicale”. 

Astfel, analiștii precizează că revenirea sustenabilă pe o tendință convergentă cu exigențele aderării la zona euro este condiționată, în principal, de inversarea durabilă a expansiunii, deja înaltelor deficite gemene, în așa fel încât România, nu doar să închidă procedura de deficit excesiv, ci și să depășească, ceea ce s-ar putea numi, capcana ratingului investițional minim.

În acest context, planul de redresare economică al Comisiei Europene are potențialul de a ajuta România să aplice măsuri de reformă structurală și de corecție la nivel macroeconomic, ce vor avea efecte benefice asupra procesului de convergență și de pregătire a aderării la zona euro. Totuși, se atrage atenția că „este important ca sprijinul extern să fie completat de abordări economice interne prielnice dezvoltării unei economii cât mai robuste, cu deficite reduse, având în vedere că zona euro are propriile insuficiențe (de exemplu, nu are funcție de stabilizare sau schemă colectivă de garantare a depozitelor)”.

În ceea ce privește relansarea economică în România după ridicarea stării de urgență, autorii raportului precizează că depinde de „costurile de tranzacție”, care și ele depind de evoluția restricțiilor și mersul epidemiei, de elemente de psihologie individuală și colectivă, de comportamentul de economisire și de investire productivă. Mai mult, spun aceștia, traiectoria repornirii în România depinde de cum ne vom descurca cu finanțarea economiei în 2020, de măsuri concrete de sprijinire a economiei și de cum vom fructifica bugetul crescut al UE în anii ce vin; repornirea depinde și de refacerea lanțurilor de producție în Europa.

„Anul 2021 poate aduce operaționalizarea unei regândiri a modelului de dezvoltare, care să pună accent pe robustețe, pe rădăcini autohtone mai viguroase în economie, pe investiții; să avem mai mult în vedere sănătatea populației și securitatea alimentară (ce nu se poate bizui prevalent pe importuri, mai ales când ai acasă un pământ generos), să nu ezităm să aplicăm măsuri de promovare a unor avantaje competitive (de politică industrială). Nu putem lăsa totul în grija Pieței Unice. Avem nevoie de o UE mai solidară, coezivă, dar trebuie să ne bazăm totodată mai mult pe forțe proprii; este o lecție a crizei financiare și a celei de acum. Toate acestea reclamă un buget public solid, venituri fiscale sporite”, se punctează în document.

De asemenea, analiștii sunt de părere că în România este necesar un sistem de impozitare mai echitabil, pentru a permite bugetului public să ofere bunuri publice esențiale și să ajute societatea să fie mai robustă. Explicația ține de apariția inevitabilă a altor șocuri.

Raportul mai menționează posibilitatea de a privi criza sanitară cu efecte economice ca pe o oportunitate pentru adâncirea reformei Uniunii Economice și Monetare (UEM), în plan european, precum și de a reforma economia României, în plan național.

În primul rând, specialiștii sunt de părere că șocul COVID-19 poate fi o oportunitate pentru adâncirea reformei UEM în sensul i) unui acord politic cât mai rapid pentru avansul uniunii fiscale; ii) unei coabitări echilibrate între politica monetară și politicile fiscale naționale; respectiv iii) unei recuperări simetrice a economiilor statelor membre, prin sprijinirea consolidării rezilienței.

În al doilea rând, deși spun analiștii, criza COVID-19 a găsit România cu structuri economice insuficient de reziliente, spațiu de manevră redus și politici fiscale nesustenabile, se pot identifica cel puțin patru oportunități de a reforma economia prin: i) sporirea încrederea românilor în instituțiile statului; ii) re- europenizarea politicii fiscale a României; iii) întoarcerea la o politică fiscală sustenabilă și durabilă pe termen mediu și lung; iv) grăbirea convergenței economice.

În context, autorii raportului explică că economia devine mai susceptibilă la o nouă criză cu cât vulnerabilitățile economice sunt mai multe și mai adânci. Trei vulnerabilități sunt considerate de partenerii europeni ca fiind principali factori de risc care pot trimite economia în criză: i) lichidități insuficiente pentru economie; ii) politici fiscal-bugetare în derapaj major; iii) lipsa de predictibilitate a procesului decizional la nivel național și, continuarea politizării excesive a actului decizional din sectorul public.

Experți din Banca Națională a României, alături de specialiști din alte instituții publice și de cercetători din Academia Română, au participat la elaborarea raportului citat. Mai mult, ei urmăresc în mod constant evoluția economiei noastre în raport cu ce se întâmplă în spațiul economic al Uniunii, cu evoluții în zona euro. Grupul Euro poate fi văzut ca parte a unui follow up la activitatea Comisiei Naționale. Concretizarea acestui demers este o analiză periodică, având genericul „Romania-Zona Euro Monitor”, care este pregătită pentru conducerea Băncii Naționale a României și alți factori de decizie din România.

Continue Reading

ROMÂNIA

Primarul Emil Boc: Din fonduri europene, vor fi recuperate 16 milioane de lei pentru echipamentele medicale achiziționate în timpul pandemiei

Published

on

© Emil Boc/Facebook

Emil Boc anunță că Primăria municipiului Cluj-Napoca, în parteneriat cu Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca, a pregătit și depus un proiect pe fonduri europene în valoare totală de peste 16 milioane lei, în vederea recuperării sumelor de bani suplimentare alocate Spitalului “Clujana” pentru gestionarea cât mai eficientă a crizei COVID-19.

”Prin noile dotări, urmărim creșterea eficienței și calității actului medical, scăderea timpului de diagnosticare şi tratament, precum şi prevenţie/depistare precoce a pacienţilor cu infecţie COVID-19. Acești bani sunt direcționați pentru dotarea spitalului cu echipamente şi aparatură, dispozitive medicale şi de protecţie medicală, de la paturi de terapie intensivă sau monitoare pentru funcții vitale la sisteme automate de perfuzie de precizie înaltă”, a ecplicat edilul Emil Boc într-o psostare pe pagina de Facebook.

Reamintim că la începutul lunii aprilie, Ministrul Fondurilor Europene a anunțat că spitalele din rețeaua COVID-19 pot cumpăra imediat echipamentele medicale de care eu nevoie, cheltuiele urmând a fi decontate ulterior inclusiv pentru achizițiile efectuate începând cu data de 1 februarie 2020.

De asemenea, Ministerul Fondurilor Europene a anunțat la începutul lunii mai lansarea apelului dedicat spitalelor implicate în lupta împotriva coronavirus, la data asumată la începutul pandemiei. Începând de vineri, 15 mai, spitalele au la dispoziție 350 de milioane de euro pentru decontarea achizițiilor de aparatură medicală și echipamente de protecție făcute începând cu luna februarie 2020. 

Până la data depunerii cererii de finanțare, la Spitalul „Clujana” au fost livrate următoarele echipamente: defibrilator, computer tomograf, container, stație procesare imagini CT, injectomat CT, aparat de hemodiafiltrare, măști FFP2. În perioada următoare vor ajunge la Cluj și restul echipamentelor achiziționate de Primăria Cluj-Napoca, a mai explicat Emil Boc.

”Deși Spitalul Clinic Municipal Cluj-Napoca este singurul aflat în subordinea Primăriei, în fiecare an orașul contribuie la susținerea celorlalte unități spitalicești din municipiu, în funcție de solicitările fiecărui spital”, a mai adăugat acesta.

În 2020, în cadrul ședinței de Consiliu Local din 2 iulie au fost aprobate hotărârile privind alocările financiare pentru unitățile sanitare clujene, în valoare totală de 10.850.000 lei.

Spitalele clujene care au primit astfel sprijin financiar de la bugetul local sunt:- Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal (750.000 lei)
– Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca (400.000 lei)
– Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Cluj(1.190.000 lei)
– Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie „Leon Daniello” (60.000 lei)
– Spitalul Militar de Urgență „Dr. Constantin Papilian” (500.000 lei)
– Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (5.600.000) lei
– Institutul Oncologic „Prof. Dr. I. Ciricuță” Cluj-Napoca (440.000 lei)
– Spitalul Clinic Căi Ferate Cluj-Napoca (300.000 lei)
– Institutul Inimii de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” (800.000 lei)
– Spitalul Clinic de Boli Infecțioase (360.000 lei)
– Institutul Regional de Gastroenterologie – Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” (450.000 lei)

Continue Reading

ROMÂNIA

România a înmânat SUA o emisiune filatelică dedicată aniversării celor 140 de ani de relații diplomatice

Published

on

© Romfilatelia/ Facebook

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu i-a înmânat luni ambasadorului SUA la București, Adrian Zuckerman, în cadrul unei întâlniri desfășurate la sediul MAE, cea mai recentă emisiune filatelică dedicată aniversării a 140 de relații bilaterale România-SUA, pusă în circulație de Ziua Independenței SUA, la 4 iulie.

Pe plicul aniversar sunt reprezentate în paralel două momente remarcabile din istoria bilaterală: Regina Maria cu membri ai Misiunii Crucii Roșii Americane (1917) și misiunea medicilor militari români în SUA, desfășurată în perioada mai-iunie 2020, în contextul pandemiei de COVID-19.

 

La 14 iunie 2020 s-au împlinit 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii.

Cu acel prilej, ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a adresat un mesaj cu ocazia inaugurării expoziției virtuale dedicate aniversării a 140 de ani de relații diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, alături de ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman și de asistentul secretarului de stat pentru afaceri europene și eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat al SUA Philip T. Reeker.

În același context, Senatul SUA și Camera Reprezentanților au marcat, prin două rezoluții bipartizane, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre România și SUA. În rezoluțiile adoptate de cele două camere ale Congresului american este subliniat rolul important al României în regiunea Mării Negre, sunt apreciate evoluțiile semnificative ale României în domeniul luptei anticorupție și a statului de drept, precum și rolul important al României în înființarea Inițiativei celor Trei Mări și în promovarea unor obiective precum securitatea energetică în timpul președinției române a Consiliului UE.

De asemenea, cu prilejul marcării, în luna iunie, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Statele Unite ale Americii, secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, și ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, au făcut schimb de scrisori aniversare în care au reconfirmat relația strategică durabilă între România și SUA, țări care împărtășesc un Parteneriat Strategic bilateral.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending