Țările UE vor putea avansa cu integrarea economiilor naționale și facilitarea circulației mărfurilor și a lucrătorilor numai dacă acest lucru nu va însemna mai multe sarcini birocratice pentru industrie, avertizează Germania.

Noul document de orientare difuzat de Berlin și obținut de POLITICO vine în contextul în care președinții și prim-miniștrii din întreaga UE se pregătesc să se întâlnească joi în Belgia pentru a discuta despre redresarea cifrelor economice slabe.

Președintele Consiliului European, Antonio Costa, care a convocat reuniunea la castelul Alden Biesen, a declarat că dorește să utilizeze această ocazie pentru a conveni asupra „aprofundării, armonizării și integrării suplimentare a piețelor noastre unice”.

Analiza germană citează cifrele Fondului Monetar Internațional, care arată că barierele actuale în calea comerțului în cadrul pieței comune a UE sunt echivalente cu tarife de 44% pentru bunuri și de până la 110% pentru servicii. Remedierea acestei situații, potrivit documentului, „va necesita măsuri specifice, îndrăznețe și, în unele cazuri, incomode” și va impune țărilor să accepte restricționarea „domeniului de acțiune național în interesul pieței comune”.

Citiți și: Europa trebuie să depună eforturi pentru a valorifica potențialul neexploatat al pieței unice, subliniază președinta BCE: Lumea nu stă în loc pentru noi

Cu toate acestea, Berlinul avertizează că acest lucru va fi posibil numai dacă nu va însemna cedarea de putere suplimentară către birocrații care intenționează să impună reglementări împovărătoare asupra întreprinderilor, care deja se luptă să concureze la nivel global. „Aceasta include noi restricții asupra activității legislative pentru a evita birocrația inutilă, precum și reducerea hotărâtă a birocrației, care susține obiectivele politice și standardele relevante”, arată documentul.

Pe lista măsurilor specifice propuse de guvernul de coaliție de centru-dreapta al cancelarului Friedrich Merz se află noi reguli simplificate pentru companiile care oferă servicii în diferite țări ale UE și care permit lucrătorilor să se deplaseze mai ușor în cadrul blocului prin recunoașterea calificărilor. Sprijinul specific pentru întreprinderile mici și reglementările simplificate privind mărfurile sunt, de asemenea, esențiale pentru eliminarea barierelor, se arată în document.

Summitul de la Alden Biesen al lui Costa vine după ce țările UE au fost nevoite să ia în calcul perspectiva unor noi tarife dure în contextul amenințărilor tarifare lansate de președintele american Donald Trump luna trecută, pe măsură ce acesta și-a intensificat eforturile de a prelua controlul asupra Groenlandei de la Danemarca.

De atunci, capitalele au făcut presiuni pentru adoptarea de noi măsuri care să asigure că blocul își poate valorifica economia — care reprezintă aproape o cincime din producția globală — pentru a se promova mai bine pe scena mondială.

În declarațiile acordate POLITICO, comisarul UE pentru economie și productivitate, Valdis Dombrovskis, a afirmat că executivul blocului a propus deja măsuri de reducere a birocrației care vor genera economii de 15 miliarde de euro în costuri administrative.

„Dar acesta este doar un început: legislația simplă și adecvată scopului trebuie să devină parte a culturii noastre în viitor, iar mai mult de jumătate din propunerile noastre vor avea o puternică dimensiune de simplificare”, a declarat Dombrovskis.

În preambulul acestei întâlniri, președintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la Uniunea Europeană să să-și accelereze agenda de „independență europeană”, într-un ecou al abordării vicepreședintelui executiv al Comisiei Europene pentru strategie industrială, care pledează pentru o „preferință europeană” în vederea stimulării competitivității UE.

Pentru a evita o Europă cu mai multe viteze, România propune ca alocările pentru competitivitate în viitorul buget al UE trebuie „să țină cont de criterii geografice.”

Identificarea de noi soluții pentru valorificarea deplină a pieței unice apare și în contextul raportului Consiliului European pentru Inovare Politică, publicat în septembrie. Documentul arată că doar 11% din recomandările raportului Draghi au fost puse în aplicare în primul an al mandatului Comisiei.

Recent, Mario Draghi a atras atenția asupra unei ordini globale „defuncte” ce reclamă un „federalism pragmatic”, potrivit acestuia, pentru că „punctele forte ale Europei nu pot compensa vulnerabilitățile”.

Fostul președinte al Finlandei Sauli Niinistö este luat în considerare pentru un nou rol de emisar special al Uniunii Europene însărcinat cu reluarea dialogului cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit cotidianului italian La Repubblica, relatează publicația Helsinki Times.

Ziarul scrie că această idee a fost discutată joi, la Paris, în cadrul unor convorbiri între președintele Franței, Emmanuel Macron, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa.

Rolul propus ar avea ca obiectiv restabilirea unui canal politic direct între Uniunea Europeană și Kremlin, în contextul continuării eforturilor de a pune capăt războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Potrivit La Repubblica, în capitalele europene a crescut îngrijorarea că relațiile cu Moscova riscă să devină dependente exclusiv de Statele Unite.

Ideea unui emisar special al Uniunii Europene privind relațiile cu Rusia a fost ranforsată la începutul anului de către premierul italian Giorgia Meloni care a apreciat că “a venit momentul ca Europa să vorbească și cu Rusia”. Meloni a declarat că este de acord cu președintele Franței, Emmanuel Macron, care la finele anului trecut a cerut un nou dialog cu Kremlinul. Cel mai recent, președintele Estoniei și premierul Letoniei și-au arătat sprijinul pentru numirea unui emisar special al Europei care să discute direct cu Rusia.

Conform publicației italiene, liderii UE își doresc o personalitate cu suficientă greutate politică pentru a discuta direct cu Vladimir Putin, iar Sauli Niinistö s-a conturat drept principalul candidat, înaintea altor nume analizate la Paris.

Ziarul mai notează că fostul cancelar german Angela Merkel și fostul premier italian Mario Draghi au fost, de asemenea, menționați. Șansele Angelei Merkel sunt însă considerate mai reduse, din cauza criticilor legate de abordarea sa anterioară privind politica gazelor rusești. În cazul lui Mario Draghi, implicarea sa actuală în elaborarea unui plan al UE axat pe competitivitate i-ar putea limita disponibilitatea.

Potrivit La Repubblica, experiența îndelungată a lui Niinistö în domeniul politicilor de securitate, pregătirea sa în materie de apărare și modul în care Finlanda a gestionat istoric relațiile cu Moscova sunt considerate atuuri esențiale. Publicația menționează, de asemenea, că acesta ar vorbi limba rusă.

Sauli Niinistö a fost președintele Finlandei între 2012 și 2024 și a avut un rol central în definirea politicii de securitate a țării în timpul invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Niinistö a susținut public că Europa ar trebui să mențină un dialog direct cu Rusia.

În 2018, Niinistö a găzduit primul summit dintre Vladimir Putin și Donald Trump, la Helsinki, iar patru ani mai târziu a condus țara sa spre obiectivul aderării la NATO, ca o consecință a invaziei militare a Rusiei în Ucraina.

Parlamentul European se reunește în această săptămână în sesiune plenară la Strasbourg, în perioada 9–15 februarie 2026, cu o agendă dominată de securitate și apărare, competitivitatea economică a Uniunii, politica climatică, migrația și sprijinul pentru sectorul agricol.

Apărarea europeană, în contextul unui mediu internațional volatil

Eurodeputații vor dezbate marți consolidarea capacităților europene de apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate global. Discuțiile vor viza intensificarea cooperării între statele membre, precum și aprofundarea parteneriatelor bilaterale în domeniul securității și apărării.

Un raport care stabilește direcțiile pentru întărirea cooperării în materie de securitate și apărare urmează să fie supus votului miercuri, pe fondul apelurilor tot mai frecvente pentru o autonomie strategică europeană sporită.

Competitivitatea UE și implementarea recomandărilor din raportul Draghi

Miercuri dimineață, Parlamentul European va dezbate, alături de Consiliu și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, măsurile urgente necesare pentru consolidarea competitivității economice a Uniunii.

Discuțiile vor aborda aprofundarea pieței unice, reducerea costului vieții pentru cetățeni și accelerarea investițiilor în sectoare strategice, în contextul recomandărilor formulate în raportul privind competitivitatea europeană coordonat de Mario Draghi.

Azil și migrație: prima listă europeană a țărilor de origine sigure

Parlamentul urmează să voteze marți instituirea primei liste comune la nivelul UE a țărilor de origine considerate sigure pentru solicitanții de azil, precum și noi reguli privind criteriile prin care un stat din afara Uniunii poate fi considerat sigur.

Votul va fi precedat de o scurtă dezbatere, iar ulterior este programată o conferință de presă.

Ținta climatică pentru 2040: reducere cu 90% a emisiilor

Tot marți, eurodeputații vor decide asupra unei noi ținte climatice pentru 2040, care prevede reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 90% față de nivelurile din 1990, în vederea atingerii obiectivului de neutralitate climatică până în 2050.

Decizia face parte din cadrul mai larg al politicilor climatice europene și va influența viitoarele propuneri legislative privind energia, industria și transporturile.

Acordul UE–Mercosur și protejarea agriculturii europene

Parlamentul este așteptat să adopte un mecanism de salvgardare destinat să prevină impactul negativ al importurilor provenite din țările Mercosur (Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay) asupra sectorului agricol european.

Măsura vine în contextul preocupărilor fermierilor privind concurența externă și standardele de producție.

Fenomene meteorologice extreme și pregătirea UE pentru situații de criză

În urma episoadelor recente de vreme extremă din sudul Europei, eurodeputații vor dezbate marți dimineață consolidarea mecanismelor europene de pregătire, reacție și solidaritate în fața dezastrelor naturale.

Discuțiile vizează îmbunătățirea coordonării la nivel european și adaptarea la efectele tot mai vizibile ale schimbărilor climatice.

Sprijin pentru producătorii de vin și protecția fermierilor

După o dezbatere programată luni, eurodeputații vor vota marți noi reguli pentru sprijinirea producătorilor de vin, iar joi vor analiza și vota măsuri menite să protejeze fermierii împotriva practicilor comerciale neloiale.

Dialog cu Banca Centrală Europeană și intervenția președintei Adunării Generale a ONU

Sesiunea plenară începe luni cu o dezbatere privind activitatea și prioritățile Băncii Centrale Europene, în prezența președintei BCE, Christine Lagarde, urmată marți de votul asupra raportului aferent.

Tot marți, președinta Adunării Generale a ONU, Annalena Baerbock, se va adresa eurodeputaților în cadrul unei ședințe solemne.