Connect with us

JUSTIȚIE

Traian Basescu: USL continua lovitura de stat inceputa in vara si esuata. Modificarile la Codul Penal darama zece ani de munca a institutiilor anticoruptie

Published

on

basescuPresedintele Traian Basescu a anuntat ca va respinge legea trecuta marti de Parlament prin care se modifica Codul Penal astfel incat parlamentarii, presedintele si profesiile liberale sa fie scoase din randul functionarilor publici.

Potrivit sefului statului, modificarile la Codul Penal “sunt dramatice” si “darama zece ani de munca a institutiilor anticoruptie”, fie ca vorbim de Agentia Nationala Anticoruptie sau de Directia Nationala Anticoruptie.

Basescu a calificat votul din Parlament prin care s-a modificat Codul Penal drept o greseala fundamentala care “a compromis Romania”.

Basescu a aratat ca nu are alta solutie in afara de respingerea legii, mai intai prin retrimiterea ei la Parlament si mai apoi prin atacul la Curte Constitutionala in cazul in care alesii “nu gasesc o formula prin care sa se restabileasca prevederile Codului Penal.”

Declaratia integrala a președintelui, redată de Administrația Prezidențială:

<<Bună seara. Bănuiesc că toată lumea se aşteaptă să încep cu ziua de astăzi din Parlament. O să fac o decepţie, pentru că lucrurile trebuie privite într-un ansamblu ceva mai rotund şi aş începe cu concluzia. Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată, dar acum o face cu alte metode şi chipurile sub sceptrul democraţiei. Am să analizez câteva elemente. Spre exemplu, declaraţiile ministrului Sănătăţii, când a izbucnit scandalul generat de poziţia unui medic de la Spitalul Judeţean din Ploieşti, spunea dânsul: n-am ce să fac – în fază iniţială – sunt sub autoritatea administraţiilor locale; noi doar putem să privim la ce e în spitale. Iar ministrul Sănătăţii minţea cu neruşinare, pentru că avea în subordine direcţiile sanitare, care exact aceste atribuţiuni le au: supravegherea funcţionării sistemului de sănătate în judeţe. Abia acum s-a trezit, după ce a văzut că e groasă şi şi-a pus în mişcare direcţiile sanitare, să vadă ce e prin spitale. Iar acest lucru ne arată cât de mare este eroarea conceptului domnului Dragnea de a transmite direcţiile, exact direcţiile sanitare, spre exemplu, exact în subordinea preşedinţilor consiliilor judeţene, adică aceia care au şi spitalele. În opinea mea este o şubrezire a statului şi a capacităţii statului de inspecţie, control şi implementare a politicilor pe care le are. Dacă domnul Nicolăescu declanşa controalele de acum un an, probabil că se evitau multe situaţii grele, pe care le avem în spitale. Eu nu mă refer numai la Nicolăescu; şi în urma lui trebuie privit. Dar discutăm despre o situaţie care se întâmplă azi, când ne pregătim să consolidăm baronimea locală, nu numai prin impunerea de taxe pe combustibil, ca să le dăm bani, dar şi transferând toate instrumentele de control ale Guvernului asupra activităţilor din teritoriu. Aş spune că ceea ce se întâmplă la Ministerul Sănătăţii în aceste zile probează că, fără direcţiile descentralizate din teritoriu, practic, Guvernul rămâne izolat, la Bucureşti şi habar nu are ce se întâmplă în teritoriu. Mai mult decat atât, nici măcar nu poate interveni, pentru că nu le mai are în subordine, le transferă la baronii locali.

Un alt element pe care aş vrea să-l subliniez şi, dacă vă aduceţi aminte, când a apărut Ordonanţa de Urgenţă cu insolvenţa, vă vorbeam despre articolele cu dedicaţie, care vizau, nu aşa cum credeau unii, Realitatea TV, sau nu numai Realitatea TV, dar principala ţintă era TVR. Nu a trecut mult şi, chiar cu ordonanţa respinsă, viaţa a confirmat că Televiziunea Română era ţinta şi Voiculescu urma să devină cel care să o controleze. Un turnător care-şi utilizează trustul de presă ca măciucă în bătălia politică şi pentru a scăpa de puşcărie, voia să pună sub control şi TVR, cu potenţialul ei uriaş, cu posturile teritoriale, studiourile teritoriale şi cele centrale. Ca dovadă, este protocolul încheiat de Ministerul Agriculturii, al domnului minstru Constantin, cu Televiziunea Română, a defunctului director Săftoiu, prin care, practic, se preda politica editorială Ministerului Agriculturii. Hai să fim serioşi! Acolo sunt agronomi. Probabil că veneau oamenii lui Voiculescu să le facă programele şi urmau să treacă, probabil, şi la TVR 2, până ajungeau şi la TVR 1. Nu numai că această practică contravine grav Legii de funcţionare a Societăţii de Radio şi Televiziune din România, dar contravine grav şi Constituţiei, care prin Articolul 31, aliniatele 4 şi 5, garantează independenţa editorială a Televiziunii Române, a postului public, iar fosta conducere, nici mai mult nici mai puţin, a predat postul Antena 3 domnului Constantin, care îl are stăpân pe domnul Voiculescu. Este un alt element care arată că se continuă acapararea tuturor sistemelor de către o putere politică profund coruptă şi care nu are niciun alt obiectiv decât acapararea puterii şi nicidecum dezvoltarea ţării, lansarea de proiecte şi aşa mai departe.

Apropo de proiecte, îi tot văd că se plimbă pe la autostrăzi. Vă întreb pe dumneavoastră dacă ştiţi măcar un centimetru de contract de construcţie de autostrăzi care s-a făcut din aprilie anul trecut şi până acum de când oamenii ăştia au venit la putere. Vă spun eu, nu s-a semnat niciun contract şi merg şi tot taie panglici pe la contracte semnate în timpul lui Boc. Ei n-au avut capacitatea să lanseze măcar un singur proiect. În schimb, au oprit Nădlac – Pecica – Arad şi celebra Autostradă Transilvania, iar acum vor să construiască autostrăzi către „Bombonica”, Alexandria. Deci este un alt element care probează acapararea unuia din posturile Televiziunii publice, un element care probează opţiunea acestor oameni de a avea control absolut pe toate instituţiile statului. O altă probă este numărul de ordonanţe pe care l-au emis până în prezent. De la instalarea guvernului Ponta, s-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 ordonanţe de urgenţă. Total: 185 de ordonanţe, când ai o majoritate de 70% în Parlament. Asta arată că priorităţile acestor oameni sunt să scape de sub orice control, având în vedere că Avocatul Poporului, care este singurul care poate ataca ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă, nu îşi face datoria. El este un supus al puterii şi nicidecum Avocatul Poporului. Numai la Preşedinţie au fost depistate peste 30 de ordonanţe suspecte de neconstituţionalitate, dar nu avem ce le face. Avocatul Poporului este parte a puterii politice, degeaba se numeşte Avocatul Poporului, el este avocatul USL-ului, nu al poporului. Nu îl reprezintă, atât timp cât tolerează ca acte normative extrem de importante să intre în vigoare, să producă efecte, deşi sunt neconstituţionale.

În sfârşit, ajung şi la ziua de astăzi, care este o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie şi să acapareze toată puterea sau să facă inutilă puterea judecătorească. Modificările care s-au introdus astăzi, în Codul Penal, deşi nu se aflau pe ordinea de zi. Vreau să ştiţi că atât legea amnistiei şi graţierii care, slavă Domnului, nu a trecut astăzi, cât şi modificările la Codul Penal nu au avut niciun fel de aviz de la CSM, ceea ce este absolut inacceptabil. Era obligatoriu să aibă avizul CSM-ului. Dacă legea amnistiei şi graţierii vom vedea ce se va întâmpla cu ea, oricum ea a fost dedicată clientelei politice, aflate în stare avansată în diverse procese în derulare sau aflată deja după gratii! Deci, dacă legea amnistiei, cel puţin deocamdată, a fost retrasă de pe ordinea de zi, modificările la Codul Penal sunt dramatice şi ele dărâmă 10 ani de muncă şi de activitate a instituţiilor anticorupţie din România, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, instituţii specializate exact în luptă împotriva corupţiei. Politicienii se ridică din nou deasupra legii, şi o să vă dau doar câteva elemente, din care să vă daţi seama cât de lipsiţi de înţelegere pentru realităţile de care România are nevoie, adică exigenţă legislativă şi pentru demnitarii statului, nu numai pentru omul de rând. Spre exemplu, s-a modificat Articolul 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ceea ce ajută, probabil, pe mulţi dintre cei care au un proces în derulare, dacă sunt demnitari ai statului român. Mai mult decât atât, se mai întâmplă o tăsnaie, se introduce un nou alineat, prin care se prevede că suspendarea cursului prescripţiei produce efecte faţă de toţi participanţii la infracţiune, chiar dacă actul de suspendare priveşte numai pe unul sau unii dintre făptuitori. Altfel spus, dacă un membru al Parlamentului se află constituit ca parte a unui grup infracţional, în cazul în care parlamentarul nu primeşte aprobare de ridicare a imunităţii, ceea ce la noi se întâmplă curent, nimeni din grupul infracţional nu mai poate fi anchetat şi încetează orice activitate. Parcă seamănă prea mult cu nişte întâmplări care se produc zilele acestea, nişte anchete mai mari, cu un domn de la Secretariatul General al Guvernului, cu un alt domn parlamentar, cu… pare a fi o prevedere cu dedicaţie.

În sfârşit, vine şi în înalta sa înţelepciune, Camera Deputaţilor astăzi modifică şi Articolul 147 din Codul Penal, în care constată că preşedintele României, senatorii, deputaţii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale nu sunt funcţionari publici, nu pot fi asimilaţi funcţionarilor publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit şi la mine, dar nu am nevoie de această prevedere şi cred că nu au nevoie nici domnii parlamentari. Ca atare, voi trimite legea înapoi la Parlament, pentru că scoţând preşedintele, şi senatorii, şi deputaţii, şi pe cei care lucrează fără contracte de muncă, apropo primari, consilieri, da, scoţându-i din categoria funcţionarilor publici, practic, nu mai pot fi loviţi nici de situaţiile de incompatibilitate, nu mai pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează domniile lor, tot prin modificări la Codul Penal, şi de emiterea unor hotărâri care, eventual, întâmplător li s-ar potrivit lor şi familiilor lor, în mod deosebit când vorbim de atribuire de contracte pe bani publici. Oameni buni, această modificare înseamnă 10 ani de regres. A fost greu până când s-au pus pe picioare aceste instituţii – ANI şi DNA – pentru a lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Au început să funcţioneze. Efectele modificărilor introduse astăzi sunt dezastruoase din punct de vedere al credibilităţii României. Am văzut şi o tratez ca pe o chestiune ironică punerea preşedintelui României în această categorie de nefuncţionari publici, dar un preşedinte, prin definiţie, este un înalt funcţionar ales, care este la dispoziţia serviciului public pe care îl are. Un senator sau un deputat este parte a unei puteri în stat. Puterea legislativă nu este un butic, este o instituţie fundamentală a statului român, care este formată din senatori şi deputaţi, care la rându-le sunt părticică din acea instituţie publică. Nu putem confunda Parlamentul României, Preşedinţia cu un butic din Gara de Nord şi să spunem că titularii acestor funcţii nu sunt funcţionari, dar beneficiază de maşină pentru că sunt înalţi demnitari ai statului, de şofer, de facilităţi de cazare, nu, dacă discutăm de parlamentari, de paşaport diplomatic, dar când vine vorba să răspundem în faţa legii, domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari, la conflictul de interese, la fel. Nu se poate. Sunt zece ani de mers înapoi, iar eu nu am nicio altă soluţie decât să resping această lege, s-o trimit înapoi la Parlament, s-o atac la Curtea Constituţională, dacă nu găsesc o formulă prin care să se restabilească prevederile Codului Penal, aşa cum ele se află înscrise astăzi în Codul Penal. Nu poţi să spui că eşti parlamentar, eşti primar, eşti consilier şi nu eşti în serviciu public. Fiind în serviciu public, eşti un servant public, public servant, asta eşti. Şi te supui rigorilor legii şi la incompatibilităţi, şi la mită, pentru că şi asta este una din mize. Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu contra intereselor persoanei, contra intereselor instituţiilor ş.a.m.d. Foarte interesant este că vrem să nu fim responsabili ca parlamentari, primari, miniştri parlamentari – ştiţi că şi miniştrii, fiind parlamentari, sunt în aceeaşi categorie – nici pentru hotărârile pe care le emitem, nici pentru conflictul de interese, nici pentru abuzul în serviciu. Aşa ceva nu este posibil. Dacă ar intra în vigoare aceste modificări la Codul Penal, din câte ştiu, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi, din care opt se află deja în instanţă ca urmare a investigaţiilor ANI. Ştiu că nu este foarte departe de cifra de 60 de aleşi locali care sunt, de asemenea, într-un proces avansat de investigare la ANI. Sunt foarte multe dosare în derulare la DNA, sunt procese pe rolul instanţelor care vizează demnitari. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă prin diverse artificii şi cei care sunt încarceraţi în momentul de faţă nu ar putea să beneficieze de schimbarea Codului Penal pentru infracţiuni de mită, de corupţie, de abuz în serviciu, de… şi să devină liberi pentru a candida la europarlamentare sau la alegerile din 2016. Deci, cred că, astăzi, Parlamentul a greşit fundamental şi a compromis România. Vreau să ştiţi că aceste modificări la Codul Penal nu se aflau pe ordinea de zi şi tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii amnistiei şi graţierii şi a legii minelor a fost exact manevra care să-i permită domnului preşedinte Zgonea să bage pe neobservate aceste modificări la Codul Penal. Sigur, ca şi în cazul CFR Marfă, nici preşedintele PSD n-a fost aici, a avut de ţinut un discurs la Johannesburg şi că o să-l vedem reluat cât de curând. Ca şi la CFR, când s-a programat un soi de lovitură, dânsul a trimis documentele să aprobe CSAT ce trebuia să aprobe Guvernul, adică câştigătorul licitaţiei. La fel şi aici, a fost programată această grea lovitură pentru statul de drept într-o zi în care prim-ministrul nu se afla în ţară şi a şi făcut declaraţie că niciun hoţ să nu scape. Se vede stilul premierului de a spune că nu ştie; au ştiut foarte bine şi el şi Crin Antonescu despre modificările la Codul Penal, măcar Crin Antonescu a argumentat de ce. Nu e obligatoriu să-i respingi argumentaţia şi n-aş vrea să spuneţi: „Ia uite, preşedintele l-a lăudat pe Antonescu!” Nu, dar l-am văzut la televizor cu ochii mei spunând că asta crede dânsul. În schimb, premierul, în stil absolut personal, de neasumare a răspunderii, s-a aflat întâmplător la Johannesburg, astăzi. Şi tot astăzi, coincidenţă, atâtea legi în Parlament. Deci, nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi continuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut, vor să pună sub control justiţia, instituţiile mas-media, să diminueze capacitatea instituţiilor create cu greu, fie că vorbim de ANI, fie că vorbim de DNA, de a face faţă corupţiei şi abuzurilor pe care le fac oamenii politici. Eu voi respinge aceste modificări la Codul Penal. Sunt convins că o studiere atentă şi un timp mai îndelungat vor arăta şi alte subtilităţi ale modificărilor făcute astăzi, dar cel puţin mesajul principal este că preşedintele dezavuează şi acţiunile din ultimul timp şi acţiunea de astăzi, de modificare a Codului Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA şi, în acelaşi timp, lasă în libertate un număr destul de mare de infractori din clasa politică. Asta s-ar întâmpla.>>

COMISIA EUROPEANA

Realizarea unui sistem de justiție bun pentru cetățean, tema centrală a discuțiilor dintre ministrul justiției Alina Gorghiu și vicepreședinta Comisiei Europene Vera Jourova

Published

on

© Ministerul Justiției

Realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean a fost principala temă de discuţie în cadrul întâlnirii de luni dintre vicepreşedinta Comisiei Europene, Vera Jourova, şi ministrul justiţiei, Alina Gorghiu, întrevedere la care au participat şi şefii marilor parchete din ţară.

În contextul vizitei în România, la Ministerul Justiţiei a avut loc întâlnirea vicepreşedintei Comisiei Europene, Vera Jourova, cu ministrul Justiţiei, Alina Gorghiu, în prezenţa conducerii instituţiilor din sistemul judiciar, respectiv Daniel Grădinaru, preşedintele CSM, Alex Florenţa, procurorul general, Marius Voineag, procuror-şef DNA şi Alina Albu, procuror-şef DIICOT, informează Ministerul Justiției într-un comunicat.

“Tema principală de discuţie a constituit-o realizarea unui sistem de justiţie bun pentru cetăţean, acesta fiind interesul comun al României şi al Comisiei Europene”, se precizează în comunicat.

Ministrul justiţiei i-a mulţumit vicepreşedintelui Vera Jourova pentru parteneriatul constant pe care l-a avut cu Comisia Europeană şi a asigurat-o că sistemul de justiţie din România este unul de încredere, robust, ca sistemul de justiţie din orice alt stat din Uniunea Europeană.

Ministrul justiţiei a afirmat că închiderea MCV a însemnat “un moment cheie, un obiectiv strategic bifat de România”.

“De asemenea, adoptarea legilor justiţiei a fost un punct esenţial pentru sistemul de justiţie din România. Raportul privind Statul de Drept monitorizează toate statele din UE şi înseamnă, aşa cum a precizat şi vicepreşedinta a Comisiei, tratament egal pentru toate statele. Aceeaşi procedură de verificare pentru toţi! Vom continua să modernizăm şi să îmbunătăţim sistemul judiciar. Suntem atenţi să facem progrese, în continuare, de substanţă, solide. Suntem atenţi să adoptăm legislaţie predictibilă, să avem o activitate a DNA susţinută, o activitate a DIICOT pe temele importante, de la trafic de droguri la trafic de persoane”, a declarat Alina Gorghiu, citată în comunicat.

Pe agenda de discuţii cu vicepreşedinta Comisiei Europene s-au aflat şi recomandările din Raportul privind Statul de Drept, legea pensiilor de serviciu, dar şi măsurile pentru asigurarea adecvată a resursei umane, având în vedere că, în martie anul viitor, vor fi în jur de 600 de noi magistraţi în sistem, ca urmare a promovării examenului INM şi a examenului de admitere în magistratură pe baza vechimii de 5 ani, menţionează Ministerul Justiției

“Teme europene importante au fost, de asemenea, pe agendă (directiva privind combaterea violenţei împotriva femeilor, Media Freedom Act, directiva privind protejarea jurnaliştilor şi a activiştilor privind drepturilor omului – directiva Anti-SLAPP, propunerile de măsuri pentru digitalizare, inteligenţă artificială şi combaterea infracţiunilor din mediul online, precum pornografia infantilă şi hate speech)”, mai precizează ministerul.

Conform comunicatului, vicepreşedinta Comisiei Europene a mulţumit pentru maniera în care România a susţinut tragerea la răspundere a Federaţiei Ruse în contextul războiului din Ucraina. 

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

Marcel Ciolacu, către magistrați, despre corectarea pensiilor speciale: România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. Nu ne permitem să punem PNRR sub semnul întrebării

Published

on

© Guvernul României

Premierul Marcel Ciolacu a transmis vineri magistraților că România nu-și permite să piardă fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență din cauza nemulțumirilor și opoziției sistemului judiciar cu privire la corectarea legii pensiilor speciale.

“Înțelegem activitatea pe care o desfășurați, este cazul să ne aplecăm foarte repede și la cerințele Comisiei Europene, care, cum le-am văzut eu azi-noapte, sunt unele rezonabile. România nu poate pierde 1,7 miliarde de euro dintr-o tranșă de 2,4 miliarde. România nu își poate permite ca, din cauza unui jalon întreg, PNRR să fie pus sub semnul întrebării”, a spus Marcel Ciolacu într-un discurs la Ministerul Justiției la care au asistat șefii tuturor instituțiilor din sistemul judiciar.

Șeful Guvernului a participat, alături de președintele Klaus Iohannis și președintele Senatului Nicolae Ciucă, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei, concomitent cu anunțul venit de la Bruxelles prin care Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România.

Jaloanele din PNRR din aflate în întârziere sunt legea pensiilor, legea salarizării şi corectarea legii pensiilor speciale, în urma respingerii proiectului de către Curtea Constituţională.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Klaus Iohannis: Ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, fiind o reușită a instituțiilor și a vocilor societății românești care s-au auzit în stradă

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri, la scurt timp după ce Comisia Europeană a închis în mod oficial Mecanismul de Cooperare și Verificare pentru România, că ridicarea MCV este o reușită a instituțiilor statului și a întregii societăți românești. 

Șeful statului a participat, alături de președintele Senatului Nicolae Ciucă și premierul Marcel Ciolacu, la reuniunea “Justiţie 2023: priorităţile sistemului de justiţie şi Raportul privind statul de drept – context naţional şi european”, organizată de Ministerul Justiţiei. 

“Prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, ne-am luat angajamentul ferm de a ne asuma valorile europene, de a construi instituții puternice și de a promova legi care să protejeze cetățenii și să asigure o justiție corectă. A fost un drum lung, timp de 17 ani, pe care îl încheiem acum. Am parcurs, ca stat european, o perioadă în care democrația românească s-a maturizat, iar sistemul judiciar s-a consolidat și și-a creat acei anticorpi atât de necesari în orice societate modernă, dezvoltată. Ridicarea MCV ne arată că eforturile noastre, accelerate în ultimii ani, nu au fost în zadar și am răspuns eficient disfuncționalităților existente în sistemul judiciar, continuând cu hotărâre lupta împotriva marii corupții”, a declarat președintele.

Klaus Iohannis a precizat că instituțiile Uniunii Europene, în special Comisia Europeană, au fost alături de România pe tot acest parcurs. “Le mulțumesc pentru onestitate, deschidere, dialogul constructiv și pentru sprijin”, a subliniat el.

 

El a subliniat că misiunea sistemului judiciar rămâne una fundamentală pentru parcursul unui stat democratic, mai ales într-un context internațional complicat.

“O justiție independentă și puternică ne asigură că generațiile viitoare vor putea trăi într-o țară în care legea este respectată, în care drepturile și libertățile cetățenilor sunt protejate în mod efectiv, iar fiecare cetăţean îşi poate valorifica potenţialul. Într-un context internațional complicat, într-o perioadă marcată de crize suprapuse, ridicarea MCV atestă angajamentul definitiv pro-european al României, în spiritul valorilor pe care s-a clădit Uniunea Europeană, precum respectarea drepturilor omului, a libertății, a democrației, a egalității, a statului de drept și a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților naționale”, a spus Iohannis.

Președintele s-a referit și la Planul Național de Redresare și Reziliență, care reprezintă o oportunitate de a consolida acest important succes de etapă și de a investi într-un sistem judiciar puternic, inclusiv prin măsuri precum evaluarea și actualizarea legislației privind cadrul de integritate sau programe de formare în domeniul integrității.

Șeful statului a ținut să menționeze că România se va înscrie în continuare în tabloul general european, alături de toate statele Uniunii, prin intermediul mecanismului privind statul de drept în Uniunea Europeană, consolidat, din 2022, cu recomandări specifice de țară.

El a vorbit și de rolul său și susținerea constantă și necondiționată pe care a acordat-o reformelor necesare în domeniul justiției, salutând totodată și implicarea cetățenească a românilor.

Vocile românilor care își doresc un stat funcțional și o justiție independentă s-au auzit în stradă și au avut un ecou şi în rândul clasei politice, responsabilizând decidenții și reafirmând valorile care ne ghidează, ca stat european. Rămân la fel de hotărât să folosesc toate prerogativele constituţionale pentru protejarea valorilor europene”, a conchis Klaus Iohannis.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
NATO22 mins ago

Ministrul apărării Angel Tîlvăr: Acum 20 de ani, prin aderarea la NATO, România a primit cele mai solide garanții de securitate

NATO37 mins ago

Nicolae Ciucă: Cele două decenii de la aderarea României la NATO reprezintă cea mai bună perioadă din istoria noastră, pe toate planurile

NATO46 mins ago

Marcel Ciolacu, la 20 de ani de la aderarea la NATO: Apartenența României la Alianță asigură românilor stabilitatea și siguranța pentru dezvoltarea țării

NATO53 mins ago

Șeful diplomației SUA felicită România la 20 de ani de la aderarea la NATO: De la Marea Baltică la Marea Neagră și peste Atlantic, NATO este mai unit și capabil ca niciodată

NATO1 hour ago

O scurtă istorie: 20 de ani de la aderarea la NATO și de la așezarea României sub umbrela de securitate și apărare a celei mai puternice alianțe politico-militare

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 hour ago

Siegfried Mureșan (PNL, PPE): Sprijinim tranziția verde, dar nu ideologic împotriva agriculturii, ci împreună cu fermierii. Am votat ca din 2027 subvenția pentru fermierii români să ajungă la media UE

U.E.15 hours ago

Premierul Poloniei a discutat cu omologul din Ucraina despre disputa legată de importurile de produse agricole ucrainene. Donald Tusk: ”Sunt aproape de o soluție”

ROMÂNIA17 hours ago

Ministrul Economiei, Ștefan-Radu Oprea, pregătește lansarea programelor Start-Up Nation, Femeia Antreprenor și româno-elvețian pentru o ”dezvoltare durabilă a României”

NATO18 hours ago

România și SUA au lansat campania “Born in NATO” pentru a marca 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică

Dan Motreanu18 hours ago

Eurodeputatul Dan Motreanu: Intrarea României în Schengen, rezultatul eforturilor președintelui Iohannis și miniștrilor PNL

ROMÂNIA18 hours ago

Ministrul Marcel Boloș anunță măsuri menite să protejeze investițiile implementate din bani europeni: Sunt măsuri pe care am promis că le vom adopta

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Dorin Recean: Cu sprijinul necondiționat al României, R. Moldova și-a consolidat capacitatea de asigurare a securității

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu subliniază că a venit vremea ”podurilor comerciale și de capital” între România și R. Moldova: Vrem să o ajutăm să facă pași mari și siguri către UE

INTERVIURI2 days ago

INTERVIU Siegfried Mureșan: Obiectivul grupului PPE este începerea negocierilor de aderare cu R. Moldova și Ucraina până la 30 iunie. Integrarea graduală în piața unică înseamnă că R. Moldova va avea beneficiile unui stat membru

CONSILIUL UE3 days ago

Ministrul Mediului, la Bruxelles: Tranziția către neutralitatea climatică trebuie să fie echitabilă și să țină cont de impactul socio-economic asupra comunităților, lucrătorilor și industriilor care pot fi afectate

REPUBLICA MOLDOVA7 days ago

Parlamentul R. Moldova a adoptat o Declarație cu privire la integrarea europeană: Doar aderarea la UE, partener de nădejde timp de decenii, va asigura viitorul țării

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis le solicită omologilor din UE sprijin pentru R. Moldova: Trebuie să adoptăm cadrele de negociere pentru aderare. Siguranța Republicii Moldova înseamnă siguranța spațiului european

CONSILIUL EUROPEAN1 week ago

Klaus Iohannis: Decalogul pentru funcția de secretar general NATO a fost “foarte bine primit de aliați”. De Mark Rutte “ne deosebește istoria, geografia și viziuni ușor diferite despre viitorul NATO”

COMISIA EUROPEANA1 week ago

Șefa Comisiei Europene pledează pentru utilizarea energiei nucleare în cadrul tranziției către o energie curată

INTERNAȚIONAL1 week ago

Volodimir Zelenski cere lumii democratice să redea fiecărei națiuni certitudinea că securitatea sa este de nezdruncinat: Regulile trebuie să funcționeze din nou pentru a proteja ordinea mondială

Trending