Connect with us

Traian Băsescu

Traian Băsescu promite să atragă 5,83 miliarde de euro de la UE pentru creșterea calității vieții în Capitală: Bucureștiul anului 2035 trebuie să fie un oraș verde

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Bucureştiul anului 2035 trebuie să fie un oraş neutru din punct de vedere al emisiilor de carbon sau, altfel spus, un oraş verde, a afirmat marți eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE), candidat al Partidului Mișcarea Populară la funcția de primar general al Capitalei.

Într-o amplă postare pe Facebook, Băsescu a spus că programul pe care îl propune în calitate de aspirant la fotoliul de primar “este unul al dezvoltării integrate care ţine cont de principalele obiective ale programului „Green Deal” cu care a fost învestită, prin votul Parlamentului European, actuala Comisie Europeană, condusă de doamna Ursula von der Leyen”. 

“Green deal” nu este un slogan, ci un program prioritar prin care Europa îşi propune să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în anul 2050. La rândul său, România, care a participat şi participă la susţinerea acestui program, trebuie să-şi subordoneze toate obiectivele din „Planul Naţional de Dezvoltare pe Termen Lung” priorităţii de reducere a emisiilor de carbon. În acest context, Bucureştiul trebuie să beneficieze de un program de dezvoltare pe termen mediu şi lung drept contribuţie esenţială la atingerea obiectivului de reducere a poluării. Acest lucru va asigura oraşului acces la fondurile europene şi va contribui esențial la creşterea calităţii vieţii în Bucureşti“, a declarat Traian Băsescu.

În programul prezentat, Traian Băsescu a subliniat că majoritatea proiectelor va fi finanțată cu bani europeni, argumentând că experiența acumulată la nivel european îl va ajuta să obțină aceste fonduri. Mai mult, fostul președintele și fostul edil al Capitalei, a arătat că sumele nerambursabile pe care le va solicita de la UE vor reprezenta doar 6,8% din fondurile alocate României pentru următorii șapte ani.

Costul total al programului este de 6,860 de miliarde de Euro, dintre care 5,831 reprezintă finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană şi 1,029 miliarde Euro – contribuţie din bugetul PMB, ceea ce reprezintă o contribuţie de 257 milioane Euro pe an, uşor de susţinut din bugetul PMB. Cu o populaţie reprezentând 11 la sută din populaţia ţării şi cu un PIB realizat de Bucureşti reprezentând 23 la sută din PIB-ul Naţional, suma de 5,831 miliarde Euro reprezintă 6,8 la sută din suma alocată României în perioada de planificare 2021 -2027“, a explicat Băsescu.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Traian Băsescu

Eurodeputatul Traian Băsescu: Noile reguli europene riscă să transforme România, o țară independentă energetic, într-o țară care va trebui să recurgă la importuri masive de energie electrică

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Limitările impuse de legea climei și de regulamentul de taxonomie votate la nivel european înseamnă o eliminare de aproximativ 60% a resurselor energetice ale României în următoarele decenii, a declarat joi, în plenul Parlamentului European, eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE), acesta avertizând că România ar putea fi transformată “dintr-o țară independentă energetic într-o țară care va trebui să recurgă la importuri masive de energie electrică”.

Raportul prezintă situația de ansamblu, fără a analiza diferențele de resurse de care dispun statele membre. Dacă analizăm limitările impuse de legea climei proaspăt votată în Parlament și de Regulamentul de taxonomie, constatăm că în timp trebuie să eliminăm energia produsă din cărbune, din hibrocarburi, inclusiv din gaze naturale, și energia nucleară. Asta înseamnă, spre exemplu, pentru o țară ca România să elimine în următoarele decenii circa 60% din sursele de energie pentru populație și pentru industrie, ceea ce o transformă dintr-o țară independentă energetic într-o țară care va trebui să recurgă la importuri masive de energie electrică. De asemenea, dacă privim la Fondul pentru o tranziție justă, constatăm că este o mare discrepanță între obiectivele pe care le-am stabilit și resursele pe care le punem la dispoziție pentru ca tranziția să fie posibilă și să afecteze în mod apropiat și în mod egal toate state Uniunii Europene”, a spus Băsescu, în cursul unei dezbateri la Bruxelles privind Starea Uniunii Energetice.

“De aceea, cred că se impun două concluzii. Una, și cea mai importantă, este că trebuie să ne stabilim obiective realiste. Și cea de-a doua concluzie: obiectivele pe care ni le stabilim să fie în deplin acord cu resursa financiară pe care o alocăm”, a mai adăugat fostul președinte.

Parlamentul European a votat la precedenta sesiune plenară în favoarea unui obiectiv obligatoriu juridic de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în Uniunea Europeană cu 60% în următorul deceniu, în perspectiva atingerii neutralității climatice în Uniunea Europeană până în 2050.

Parlamentul și-a oficializat poziţia privind această ţintă într-un vot final referitor la Legea europeană a climei cu 392 de voturi pentru, 161 împotrivă și 142 abțineri. Noua lege urmărește să transforme în obligație promisiunile prin care Uniunea s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Astfel, cetățenii și companiile europene vor beneficia de temeiul juridic și predictibilitatea de care au nevoie pentru a se pregăti să facă față schimbărilor aferente.

Eurodeputații au mai invitat Comisia să propună un obiectiv intermediar pentru 2040. Acesta ar urma să fie stabilit după o evaluare a impactului, pentru a garanta că Uniunea se înscrie în parametrii necesari pentru a-și atinge obiectivul pentru 2050.

Aflat săptămâna trecută la Consiliul European, președintele Klaus Iohannis a afirmat Propunerea Comisiei Europene cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030 este una foarte ambițioasă, care ar putea fi acceptată de către România, în anumite condiții. Șeful statului a reiterat faptul că stabilirea mix-ului energetic trebuie să rămână o competență națională, context în care este necesară adaptarea, la nivel național, a măsurilor de conformare la noile obiective din domeniul schimbărilor climatice.

Continue Reading

PARLAMENTUL EUROPEAN

Eurodeputatul Traian Băsescu, semnal de alarmă pentru autorități: Situaţia este scăpată de sub control. Ce măsuri propune fostul președinte

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Europarlamentarul Traian Băsescu (PMP, PPE), îngrijorat de situația actuală de criză provocată de pandemia de SARS-COV-2, atenționează autoritățile că trebuie luate urgent măsuri pentru a limita dezastrul.

„Este un moment care trebuia evitat indiferent care ar fi fost costurile politice. Fiecare zi contează până în februarie-martie 2021 când vom avea la dispoziţie un vaccin. Pentru limitarea dezastrului, pentru salvarea de vieţi omeneşti, câteva lucruri ar trebui făcute imediat.”

  1.  trecerea la învăţământul la distanţă pentru toate şcolile şi universităţile până când România va primi cota de vaccinuri repartizată prin Comisia Europeană;
  2. închiderea creşelor şi grădiniţelor, iar, acolo unde părinţii nu fac activitatea de serviciu de la domiciliu, să se asigure mamelor concediu plătit – până la primirea vaccinului;
  3.  80 la sută din personalul bugetar, cu excepţia personalului din sistemul de sănătate, trece la lucrul de la domiciliul, iar pentru cei care trebuie să vină la birou se va interzice prezenţa a doi funcţionari în acelaşi birou (măsură adoptată de Parlamentul European) – până la primirea vaccinului;
  4. închiderea totală a teatrelor, cinematografelor, restaurantelor, sălilor de jocuri, mall-urilor, cu excepţia restaurantelor care deservesc strict persoanele cazate în hoteluri –până la primirea vaccinului;
  5. reducerea drastică a transportului public de persoane, rămânând deschise doar traseele rutiere şi feroviare care deservesc obiective industriale, industrie alimentară, obiective energetice, de construcţii şi de telecomunicaţii, cu un program adaptat schimburilor de ture – până la primirea vaccinului;
  6.  managerii din industrie şi construcţii vor lua măsuri sanitare severe pentru diminuarea riscului de contaminare a salariaţilor;
  7. interzicerea oricărei întâlniri publice cu excepţia celor strict familiale – până la primirea vaccinului;
  8. acces ordonat în pieţe agroalimentare şi hipermarket-uri – până la primirea vaccinului;
  9. portul măştii devine obligatoriu în spaţii închise şi în spaţii deschise – până la primirea vaccinului;
  10. creşterea masivă a numărului de teste efectuate. Sistemul public a rămas la acel prag maximal de 15.000 – 20.000 de teste, fiind suplinit de cel privat. Ar trebui să se facă minimum 50.000 de teste zilnice în sistemul de stat. Dacă nu există personal calificat, acesta trebuie instruit, dacă acest lucru nu s-a făcut până acum;
  11. rezervare de locuri la ATI în spitale din state membre UE dacă acest lucru este posibil;
  12.  vaccinarea antigripală masivă a populaţiei;
  13.  contactarea Guvernului Federaţiei Ruse pentru a primi informaţii cu privire la eficienţa vaccinului produs în Rusia, iar, în cazul unor concluzii pozitive, importarea de vaccinuri din Rusia dacă există cantităţi disponibile, până la livrarea vaccinurilor contractate de Comisia Europeană.

Potrivit fostului șef al statului, situația este scăpată de sub control, iar măsurile ar trebui introduse indiferent dacă se atinge sau nu rata de incidenţă de 3 la 1.000 de cazuri transformată artificial într-o jucărie manevrabilă a guvernanţilor în funcţie de care iau sau nu decizii: „Deja situaţia este scăpată de sub control. Cred că asta ar trebui făcut acum”, a mai scris Traian Băsescu pe pagina de Facebook.

„Sunt doar câteva măsuri care ar trebui introduse timp de 5 – 6 luni pentru a limita răspândirea pandemiei, pentru a diminua presiunea pe sistemul sanitar şi pentru a da fiecăruia din noi şansa de a nu se îmbolnăvi. În acelaşi timp, tot ce înseamnă industrie, construcţii, telecomunicaţii, industrie alimentară ar trebui să funcţioneze cu măsuri sanitare obligatoriu a fi luate pentru protejarea salariaţilor”, a mai adăugat aceasta.

Continue Reading

Traian Băsescu

EXCLUSIV Traian Băsescu: Pentru a fi credibilă, Uniunea Europeană este obligată să susțină principiul suveranității în ce privește situația din Nagorno-Karabah

Published

on

© Traian Băsescu/ Facebook

Uniunea Europeană nu poate fi credibilă susţinând în mod corect principiul “integrităţii teritoriale” în cazul Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova în timp ce oscilează între principiul ”suveranităţii” şi cel al ”autodeterminării” în cazul Nagorno Karabah, a avertizat miercuri eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) într-o declarație în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro.

Membru în Comisia pentru afaceri externe a Parlamentului European, Băsescu a explicat intervenția sa din plenul de la Bruxelles în care a solicitat Uniunii Europene să lucreze alături de Franța și SUA în cazul conflictului din Nagorno-Karabah, avertizând că Armenia și Azerbaidjan riscă să ajungă la un război devastator.

Diplomația UE, a SUA și a Franței trebuie să convingă Rusia să accepte o rezoluție a Consiliului de Securitate în sensul celor șase principii convenite la Madrid ca singură soluție de rezolvare durabilă a conflictului. O soluţie care ar putea garanta pacea“, a spus Băsescu, referindu-se la grupul de la Minsk, pe care îl etichitează drept “divizat și ineficient”.

Grupul de la Minsk, din care fac parte SUA, Franța și Federația Rusă, a fost creat în 1992 la nivelul OSCE pentru a încuraja o soluționare pașnică a conflictului dintre Armenia și Azerbaidjan pe marginea regiunii Nagorno-Karabah din Caucazul de Sud. Franţa, Rusia şi Statele Unite, ţări care deţin preşedinţia Grupului de la Minsk, au denunţat luni atacurile din Nagorno-Karabah însă pozițiile celor trei state s-au limitat la condamnarea escaladării tensiunilor.

Potrivit fostului președinte al României, grupul de la Minsk este “divizat și ineficient” întrucât “Federaţia Rusă susţine principiul dreptului la autodeterminare în baza căruia şi-a justificat intervenţiile militare expansioniste în regiune, Transnistria, Georgia, Nagorno Karabah, Crimeea sau Estul Ucrainei, SUA şi Franţa rămân atașate principiului integrităţii teritoriale a statului”.

În acest sens, europarlamentarul PMP a precizat că principiul “autodeterminării” nu poate justifica modificarea prin forță a frontierelor unui stat, făcând trimitere la Actul Final de la Helsinki din 1975, care a stat la baza creării OSCE și la principiile care acționează în relațiile dintre statele participante.

De asemenea, Traian Băsescu a atras atenția că angajarea Turciei de partea Azerbaijanului reprezintă un element de noutate dar care nu poate surprinde având în vedere că “este în politica Turciei să menţină echilibrele regionale cu Rusia care în acest caz susține Armenia” și că Ankara “doreşte să-şi garanteze aprovizionarea cu gaze naturale din Azerbaijan”.

Din păcate, Uniunea Europeană se află scufundată în ambiguitate, încercând să navigheze între principiile integrităţii teritoriale şi cel al dreptului la autodeterminare. Uniunea nu poate fi credibilă susţinând în mod corect principiul integrităţii teritoriale în cazul Ucrainei, Georgiei şi Moldovei în timp ce oscilează între principiul suveranităţii şi cel al autodeterminării în cazul Nagorno Karabah. Avem obligația susținerii principiului suveranității, dacă vrem să contăm. De altfel nu ştiu nici un stat al UE care nu are principiul suveranităţii ca primă opţiune“, a mai spus Băsescu.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

Lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală

COMISIA EUROPEANA3 mins ago

Securitate cibernetică: Comisia Europeană solicită României, Belgiei și Ungariei să respecte obligațiile care le revin în ceea ce privește operatorii de servicii esențiale

CONSILIUL UE11 mins ago

Țările UE sprijină în unanimitate o reformă a OMS, care să devină mai “transparentă și mai puternică”: UE este pregătită să fie lider în acest efort

ROMÂNIA34 mins ago

Ambasadorul SUA afirmă sprijinul țării sale pentru “perioada Renașterii în România”: România poate fi un lider de talie mondială şi un model demn de urmat în Europa

U.E.48 mins ago

Belgia, țara care găzduiește instituțiile UE și NATO, intră în carantină totală pentru a salva sistemul sanitar

Cristian Bușoi15 hours ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi: România, șanse reale de a obține găzduirea Centrului European pentru Securitatea Cibernetică și de a-și consolida poziția în UE

U.E.15 hours ago

Comisarul european pentru sănătate îndeamnă statele membre să impună măsuri dure de distanțare socială „pentru a rupe lanțul transmiterii” noului coronavirus

NATO16 hours ago

MApN: Încă două avioane F-16 au sosit în țară. Forțele Aeriene Române au de acum în dotare 16 aeronave de luptă F-16

ROMÂNIA17 hours ago

Raport al Comisiei Europene: România a suferit cele mai mari pagube produse de incendii în zonele protejate în 2019

ROMÂNIA18 hours ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană solicită României să transpună pe deplin legislația UE care condamnă discursul și infracțiunile motivate de ură

ROMÂNIA18 hours ago

Ambasadorul SUA, la cinci ani de la Colectiv: Nu pot șterge răul din trecut, dar pot să asigur că SUA sunt partenerul neclintit în crearea unei Românii lipsite de corupție

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI21 hours ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru Cerul Unic European, speră că va finaliza cât mai rapid acest dosar ”esențial pentru viitorul aviației”

Dragoș Pîslaru3 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru, la audierea lui Cosmin Boiangiu: Autoritatea Europeană a Muncii este pe mâini bune. Coordonarea în domeniul protecției sociale și al muncii este fundamentală

ROMÂNIA4 days ago

Ela Moraru, CEO Google România: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală ar trebui să susțină și să promoveze continuarea studiilor de către femei în domeniul IT&C, fiind necesară această forță de muncă

ROMÂNIA4 days ago

Violeta Luca, Microsoft: Crearea CNTD vine într-un moment foarte bun, pe o bază în care digitalizarea s-a făcut într-un ritm accelerat, efectul de transformare fiind unul structural

ROMÂNIA4 days ago

Lansarea CNTD. Călin Bota, secretar de stat în cadrul MFE: Vom colabora foarte bine cu ADR și în perioada următoare vom găsi soluții astfel încât marile sisteme publice să poată fi digitalizate

ROMÂNIA4 days ago

Sabin Sărmaș, președinte ADR: Consiliul Naţional pentru Transformare Digitală este un mic minister al transformării digitale a României, cu expertiză din mediul privat pentru instituțiile statului

Dacian Cioloș5 days ago

Dacian Cioloș a votat adaptarea Politicii Agricole Comune la nevoile de mediu și protecția, în premieră, a lucrătorilor sezonieri prin condiționarea plății subvenției către ferme de respectarea drepturilor muncitorilor

ROMÂNIA1 week ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA2 weeks ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 weeks ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

Advertisement
Advertisement

Trending