Corespondență din Strasbourg
Actele imprudente ale Moscovei subliniază amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru cetățenii europeni, pentru stabilitatea regională și pentru pacea internațională, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Kaja Kallas, făcând referire la incidentul din Galați, unde o dronă rusească s-a prăbușit peste un bloc, doi civili fiind răniți.
Înaltul Reprezentant al UE a luat cuvântul în cadrul unei dezbateri din Parlamentul European, axată pe securitatea pe flancul estic al UE în fața provocărilor Kremlinului și succedată de o rezoluție a instituției europene care va fi votată joi.
„Frecvența și gravitatea acestor atacuri sunt fără precedent. Recent, am asistat, de asemenea, la incursiuni repetate ale dronelor în spațiul aerian al UE și la prăbușirea unei drone rusești încărcate cu explozibili pe o clădire rezidențială din România. Aceste acte imprudente subliniază amenințarea pe care Rusia o reprezintă pentru cetățenii UE, pentru stabilitatea regională și pentru pacea internațională, precum și disponibilitatea sa de a escalada conflictul”, a arătat Kaja Kallas.
Ea a semnalat că aceste acțiuni „par menite să descurajeze opinia publică în sprijinul nostru ferm acordat Ucrainei”.
„Declarația din 29 mai a tuturor celor 27 de state membre privind cele mai recente încălcări neprovocate ale spațiului aerian al UE de către Rusia a fost o dovadă incontestabilă de unitate. Dincolo de condamnare, trebuie să ne consolidăm și mai mult capacitatea de a răspunde la provocările Rusiei care ajung pe teritoriile noastre. De asemenea, trebuie să ne promovăm agenda de combatere a amenințărilor hibride”, a continuat Înaltul Reprezentat al UE.
Potrivit acesteia, UE trebuie să își consolideze reziliență, să își protejeze infrastructura critică și să aibă mecanismele necesare pentru a răspunde în astfel de cazuri.
„Trebuie să ne îmbunătățim capacitatea de a atribui rapid actele ostile și de a crește costurile pentru Rusia în cazul în care le comite. Mai presus de toate, în cazul dronelor rusești care intră în spațiul aerian al UE, trebuie să investim în dispozitive de interceptare ieftine pentru a ne proteja cetățenii. Lansarea unei rachete de interceptare de un milion de euro asupra unei drone care costă 3 000 de euro nu este o soluție durabilă. Trebuie să consolidăm protecția tuturor frontierelor terestre, aeriene și maritime ale UE, acordând o atenție deosebită flancului estic”, a dat drept exemplu Kaja Kallas.
Înaltul Reprezentant al UE a anunțat o serie de demersuri aflate în desfășurare, inclusiv prin intermediul Coaliției pentru Capacități în domeniul Dronelor, condusă de Letonia, Croația și Țările de Jos.
În pofida acestui fapt, Kaja Kallas a pledat pentru eforturi substanțiale.
„Liderii vor reveni asupra acestei chestiuni în cadrul viitorului Consiliu European de la sfârșitul acestei săptămâni. Pe măsură ce ne pregătim pentru viitorul summit NATO, parteneriatul strategic UE-NATO și cooperarea consolidată rămân vitale pentru a acoperi lacunele de capacitate și a consolida securitatea colectivă. Orice ezitare riscă să atragă noi teste ale hotărârii noastre”, a atras atenția oficialul european.
Înaltul Reprezentant a reiterat rolul central al NATO în apărarea colectivă și necesitatea colaborării UE-NATO pentru a răspunde la incidente, pentru a consolida descurajarea și a contracara narațiunile ostile prin comunicare strategică.
„NATO rămâne piatra de temelie a apărării colective a aliaților săi și conduce activitățile militare operaționale. Inițiativele UE sporesc pregătirea și reziliența în materie de apărare, în special pe flancul estic. UE și NATO trebuie să colaboreze strâns pentru a răspunde la incidente, a consolida descurajarea și a contracara narațiunile ostile prin comunicare strategică. Permiteți-mi să închei subliniind o realitate simplă. Rusia reprezintă cea mai directă și imediată amenințare la adresa securității Uniunii Europene. Nu numai prin războiul său de agresiune împotriva Ucrainei, ci și prin utilizarea sistematică a tacticii hibride împotriva societăților și instituțiilor noastre”, a adăugat Kaja Kallas.
„Trebuie să rămânem calmi, uniți și fermi în reacția noastră”, a conchis Înaltul Reprezentant a UE pentru afaceri externe și politică de securitate.
Incidentele cu drone s-au intensificat în ultima perioadă în țările din estul Europei. Recent, Letonia a fost nevoită să ridice avioanele de luptă aliate pentru a doborî o dronă din Rusia care a pătruns în spațiul său aerian.
România a căzut și ea victimă acestor incidente. La 5 iunie, în Portul Civil Constanța, o dronă maritimă ucraineană s-a autodetonat după ce forțele navale ucrainene au pierdut controlul asupra ei din cauza bruiajului rusesc.
La finalul lunii mai, o dronă rusească implicată în atacuri asupra porturilor ucrainene dunărene a intrat pe teritoriul României și a căzut peste un bloc din Galați, Două persoane au fost rănite în urma acestui incident.
În contextul deteriorării situației de securitate în zona Marea Neagră, ca urmare a intensificării agresiunii ruse asupra Ucrainei, Consiliul Nord-Atlantic a organizat pe 10 iunie o sesiune dedicată consolidării măsurilor defensive și de prevenție, în urma căreia aliații NATO au convenit accelerarea proiectelor privind răspunsul la amenințările cu drone.
Între timp, Uniunea Europeană depune eforturi pentru consolidarea pilonului european al apărării aliate.
El a deplâns fragmentarea din sectorul industriei convenționale, arătând că situația actuală reclamă o Uniune a Apărării, care să aducă împreună nu doar statele membre, ci și țări precum Regatul Unit, Norvegia, Ucraina, eventual Turcia și Canada.
