Connect with us

Traian Băsescu

Traian Băsescu: România nu este în niciun pericol. Scutul de la Deveselu face imposibilă o lovitură a Iranului împotriva Europei

Published

on

Sistemul antirachetă de la Deveselu a fost perfect adaptat pentru lovituri cu rachete care ar veni din Iran și din Coreea de Nord, iar România nu se află în niciun pericol din acest punct de vedere, a afirmat eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE), într-un interviu acordat pentru CaleaEuropeană.ro.

Din punct de vedere tehnic, sistemul de la Deveselu a fost perfect adaptat pentru lovituri cu rachete care ar veni din Iran și din Coreea de Nord. (…) Ideea a fost să ne protejăm împotriva unor state imprevizibile, nu împotriva Rusiei, pentru că Rusia este un stat predictibil. Nu poți să-l acuzi de impredictibilitate. România nu este în niciun pericol. A fost în pericol până în 2010, când Iranul ajunsese să construiască și să experimenteze rachete cu rază medie de acțiune, adică rachete capabile să ajungă la 5.000 de km, în condițiile în care România este la 2.300 de km de Teheran. Aici discutăm despre măsuri care s-au luat și nu sunt un risc suplimentar, dimpotrivă. Sunt un sistem de a proteja România și state europene. (…) Nu văd cum Iranul ar putea să lovească Statele Unite, dar pot să o facă lovind un aliat, spre exemplu lansând rachete împotriva Europei. Va exista însă scutul de la Deveselu care va face imposibilă o astfel de lovitură”, a spus fostul președinte, cel care a semnat împreună cu Barack Obama Declarația Parteneriatului Strategic dintre România și SUA și sub auspiciile căreia a fost semnat și acordul de amplasare a sistemului antibalistic american în Europa, aflat sub comanda NATO.

Referitor la situația generată de conflictul SUA-Iran, Băsescu a mai punctat că își dorește ca, la reuniunea extraordinară pe care o au programată vineri pentru a discuta criza din Orientul Mijlociu, miniștrii de Externe din țările membre ale Uniunii Europene ar trebui să adopte o declarație de susținere pentru Statele Unite.

Situația din Orientul Mijlociu este într-o tensiune crescândă după ce Iranul a declanşat miercuri riposta împotriva Statelor Unite lansând rachete asupra a două baze militare din Irak unde staţionează militari americani ca răspuns la operațiunea americană cu dronă care a culminat cu uciderea influentului general iranian Qassem Soleimani, comandantul unității paramilitare de elită a Gărzilor Revoluţionare Iraniene. Uciderea lui Soleimani a fost o ripostă la atacul asupra ambasadei americane din Irak de către șiiți pro-iranieni. 

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Traian Băsescu pledează în PE pentru creșterea finanțării fermierilor români: Subvenția pe hectar în România este de 190 de euro, iar în Franța de 420

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Traian Băsescu (PMP, PPE) pledează pentru creșterea finanțării fermierilor români, în contextul în care piața europeană între agricultori este ”profund deformată de nivelul de subvenții”.

Prezent la sesiunea plenară a Parlamentului European de la Strabourg, fostul șef al statului a subliniat că agricutlura, ”una dintre activitățile economice ale Europei, dar și în România”, este afectată de un fenomen caracterizat prin inechitate în rândul subvențiilor. 

Traian Băsescu a făcut referire la diferența de finanțare pe hectar acordată României, respectiv Franței: ”Din păcate, concurența, competiția,  pe piața europeană între agricultori este profund deformată de nivelul de subvenții acordate, spre exemplu, în România la hectar subvenția este de 190 de euro, în Franța de 420 de euro.”

În intervenția sa în plen, Traian Băsescu a menționat că nu dorește micșorarea subvenției în agricultură pentru Franța: ”Sigur, nu pledez pentru micșorarea subvenției în Franța, dar pledez pentru creșterea subvenției pentru fermierii români.”

Totodată, Traian Băsescu a subliniat în discursul său că același fenomen de dezechilibru subvențional se regăsește și în creșterea de animale: ”Au ajuns cei din industrie să importe din țările vechi ale Uniunii Europene materie primă, iar materia primă nu se vinde în România, pentru că este mai scumpă decât cea din celelalte state membre.”

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu, liderul care a negociat bugetul UE 2014-2020 pentru România, critică țările ”net contributoare”: Este nejustificată reticența lor și este nedrept să se reducă programele de coeziune

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Traian Băsescu (PMP, PPE) a criticat miercuri, în plenul Parlamentului European, reticența nejustificată a statelor membre care au statut de contributor net la bugetul Uniunii Europene, anume țările care alocă mai mulți bani pentru vistieria europeană decât primesc prin programe de finanțare și anvelopele bugetare de la nivelul UE.

Băsescu a luat cuvântul în plenul de la Strasbourg în cadrul unei dezbateri privind prioritățile bugetului pe termen lung al Uniunii și summitul extraordinar al liderilor europeni, programat pentru 20 februarie la Bruxelles și destinat exclusiv negocierilor pentru Cadrul Financiar Multianual 2021-2027.

”Astăzi am avut o dezbatere care arată cât de departe suntem unii de alții. Mai mult decât atât, constatăm că se lărgește nivelul de ambiții și de proiecte noi și se micșorează sursa de finanțare a proiectelor vechi și noi. Cred că suntem într-o situație extrem de curioasă”, a spus eurodeputatul PMP.

Fostul președinte al României, poziție din care a negociat în Consiliul European, în numele României, alocările financiare pentru CFM 2014-2020, Băsescu a precizat că soluția corectă pentru finanțarea echilibrată atât la vechilor politici, cât și a noilor priorități, este alocarea a 1,3% din Venitul Național Brut, propunere înaintată de Parlamentul European.

”Soluția corectă este ca atât Consiliul, cât și Comisia să țină cont de punctul de vedere al Parlamentului, o finanțare de 1,3% pentru a ne putea permite menținerea programelor de coeziune, a politicii agricole comune și, mai ales, pentru a putea implementa și noile programe extrem de importante”, a spus eurodeputatul român.

Traian Băsescu a conchis, criticând statele membre care au statutul de ”contributor net”.

”Aș mai face o ultimă observație. Este nejustificată reticența contributorilor neți. Ei trebuie să țină cont că statele membre noi le-au dat o piață, trebuie să țină cont faptul că România, de exemplu, a pierdut 16.000 de medici și 220.000 de ingineri care sunt în statele net contributoare. Este nedrept să se reducă programele de coeziune”, a încheiat el.

Parlamentul European a dezbătut miercuri prioritățile privind noul Cadru Financiar Multianual al UE care trebuie să intre în vigoare la 1 ianuarie 2021. Dezbaterea a avut loc cu o săptămână înainte ca șefii de stat sau de guvern să se întrunească într-un Consiliu European extraordinar dedicat exclusiv negocierilor viitorului buget.

Pentru a putea fi adoptat, Cadrul Financiar Multianual are nevoie de acordul în unanimitate al statelor membre. 

În urma obținerii unanimității în Consiliul European, Consiliul Uniunii Europene își definește poziția ținând cont de deciziile adoptate de liderii europeni. De asemenea, pentru a închide procesul decizional pentru adoptarea Cadrului Financiar Multianual este nevoie și de aprobarea Parlamentului European.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Traian Băsescu propune Comisiei Europene ca implementarea rețelei 5G să fie făcută cu tehnologii produse în UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europarlamentarul Traian Băsescu (PMP, PPE) a făcut luni un apel, în plenul Parlamentului European, la solidaritatea țărilor membre ale UE în edificarea tehnologiei 5G și a solicitat Comisiei Europene să realizeze un plan de implementare pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

”Zilele trecute, aveam sentimentul că cel mai puternic lucru de care avem nevoie este solidaritatea. Tehnologia 5G ne prilejuiește ocazia să ne arătăm solidaritatea. Din acest motiv, pentru a nu crea discrepanțe între statele membre, propun Comisiei Europene să aibă în vedere realizarea unui plan de implementare uniform pe întreg teritoriul Uniunii Europene, cu utilizarea unei tehnologii strict produsă în Uniunea Europeană și cu reglementări strict emise la nivelul Uniunii Europene valabile pentru toate statele. Sunt convins că o astfel de abordare va consolida coeziunea între toate statele Uniunii Europene”, a spus Băsescu, într-o intervenție avută în plen luni seară.

Comisia Europeană a aprobat la 29 ianuarie setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre ale Uniunii pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.

Acest lucru vine în urma solicitării Consiliului, instituția statelor membre, de a se elabora o abordare concertată cu privire la securitatea reţelelor 5G şi a adoptării de către Comisie, în martie 2019, a unei recomandări în urma solicitării respective. În acest răstimp, statele membre au identificat riscurile şi vulnerabilităţile la nivel naţional şi au publicat o evaluare comună a riscurilor la nivelul UE. Prin intermediul setului de instrumente, statele membre se angajează să avanseze împreună pe baza unei evaluări obiective a riscurilor identificate şi a unor măsuri proporţionale de atenuare. Odată cu comunicarea adoptată miercuri, Comisia Europeană face apel ca măsurile-cheie să fie puse în aplicare până la 30 aprilie 2020.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending