Connect with us

ENERGIE

Transgaz a demarat lucrările pentru montarea primelor conducte din cadrul BRUA, proiectul prin care România contribuie la securitatea energetică europeană

Published

on

Transgaz a început lucrările de montaj la primele conducte propriu-zise din proiectul BRUA, pe şantierul din zona Recaş, judeţul Timiş, a declarat, miercuri, directorul general al companiei, Ion Sterian.

Primele conducte au ajuns în şantier până în zona Recaş, unde au şi început lucrările de montaj“, a precizat Sterian pentru Agerpres.

Transgaz a semnat contracte şi a dat ordin de începere pentru lucrări în valoare de aproximativ 335 de milioane de euro până acum, pentru realizarea pe teritoriul României a conductei BRUA, şi a primit o prefinanţare de 13,8 milioane de euro de la Comisia Europeană, potrivit datelor publicate în raportul pe primul semestru al anului.

Acest proiect a primit o finanţare din partea Comisiei Europene de 179,3 milioane de euro, însemnând 40% din costurile totale. În martie 2018, Transgaz a cerut o prefinanţare de 13,8 milioane de euro, care a fost încasată în luna mai.

Reamintim că și faptul că, în luna aprilie, compania a anunțat demararea lucrărilor la stațiile de comprimare gaze naturale pe coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA). În acel context, Transgaz a anunțat că pe lângă cele trei staţii de comprimare, proiectul BRUA Faza 1 presupune şi construcţia conductei de transport gaze naturale Podişor-Recaş în lungime de 479 kilometri, cu diametrul de 32′ (Dn 800) şi presiunea de proiectare de 63 bar. Totodată, Transgaz a anunțat cu o zi în urmă faptul că va investi 360 de milioane de euro pentru realizarea conductei Tuzla-Podişor, care va prelua gazele care vor fi extrase din Marea Neagră şi le va transporta spre conductele de export. Această investiție va permite legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria şi Ungaria prin interconectările existente Giurgiu-Ruse (cu Bulgaria) şi Nadlac-Szeged (cu Ungaria).

Valoarea totală estimată pentru Faza I este de 478,6 milioane de euro. Uniunea Europeană acoperă 179,3 milioane de euro, printr-un al doilea grant, care reprezintă 40% din cheltuielile eligibile estimate. La finalizarea fazei I se va asigura fluxul de gaze naturale spre: Ungaria, prin interconectorul Horia – Csanadpalota a 1,75 miliarde de Smc/an (200.000 Smc/h; Smc – Standard Metru Cub – n. r.), la 40 bar la graniţă; Bulgaria prin interconectorul Giurgiu – Ruse a 1,5 miliarde de Smc/an (171.000 Smc/h), la 30 bar la graniţă.

Proiectul BRUA Faza I este considerat un proiect prioritar la nivel regional. El este inclus în lista proiectelor CESEC (Central East South Europe Gas Connectivity), pentru că aduce o contribuţie semnificativă la creşterea siguranţei în aprovizionarea cu gaze naturale şi a gradului de interconectivitate regională.

Privit într-un context regional, gazoductul BRUA se integrează în politicile UE de diversificare a surselor de energie și securizare furnizării de gaze naturale către piața europeană. Combinat cu proiectele similare din Bulgaria și Grecia, BRUA va lega Europa Centrală cu Coridorul Sudic ce aduce gazele azere din Bazinul Caspic, via Turcia, prin Grecia și Albania.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BUSINESS

Compania Black Sea Oil&Gas anunță că a luat decizia de a investi în producţia de gaze din Marea Neagră

Published

on

Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) a luat decizia de a investi în producţia de gaze din zăcămintele concesionate în Marea Neagră.

„Decizia finală de investiţie a fost luată cu bună-credinţă, pornind de la premisa că BSOG şi partenerii săi de concesiune vor reuşi restabilirea tuturor drepturilor acestora, în sensul eliminării oricăror taxe şi contribuţii suplimentare recent introduse, precum şi a oricăror restricţii privind libera circulaţie a gazelor pe o piaţă deplin liberalizată, conform legislaţiei europene. Acestea sunt necesare atât pentru a face Proiectul MGD o investiţie viabilă, cât şi pentru a încuraja viitoarele proiecte de dezvoltare a gazelor naturale din Marea Neagră”, se arată în comunicatul companiei.

Potrivit Agerpres, anunţul vine după ce la sfârşitul săptămânii trecute şeful companiei, Marc Beacom, declara, potrivit Reuters, că BSOG a primit autorizarea Ministerului Energiei pentru efectuarea lucrărilor offshore necesare pentru începerea producţiei de gaze naturale din perimetrul XV Midia, dar a avertizat că noile taxe ar putea afecta dezvoltarea acestui proiect.

De asemenea, anunțul vine după ce compania OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, a precizat marți că amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative.

În anul 2008, Black Sea Oil&Gas a descoperit două zăcăminte care ar conţine aproximativ 10 miliarde metri cubi de gaze naturale într-o zonă amplasată la 120 de kilometri în largul Mării Negre. Compania spera să demareze producţia în 2020, devenind astfel prima firmă care va extrage vastele resurse offshore ale României.

Black Sea Oil & Gas SRL, deţinută de Carlyle International Energy Partners şi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, este o companie independentă de petrol şi gaze cu sediul în România care desfăşoară operaţiuni de explorare, dezvoltare şi exploatare a resurselor convenţionale de ţiţei şi gaze naturale.

Continue Reading

BUSINESS

OMV Petrom, cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, amână investițiile în Marea Neagră din cauza volatilității legislative

Published

on

Mediul legislativ actual din România nu oferă premisele necesare pentru o decizie de investiţie în Marea Neagră, în contextul în care, în ultimele luni, s-a observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate, fapt ce sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri, afirmă reprezentanţii OMV Petrom, într-un comunicat.

“Un cadru fiscal şi de reglementare stabil, predictibil şi favorabil investiţiilor reprezintă o cerinţă esenţială pentru dezvoltarea investiţiilor noastre viitoare, atât onshore, cât şi offshore. Legea privind activităţile offshore a intrat în vigoare la jumătatea lunii noiembrie 2018. La sfârşitul anului 2018, Guvernul a aprobat Ordonanţa de Urgenţă nr. 114, introducând măsuri care afectează mai multe sectoare. Printre aspectele principale care afectează activitatea noastră se numără stabilirea de preţuri reglementate la gaze naturale şi energie electrică pe o perioadă de trei ani, precum şi majorarea contribuţiei financiare aplicate cifrei de afaceri din activităţile de gaze naturale şi energie electrică. Actualmente, suntem în curs de evaluare a impactului asupra operaţiunilor noastre, deoarece legislaţia secundară încă nu a fost emisă”, se arată în comunicatul citat de Agerpres și Digi24.

Potrivit sursei citate, în privinţa riscului de reglementare, societatea se află în dialog cu autorităţile române pe subiecte relevante pentru industrie.

“În ultimele luni am observat o serie de iniţiative fiscale şi de reglementare discutate şi/sau implementate. Acest lucru sporeşte volatilitatea legislativă şi influenţează întreg mediul de afaceri”, afirmă compania.

În ceea ce priveşte zăcămintele din Marea Neagră, în opinia reprezentanţilor OMV Petrom, mediul legislativ actual nu oferă “premisele necesare pentru o decizie de investiţie în valoare de câteva miliarde”.

“Rămânem dornici să vedem zăcămintele din Marea Neagră dezvoltate şi vom continua dialogul cu autorităţile pentru a înţelege calea de urmat”, afirmă reprezentanţii companiei, subliniind că: “instabilitatea recentă privind mediul de reglementare ne-a determinat să ne revizuim planurile de investiţii de creştere, în timp ce căutăm claritate în legătură cu climatul investiţional din România. Planificăm investiţii de circa 3,7 miliarde de lei pentru 2019, în principal în Upstream. Prioritatea noastră rămâne maximizarea valorii portofoliului curent din Upstream şi estimăm că vom limita declinul producţiei medii zilnice la circa 5% faţă de 2018, excluzând optimizarea portofoliului”.

OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producţie anuală de ţiţei şi gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual şi operează o centrală electrică de înaltă eficienţă de 860 MW. Pe piaţa distribuţiei cu amănuntul de produse petroliere, Grupul este prezent în România şi ţările învecinate prin intermediul a 789 benzinării, la sfârşitul lui septembrie 2018, sub două branduri, OMV Aktiengesellschaft, Austria, deţine 51,01% din acţiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deţine 20,64% din acţiunile OMV Petrom, Fondul Proprietatea deţine 9,9985%, iar 18,35% se tranzacţionează liber la Bursa de Valori Bucureşti şi la Bursa de Valori Londra.

OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu peste 27 de miliarde de euro plătiţi sub formă de taxe, impozite şi dividende plătite în perioada 2005 – septembrie 2018.

Continue Reading

ENERGIE

Wind Europe: Energia eoliană a asigurat vineri 20% din consumul de electricitate din România, locul 4 in Europa

Published

on

Energia eoliană a asigurat vineri 20% din consumul de electricitate din România, locul 4 in Europa, scrie Ziarul Financiar, citând datele furnizate de asociaţia Wind Europe.

Energia eoliană a asigurat 19% din consumul Portugaliei (locul 5), urmată de Suedia (15%), Italia (12%), Olanda (11%), Spania (10%) şi Cipru (10%).

Topul cantităţii de energie produsă este condus de Germania, 550 GWh, urmată de Italia (99 GWh) şi Danemarca (83 GWh). România nu intră în acest top.

Pe întreg continantul energia eoliană a asigurat vineri 12,5% din cererea de electrictate (1.099 GWh din generatoare terestre şi 155 GWh din generatoare offshore).

Astfel, energia eoliană asigura 5% din producţia de electricitate a României, cu circa 330 MW. Producţia totală era de 6.669 MW, iar consumul de 7.718 MW, cu un import de 1.049 MW.

 

.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending