Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei motive pentru care Inițiativa celor Trei Mări este cea mai importantă referință a politicii externe a României după aderarea la NATO și UE

Published

on

de Robert Lupițu

Politica externă a României nu trebuie să fie despre controverse aeronautice, orar de zbor, intâlniri ratate și o ilustrație mediatică a acestora, ci despre profilarea României ca actor european și transatlantic. La mai bine de un deceniu de la reușitele majore ale aderării la NATO și la Uniunea Europeană, urmate constant de un parcurs de avansare a nivelului de integrare în cele două structuri, România a dat impresia că îi lipsește busola și direcția unui drum subsidiar și complementar triadei sale de acțiune în sferă externă: apartenențele europeană și euro-atlantică și parteneriatul strategic cu cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Fixată în jurul acestor repere fundamentale pentru dezvoltarea sa economică și devenirea sa democratică, România a lăsat în dese rânduri senzația trenului pierdut. Fie printr-un defetism propriu, fie din cauza obsesiei tuturor celor interesați de dimensiunea relațiilor internaționale de a privi cum siluetele politice de la Varșovia, Budapesta sau alte capitale regionale se mișcă către obiective îndrăznețe, criticând simultan Bucureștiul pentru acțiunea sa anemică.

Dinamica ultimilor ani, cuplată cu eforturi politice și diplomatice intense ale tot ce însumează Bucureștiul – anumiți lideri, miniștri, consilieri, ambasadori, analiști și specialiști –, a determinat ca României îi revină apetitul de a naviga și de a-și construi un profil solid în propriile ape strategice.

Contextul de insecuritate alimentat de anexarea ilegală a Crimeii, de plasarea proiectului european între oportunitatea avansării integrării și riscul demantelării sub febră naționalistă, dar și de diluarea unității transatlantice între Washington și Vechea Europă, a determinat ca Noua Europă formulată de G.W. Bush, din care face parte și România, să devină și mai atractivă, dar, în mod egal, și mai necesară de cristalizat în jurul unor catalizatoare comune.

Inițiativa celor Trei Mări (Adriatică, Baltică și Neagră) – o platformă politică flexibilă inițiată de Polonia și de Croația și cu ambiții economice nuanțate concret sub auspiciile României – reprezintă la acest moment un format fresh, nepătat de pasiunile jocurilor de putere ale marilor capitale ale lumii și cu o rotație constantă între trei puncte interconectate cel puțin politic: regiunea însăși, Uniunea Europeană și SUA.

Summitul de la București a lăsat în urma sa cel puțin trei motive de consistență politică care îi permite să rămână principala referință pentru viitorul acestei Inițiative, aceleași rațiuni fiind ilustrația succesului major al politicii externe românești din acest deceniu.

  1. Așezarea strategică a reprezentării politice și poziția de ancoră a atlantismului în Europa

Nu cu mult timp înainte de Summitul 3SI, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, folosea prilejul unui discurs la Reuniunea Diplomației Române pentru a arăta îngrijorarea cu care Berlinul a privit profilarea acestei inițiative și intențiile pe care le poate exprima un format alcătuit din 12 state – toate țări membre ale UE și 11 ale NATO – ce reprezintă 28% din PIB-ul Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Îngrijorarea, care ascundea evidenta temere de periclitare a intereselor Berlinului în Ostpolitik-ul său, a apărut și pe fondul unei răceli reciproce a dialogului transatlantic între Europa Occidentală și Washington, în timp ce formatul 3SI dovedise cu un an în urmă – prin prezența lui Donald Trump la Summitul de la Varșovia – înclinațiile sale pro-atlantice.

Orânduirea reprezentării politice de la București a pus Inițiativa celor Trei Mări pe un curs constructiv, iar aici intervine meritul României. Summitul desfășurat zilele trecute în țara noastră a fost prima reuniune a celor Trei Mări la care participă, concomitent, Uniunea Europeană, Statele Unite și cea mai mare putere economică europeană, Germania.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Inclusiv nivelul de reprezentare este un act demonstrativ al modului rafinat de cum a înțeles România să se achite de responsabilitatea organizării acestui summit, oferindu-i o bună proiecție de viitor. Prezența Comisiei Europene, la cel mai înalt nivel prin președintele Jean-Claude Juncker și la cel mai important nivel de profil prin comisarul Corina Crețu, a fost posibilă atât prin culoarul politic pe care România și-l deschide prin deținerea primei sale președinții la Consiliul UE, cât și prin relația cultivată între președinții Juncker și Iohannis.

Participarea Statelor Unite la nivel guvernamental prin secretarul Energiei are o dublă valență: Prima este bilaterală, cunoscută fiind frecvența cu care este pregătit nivelul de cooperare pe palier energetic în interiorul Parteneriatului Strategic. Cea de-a doua, firește, multilaterală, fiind vorba despre un domeniu deopotrivă fundamental pentru 3SI, prioritar pentru Comisia Europeană și recent motiv de discordie politică între Washington și Berlin.

Transformarea Germaniei în stat partener al inițiativei închide perfect logica orânduirii de reprezentare politică. Șeful diplomației de la Berlin se plasează într-un critic ambițios al politicii America First și al necesității edificării unei contraponderi în care Europa să plonjeze atunci când SUA ar balansa diferit. Nedeplasându-se din sfera acestei ecuații, România a sesizat că pentru a putea evita știrbirea unei platforme noi, includerea Germaniei, fie și ca pasager, pe traiectoria celor Trei Mări, este o necesitate.

În pofida faptului că nivelul de reprezentare politică ale Statelor Unite la Summitul de la București a fost unul inferior celui de la Varșovia, prezența americană la București prin secretarul Rick Perry a fost prolifică, ținând seama că aceasta a gravitat dintre cele mai sensibile domenii care implică legăturile transatlantice, atât relația în sine, cât și abordarea față de o Rusie pentru care gazul și aprovizionarea energetică sunt încordări de mușchi în relația cu Europa.

În vreme ce dimensiunea securității militare este în sarcina NATO, iar zona flancului estic, inclusiv printr-o altă inițiativă regională de succes (Formatul București 9), beneficiază de cele mai importante investiții în materie pentru a descuraja Rusia, problematica securității energetice este prinsă în mijlocul unor carențe și interese. Avem, mai întâi, interesul ruso-german demonstrat prin demararea construcției conductei Nord Stream II, care va propulsa dependența Europei de gazul rusesc la 40%. Carențele decurg atât din inabilitatea Comisiei Europene de a reduce riscul de insecuritate energetică prin blocarea unor proiecte care adânci un anumit monopol, cât și din puterea financiară redusă din regiunea celor Trei Mări de a construi conducte și de a înființa hub-uri energetice, cuplate cu atitudini politice regionale de tip cal troian.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Prezența lui Rick Perry la București a întruchipat o versiune mai aplicată a discursului politic al lui Donald Trump de anul trecut de la Varșovia, dar la fel de puternică datorită decorului politic în care a fost livrat mesajul Statelor Unite: la o sesiune plenară la care au participat și președintele Comisiei Europene și ministrul de Externe al Germaniei și la o conferință de presă în care SUA au fost singurul actor extern Inițiativei care a participat.

Secretarul american a livrat cea consistentă și puternică declarație de intenții politice, economice și strategice de la Summitul celor Trei Mări, de la București. Sumarul lor include atât statement-ul politic de mare putere potrivit căruia SUA vor face uz de poziția lor de lider-producător global de petrol și gaze pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc, care este un motiv de îngrijorare, și că țările din Europa Centrală și de Est pot să conteze pe Statele Unite ca pe un partener energetic de încredere.

Aceste considerații merită plasate într-un context mai larg care se derulează începând cu anunțul lui Donald Trump la Varșovia, anul trecut, de a promova SUA ca pe o alternativă la gazul rusesc, continuând cu afirmațiile acestuia privind „prizoneriatul” energetic al Germaniei în relația cu Rusia și culminând cu tratativele dintre Trump și Juncker privind importul în Europa de gaz natural lichefiat.

În acest sens, principiul catalizator al 3SI privind diversitatea energetică, puternic susținut și de România, inclusiv prin prisma intereselor sale proprii ce țin de bazinul de hibrocarburi din Marea Neagră sau construcția gazoductului BRUA, dovedește că Inițiativa celor Trei Mări este un platformă regională europeană cu un profil atlantic

  1. Forumul de Afaceri: o componentă vitală pentru transferul de la conceptual la concret

Primul Forum de Afaceri din istoria Inițiativei celor Trei Mări, organizat de România, este cadrul palpabil prin care putem prezuma că acest format de cooperare regională dedicat convergenței și interconectivității nu se oprește la stadiul intențiilor politice diplomatic ambalate într-o declarație.

El este și expresia înțelegerii modului în care rezultatele politice sunt dublate transversal de cuplaje government-business, business-business, cu un aport considerabil al fluxurilor de idei critice produse de cele mai prestigioase think tank-uri occidentale.

FOTO: Administrația Prezidențială

Asumat politic de România, primul Forum de Afaceri al 3SI a permis producerea unor inițiative care au toate ingredientele în a deveni emblematice că Inițiativa să își împlinească potențial. Gândite, în mod firesc, în cancelariile de la București, Varșovia sau Zagreb, Fondul de Investiții al 3SI și Rețeaua Camerelor de Comerț regiune prefigurează talia și ponderea pe care acest Forum de Afaceri o poate dobândi în viitorul apropiat.

  1. Deplina maturitate: România, inițiator și participant în 13 din cele 27 de proiecte pentru convergență Nord-Sud și reducere a decalajelor Est-Vest

Traseul în care merită analizată componenta economică a Summitului 3SI pentru a surprinde întocmai strategia politică ce a stat la bazele acestui Summit pornește de la angajamentul politic al organizării Forumului de Afaceri către bifurcația rezultatelor sale practice – Fondul de Investiții de 100 de miliarde și Rețeaua Camerelor de Comerț, având ca destinație temporară lista celor 27 de proiecte regionale în domeniile transport, energie și digital, andosate Declarației Finale a Summitului.

Ca un element de discurs și (poate) îngrijorare politice, în sesiunea plenară a Summitului 3SI, președintele Comisiei Europene a făcut, din nou, uz de expresia sa favorită – „Europa are doi plămâni: estul și vestul” -, un semn ca abordarea Nord – Sud pe axa geometrică Baltică – Neagră – Adriatică încă neliniștește Bruxelles-ul. Pe de altă parte, discrepanța de dezvoltare între Est și Vest este, în prezent, contaminată și de o discrepanță de viziune politică din cauza abordărilor centrifuge de la Budapesta ori Varșovia.

Conectarea regională, deși firească în spiritul unei strategii de dezvoltare economică, pe trei domenii cheie și de viitor – infrastructură, energie și digital -, poate schimba harta preferințelor economice în Europa, îndeosebi dacă sunt introduse în ecuație capitalul transatlantic, instrumente financiare de tip plan Juncker dar cu bani locali, complementare și distincte de fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Lista celor 27 de proiecte devine, pentru moment, foaia de parcurs a 3SI și instrumentarul cel mai facil prin care poate fi contorizat modul cum se dezvoltă inițiativa în sine. Faptul că in această listă de proiecte, șase sunt propuse exclusiv de România, unul împreună cu Polonia și Ungaria, iar la alte șase România este națiune-participantă, este deopotrivă o probă de viziune și de ambiție.

Din cele șase proiecte, cel puțin trei articulează o triplă dimensiune de interese pentru România.

Includerea proiectului conductei BRUA în rândul listei de proiecte, deși acesta este finanțat de la nivelul Uniunii Europene, arată deschiderea necesară către alternative de dezvoltare a acestei infrastructuri menită să contribuie la diversificarea surselor de energie în regiune.

În dimensiunea transportului, proiectul FAIRway Danube promovat de România este important în ecuația interesului Bucureștiului pentru regiunea Dunării, SUERD devenind una strategiile macro-regionale ale UE datorită unei inițiative comune româno-austriacă. Totodată, România va prelua la 1 noiembrie 2018, pentru următorul an, președinția SUERD.

Un alt exemplu este dat de proiectul RAIL 2 SEA ce prevede modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa ce are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare cu dublă întrebuințare civilă și militară, atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României.

România nu este un stat inițiator al celor Trei Mări, însă, poate cel mai important, Bucureștiul s-a comportat ca și cum ar fi, iar această mentalitate este doar un pas spre culegerea dividendelor strategice într-o mare de obiective îndrăznețe precum candidatura la OCDE și la Consiliul de Securitate al ONU, președinția Consiliului UE și consolidarea profilului în NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

România preia de la Polonia președinția Comunității Democrațiilor. Ceremonia de preluare va avea loc la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite

Published

on

© Community of Democracies

Începând cu 15 septembrie 2019, România exercită Președinția Comunității Democrațiilor (CoD), for multilateral prestigios care promovează principiile și practicile fundamentale ale democrației în lume, urmând a prelua formal și simbolic președinția acestui for la New York, la sediul Organizației Națiunilor Unite, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeana.ro.

Încredințarea acestui mandat este o recunoaștere a convingerii cu care România respectă aceste valori, iar exercitarea sa pentru următorii doi ani va facilita consolidarea credibilității și prestigiului României în plan internațional, drept o democrație stabilă.

Alături de continuarea proiectelor pe care Comunitatea le-a inițiat deja în state aflate în tranziție democratică, România are prilejul să introducă teme și proiecte de interes direct în zone de interes strategic. O atenție deosebită va fi acordată implicării tinerilor în procesul decizional democratic și dezvoltării durabile ca unică perspectivă pentru creșterea calităţii vieţii a generaţiilor prezente şi viitoare.

Ceremonia care va marca preluarea de către România a acestei Președinții va avea loc la 26 septembrie 2019 la sediul central al Organizației Națiunilor Unite la New York, iar Ministrul român al afacerilor externe, Ramona-Nicole Mănescu, va prelua această funcție de la omologul polonez Jacek Czaputowicz.

”România se angajează să-și asume cu responsabilitate președinția Comunității Democrațiilor. (…) Într-o perioadă în care democrația este sub presiune în multe locuri din întreaga lume, asigurarea Președinției va multiplica eforturile noastre de a consolida statul de drept și democrația. Ne motivează să apărăm în continuare valorile, principiile și standardele democratice așa cum ne-am angajat la Varșovia, când România a semnat Declarația fondatoare În următorii doi ani, intenționăm să ne concentrăm eforturile pe două aspecte importante: participarea tinerilor la luarea deciziilor la toate nivelurile și rolul sectorului privat în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă. Mizăm pe contribuția și sprijinul tuturor membrilor CoD. Democrația este un efort de echipă!”, a declarat Mănescu, conform paginii oficiale a CoD.

Comunitatea Democrațiilor este o structură inter-guvernamentală, de anvergură globală, care are ca obiective promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare  durabilă, accesul la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile. 

România se numără printre cele 106 state membre ONU care au semnat Declarația de la Varșovia – documentul fondator al Comunității Democrațiilor (CoD).

Comunitatea Democrațiilor a fost înființată în anul 2000. După președinția deținută de Statele Unite ale Americii în 2017, Comunitatea a înființat un Comitet Executiv alcătuit din țările Chile, Norvegia, Coreea de Sued, România, Suedia și Marea Britanie, fiecare dintre statele menționate urmând a asigura președinția acestui for pentru o perioadă de șase luni.

Între 15 septembrie 2017 și 15 septembrie 2019, președinția CoD a fost asigurată pe rând de Norvegia, Chile, Marea Britanie și Polonia.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Nicu Popescu, șeful diplomației de la Chișinău, vizită de lucru la Berlin pentru asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova

Nicu Popescu, ministrul afacerilor externe și integrării europene din Republica Moldova, efectuează o vizită de lucru la Berlin, în perioada 15-17 septembrie, pentru a asigura sprijinul Germaniei pentru parcursul european al țării, se arată într-o postare pe Facebook a șefului diplomației de la Chișinău. 

În cadrul vizitei de lucru, Nicu Popescu va avea întrevederi cu omologul german Heiko Maas, dar și cu alți oficiali din cadrul Bundestagului, Cancelariei Federale, Biroului Președintelui Federal, precum și reprezentanții Fundației Konrad Adenauer.

De asemenea, acesta va susține și un discurs public la Asociația Germană pentru Politică Externă privind reformele democratice inițiate de Guvernul de la Chișinău și rolul UE în implementarea cu succes a acestora.

Scopul vizitei la Berlin este continuarea dialogului moldo-german la nivel înalt, consolidarea relațiilor bilaterale în mai multe domenii, precum și asigurarea sprijinului Germaniei pentru parcursul european al Republicii Moldova.

Amintim că cea mai recentă vizită a minstrului de externe moldovean a fost la Moscova, pe 11 septembrie, când Nicu Popescu a vorbit cu omologul său rus Lavrov despre normalizarea relaţiilor bilaterale, care în ultima vreme practic nici nu au existat decât pe linia prezidențială. Aceasta vizită a fost prima vizită din 2016 a unui ministru de externe din Republica Moldova la Moscova și prima din mandatul lui Nicu Popescu ca șef la Externe, în guvernul Maia Sandu. 

Continue Reading

SUA

Ambasadorul SUA la UE îl critică pe viitorul comisar european pentru comerț: Este periculos că acest portofoliu va fi gestionat de cineva cu o ”atitudine războinică”

Published

on

© Gordon Sondland/ Twitter

Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Gordon Sondland, l-a criticat duminică pe viitorul comisar european pentru comerț, irlandezul Phil Hogan, pentru criticile pe care acesta le-a adus președintelui american Donald Trump.

Sondland a declarat pentru Politico Europe că afirmațiile lui Hogan sunt ”nefolositoare” și făcute pe ”un ton de superioritate”.

Phil Hogan, actual comisar european pentru agricultură și desemnat pentru a prelua portofoliul comerțului la 1 noiembrie, a declarat pentru postul de radio irlandez RTE că va face tot ce poate ”pentru a-l determina pe domnul Trump să vadă greșelile pe care le face”.

Politicianul irlandez a mai spus că speră ca președintele american ”să renunță la comportamentul nesăbuit pe care îl vedem în relația sau cu China și în descrierea Uniunii Europene drept un risc de securitate”.

În context, Gordon Sondland a avertizat asupra pericolului ca ”portofoliul pentru comerți în UE să fie gestionat de cineva a cărui singură abordare este beligeranța”.

Pe de altă parte, declarațiile lui Sondland și ale lui Hogan vin după prima întrevedere între președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și secretarul de Stat al SUA Mike Pompeo, în care ambele părți au agreat necesitatea relansării relației transatlantice

În ce-l privește pe Phil Hogan, Ursula von der Leyen i-a transmis acestuia va avea de gestionat și viziunile diferite ale Uniunii Europene și Statelor Unite asupra rolului pe care Organizația Mondială a Comerțului o are în ecuația multilateralismului global.

De altfel, în scrisoarea de misiune transmisă lui Phil Hogan, președintele ales al Comisiei Europene îi cere acestuia să întărească setul de instrumente în materie de comerț de care Uniunea dispune, inclusiv consolidarea legislației care permite utilizarea sancțiunilor în raport cu actorii internaționali care adoptă măsuri ilegale.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending