Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei motive pentru care Inițiativa celor Trei Mări este cea mai importantă referință a politicii externe a României după aderarea la NATO și UE

Published

on

de Robert Lupițu

Politica externă a României nu trebuie să fie despre controverse aeronautice, orar de zbor, intâlniri ratate și o ilustrație mediatică a acestora, ci despre profilarea României ca actor european și transatlantic. La mai bine de un deceniu de la reușitele majore ale aderării la NATO și la Uniunea Europeană, urmate constant de un parcurs de avansare a nivelului de integrare în cele două structuri, România a dat impresia că îi lipsește busola și direcția unui drum subsidiar și complementar triadei sale de acțiune în sferă externă: apartenențele europeană și euro-atlantică și parteneriatul strategic cu cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Fixată în jurul acestor repere fundamentale pentru dezvoltarea sa economică și devenirea sa democratică, România a lăsat în dese rânduri senzația trenului pierdut. Fie printr-un defetism propriu, fie din cauza obsesiei tuturor celor interesați de dimensiunea relațiilor internaționale de a privi cum siluetele politice de la Varșovia, Budapesta sau alte capitale regionale se mișcă către obiective îndrăznețe, criticând simultan Bucureștiul pentru acțiunea sa anemică.

Dinamica ultimilor ani, cuplată cu eforturi politice și diplomatice intense ale tot ce însumează Bucureștiul – anumiți lideri, miniștri, consilieri, ambasadori, analiști și specialiști –, a determinat ca României îi revină apetitul de a naviga și de a-și construi un profil solid în propriile ape strategice.

Contextul de insecuritate alimentat de anexarea ilegală a Crimeii, de plasarea proiectului european între oportunitatea avansării integrării și riscul demantelării sub febră naționalistă, dar și de diluarea unității transatlantice între Washington și Vechea Europă, a determinat ca Noua Europă formulată de G.W. Bush, din care face parte și România, să devină și mai atractivă, dar, în mod egal, și mai necesară de cristalizat în jurul unor catalizatoare comune.

Inițiativa celor Trei Mări (Adriatică, Baltică și Neagră) – o platformă politică flexibilă inițiată de Polonia și de Croația și cu ambiții economice nuanțate concret sub auspiciile României – reprezintă la acest moment un format fresh, nepătat de pasiunile jocurilor de putere ale marilor capitale ale lumii și cu o rotație constantă între trei puncte interconectate cel puțin politic: regiunea însăși, Uniunea Europeană și SUA.

Summitul de la București a lăsat în urma sa cel puțin trei motive de consistență politică care îi permite să rămână principala referință pentru viitorul acestei Inițiative, aceleași rațiuni fiind ilustrația succesului major al politicii externe românești din acest deceniu.

  1. Așezarea strategică a reprezentării politice și poziția de ancoră a atlantismului în Europa

Nu cu mult timp înainte de Summitul 3SI, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, folosea prilejul unui discurs la Reuniunea Diplomației Române pentru a arăta îngrijorarea cu care Berlinul a privit profilarea acestei inițiative și intențiile pe care le poate exprima un format alcătuit din 12 state – toate țări membre ale UE și 11 ale NATO – ce reprezintă 28% din PIB-ul Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Îngrijorarea, care ascundea evidenta temere de periclitare a intereselor Berlinului în Ostpolitik-ul său, a apărut și pe fondul unei răceli reciproce a dialogului transatlantic între Europa Occidentală și Washington, în timp ce formatul 3SI dovedise cu un an în urmă – prin prezența lui Donald Trump la Summitul de la Varșovia – înclinațiile sale pro-atlantice.

Orânduirea reprezentării politice de la București a pus Inițiativa celor Trei Mări pe un curs constructiv, iar aici intervine meritul României. Summitul desfășurat zilele trecute în țara noastră a fost prima reuniune a celor Trei Mări la care participă, concomitent, Uniunea Europeană, Statele Unite și cea mai mare putere economică europeană, Germania.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Inclusiv nivelul de reprezentare este un act demonstrativ al modului rafinat de cum a înțeles România să se achite de responsabilitatea organizării acestui summit, oferindu-i o bună proiecție de viitor. Prezența Comisiei Europene, la cel mai înalt nivel prin președintele Jean-Claude Juncker și la cel mai important nivel de profil prin comisarul Corina Crețu, a fost posibilă atât prin culoarul politic pe care România și-l deschide prin deținerea primei sale președinții la Consiliul UE, cât și prin relația cultivată între președinții Juncker și Iohannis.

Participarea Statelor Unite la nivel guvernamental prin secretarul Energiei are o dublă valență: Prima este bilaterală, cunoscută fiind frecvența cu care este pregătit nivelul de cooperare pe palier energetic în interiorul Parteneriatului Strategic. Cea de-a doua, firește, multilaterală, fiind vorba despre un domeniu deopotrivă fundamental pentru 3SI, prioritar pentru Comisia Europeană și recent motiv de discordie politică între Washington și Berlin.

Transformarea Germaniei în stat partener al inițiativei închide perfect logica orânduirii de reprezentare politică. Șeful diplomației de la Berlin se plasează într-un critic ambițios al politicii America First și al necesității edificării unei contraponderi în care Europa să plonjeze atunci când SUA ar balansa diferit. Nedeplasându-se din sfera acestei ecuații, România a sesizat că pentru a putea evita știrbirea unei platforme noi, includerea Germaniei, fie și ca pasager, pe traiectoria celor Trei Mări, este o necesitate.

În pofida faptului că nivelul de reprezentare politică ale Statelor Unite la Summitul de la București a fost unul inferior celui de la Varșovia, prezența americană la București prin secretarul Rick Perry a fost prolifică, ținând seama că aceasta a gravitat dintre cele mai sensibile domenii care implică legăturile transatlantice, atât relația în sine, cât și abordarea față de o Rusie pentru care gazul și aprovizionarea energetică sunt încordări de mușchi în relația cu Europa.

În vreme ce dimensiunea securității militare este în sarcina NATO, iar zona flancului estic, inclusiv printr-o altă inițiativă regională de succes (Formatul București 9), beneficiază de cele mai importante investiții în materie pentru a descuraja Rusia, problematica securității energetice este prinsă în mijlocul unor carențe și interese. Avem, mai întâi, interesul ruso-german demonstrat prin demararea construcției conductei Nord Stream II, care va propulsa dependența Europei de gazul rusesc la 40%. Carențele decurg atât din inabilitatea Comisiei Europene de a reduce riscul de insecuritate energetică prin blocarea unor proiecte care adânci un anumit monopol, cât și din puterea financiară redusă din regiunea celor Trei Mări de a construi conducte și de a înființa hub-uri energetice, cuplate cu atitudini politice regionale de tip cal troian.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Prezența lui Rick Perry la București a întruchipat o versiune mai aplicată a discursului politic al lui Donald Trump de anul trecut de la Varșovia, dar la fel de puternică datorită decorului politic în care a fost livrat mesajul Statelor Unite: la o sesiune plenară la care au participat și președintele Comisiei Europene și ministrul de Externe al Germaniei și la o conferință de presă în care SUA au fost singurul actor extern Inițiativei care a participat.

Secretarul american a livrat cea consistentă și puternică declarație de intenții politice, economice și strategice de la Summitul celor Trei Mări, de la București. Sumarul lor include atât statement-ul politic de mare putere potrivit căruia SUA vor face uz de poziția lor de lider-producător global de petrol și gaze pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc, care este un motiv de îngrijorare, și că țările din Europa Centrală și de Est pot să conteze pe Statele Unite ca pe un partener energetic de încredere.

Aceste considerații merită plasate într-un context mai larg care se derulează începând cu anunțul lui Donald Trump la Varșovia, anul trecut, de a promova SUA ca pe o alternativă la gazul rusesc, continuând cu afirmațiile acestuia privind „prizoneriatul” energetic al Germaniei în relația cu Rusia și culminând cu tratativele dintre Trump și Juncker privind importul în Europa de gaz natural lichefiat.

În acest sens, principiul catalizator al 3SI privind diversitatea energetică, puternic susținut și de România, inclusiv prin prisma intereselor sale proprii ce țin de bazinul de hibrocarburi din Marea Neagră sau construcția gazoductului BRUA, dovedește că Inițiativa celor Trei Mări este un platformă regională europeană cu un profil atlantic

  1. Forumul de Afaceri: o componentă vitală pentru transferul de la conceptual la concret

Primul Forum de Afaceri din istoria Inițiativei celor Trei Mări, organizat de România, este cadrul palpabil prin care putem prezuma că acest format de cooperare regională dedicat convergenței și interconectivității nu se oprește la stadiul intențiilor politice diplomatic ambalate într-o declarație.

El este și expresia înțelegerii modului în care rezultatele politice sunt dublate transversal de cuplaje government-business, business-business, cu un aport considerabil al fluxurilor de idei critice produse de cele mai prestigioase think tank-uri occidentale.

FOTO: Administrația Prezidențială

Asumat politic de România, primul Forum de Afaceri al 3SI a permis producerea unor inițiative care au toate ingredientele în a deveni emblematice că Inițiativa să își împlinească potențial. Gândite, în mod firesc, în cancelariile de la București, Varșovia sau Zagreb, Fondul de Investiții al 3SI și Rețeaua Camerelor de Comerț regiune prefigurează talia și ponderea pe care acest Forum de Afaceri o poate dobândi în viitorul apropiat.

  1. Deplina maturitate: România, inițiator și participant în 13 din cele 27 de proiecte pentru convergență Nord-Sud și reducere a decalajelor Est-Vest

Traseul în care merită analizată componenta economică a Summitului 3SI pentru a surprinde întocmai strategia politică ce a stat la bazele acestui Summit pornește de la angajamentul politic al organizării Forumului de Afaceri către bifurcația rezultatelor sale practice – Fondul de Investiții de 100 de miliarde și Rețeaua Camerelor de Comerț, având ca destinație temporară lista celor 27 de proiecte regionale în domeniile transport, energie și digital, andosate Declarației Finale a Summitului.

Ca un element de discurs și (poate) îngrijorare politice, în sesiunea plenară a Summitului 3SI, președintele Comisiei Europene a făcut, din nou, uz de expresia sa favorită – „Europa are doi plămâni: estul și vestul” -, un semn ca abordarea Nord – Sud pe axa geometrică Baltică – Neagră – Adriatică încă neliniștește Bruxelles-ul. Pe de altă parte, discrepanța de dezvoltare între Est și Vest este, în prezent, contaminată și de o discrepanță de viziune politică din cauza abordărilor centrifuge de la Budapesta ori Varșovia.

Conectarea regională, deși firească în spiritul unei strategii de dezvoltare economică, pe trei domenii cheie și de viitor – infrastructură, energie și digital -, poate schimba harta preferințelor economice în Europa, îndeosebi dacă sunt introduse în ecuație capitalul transatlantic, instrumente financiare de tip plan Juncker dar cu bani locali, complementare și distincte de fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Lista celor 27 de proiecte devine, pentru moment, foaia de parcurs a 3SI și instrumentarul cel mai facil prin care poate fi contorizat modul cum se dezvoltă inițiativa în sine. Faptul că in această listă de proiecte, șase sunt propuse exclusiv de România, unul împreună cu Polonia și Ungaria, iar la alte șase România este națiune-participantă, este deopotrivă o probă de viziune și de ambiție.

Din cele șase proiecte, cel puțin trei articulează o triplă dimensiune de interese pentru România.

Includerea proiectului conductei BRUA în rândul listei de proiecte, deși acesta este finanțat de la nivelul Uniunii Europene, arată deschiderea necesară către alternative de dezvoltare a acestei infrastructuri menită să contribuie la diversificarea surselor de energie în regiune.

În dimensiunea transportului, proiectul FAIRway Danube promovat de România este important în ecuația interesului Bucureștiului pentru regiunea Dunării, SUERD devenind una strategiile macro-regionale ale UE datorită unei inițiative comune româno-austriacă. Totodată, România va prelua la 1 noiembrie 2018, pentru următorul an, președinția SUERD.

Un alt exemplu este dat de proiectul RAIL 2 SEA ce prevede modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa ce are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare cu dublă întrebuințare civilă și militară, atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României.

România nu este un stat inițiator al celor Trei Mări, însă, poate cel mai important, Bucureștiul s-a comportat ca și cum ar fi, iar această mentalitate este doar un pas spre culegerea dividendelor strategice într-o mare de obiective îndrăznețe precum candidatura la OCDE și la Consiliul de Securitate al ONU, președinția Consiliului UE și consolidarea profilului în NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

Șefa diplomației din Croația a fost aleasă secretarul general al Consiliului Europei și promite că va lucra ”pentru pace și prosperitatea cetățenilor europeni”

Published

on

Ministrul de Externe al Croației, Marija Pejčinović Burić, a fost aleasă miercuri noul secretar general al Consiliului Europei, cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent.

Aceasta a câștigat competiția cu omologul său belgian, Didier Reynders, obținând 159 de voturi în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, spre deosebire de cele 105 obținute de diplomatul belgian, notează Politico Europe.

În primul său discurs de la pupitrul APCE, organism în cadrul căruia există tensiuni în urma revenirii Rusiei la Adunarea Parlamentară, Marija Pejčinović Burić a spus că va lucra ”pentru pace și prosperitate cetățenilor europeni”.

 

Marija Pejčinović Burić îl va înlocui în funcție, la 15 octombrie 2019, pe Thorbjørn Jagland, fost prim-ministru și ministru de Externe al Norvegiei și secretar general al Consiliului Europei din 2009.

Marija Pejčinović Burić face parte din partidul de centru dreapta Uniunea Democratică din Croația condusă de prim-ministrul Andrej Plenkovic. Aceasta a fost numită în funcția de viceprim-ministru și ministru al Afacerilor Externe și Europene al Croației în iunie 2017, devenind a treia femeie care ocupă poziția de șefă a diplomației de la Zagreb după actuala președintă a țării, Kolinda Grabar-Kitarović și după Vesna Pusić.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis le-a transmis lui Igor Dodon și Maiei Sandu că România va sprijini transformările democratice reale și reformele necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a avut miercuri convorbiri telefonice cu prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, cu viceprim-ministrul moldovean, Andrei Năstase, şi cu omologul său din această ţară, Igor Dodon, informează Administraţia Prezidenţială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Potrivit sursei citate, aceste discuţii telefonice au avut loc în contextul politic din Republica Moldova de după instalarea noului Guvern şi în condiţiile în care, la iniţiativa preşedintelui Klaus Iohannis, prin concluziile Consiliului European din 20 – 21 iunie, liderii europeni au salutat transferul paşnic de putere de la Chişinău şi au agreat consolidarea sprijinului Uniunii Europene pentru R. Moldova pe baza unor măsuri concrete.

În cadrul convorbirilor telefonice cu prim-ministrul Maia Sandu şi cu viceprim-ministrul Andrei Năstase, preşedintele Klaus Iohannis a reiterat susţinerea României şi a sa personală, în condiţiile angajamentului clar şi concret al noului Guvern pentru parcursul european al Republicii Moldova, pentru avansarea Parteneriatului Strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, precum şi pentru continuarea proiectelor de cooperare, mai ales a celor de interconectare strategică, derulate de România în Republica Moldova, componente importante ale Parteneriatului Strategic.

Preşedintele României a subliniat faptul că ţara noastră va sprijini transformările democratice reale, implementarea principiilor statului de drept, a angajamentelor asumate prin Acordul de Asociere cu UE, precum şi a reformelor necesare pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea ca România, pe baza solicitărilor concrete ale Republicii Moldova, să acorde asistenţă dedicată pentru consolidarea instituţiilor din domenii prioritare pentru Republica Moldova“, arată Administraţia Prezidenţială.

Premierul Maia Sandu a mulţumit preşedintelui Iohannis pentru sprijinul constant acordat de România cetăţenilor din Republica Moldova şi pentru oferta de sprijin pentru consolidarea instituţiilor moldovene, urmând ca, în cooperare cu partea română, să fie identificate domeniile unde este nevoie de asistenţă prioritară.

Prim-ministrul moldovean a exprimat angajamentul Guvernului pe care îl conduce pentru continuarea parcursului european al ţării, a implementării Acordului de Asociere, precum şi pentru Parteneriatul Strategic cu România.

Citiți și Klaus Iohannis, convorbire telefonică cu Maia Sandu: La invitația președintelui, premierul Republicii Moldova va efectua în România prima sa vizită în străinătate

Administraţia Prezidenţială precizează că cei doi înalţi demnitari au convenit continuarea şi aprofundarea dialogului bilateral cu ocazia vizitei pe care premierul moldovean Maia Sandu o va efectua la Bucureşti pe 2 iulie. De asemenea, a fost convenită efectuarea unei vizite la Bucureşti, la începutul lunii iulie, a viceprim-ministrului Andrei Năstase.

Preşedintele Iohannis a urat succes celor doi înalţi demnitari în îndeplinirea mandatelor lor de mare răspundere pentru viitorul cetăţenilor Republicii Moldova.

Citiți și Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

În cadrul convorbirii telefonice cu preşedintele Igor Dodon, Klaus Iohannis a subliniat importanţa menţinerii parcursului european al Republicii Moldova, a implementării Acordului de Asociere şi a Acordului Cuprinzător şi Aprofundat de Liber Schimb şi a reformelor necesare pentru apropierea de UE, pentru menţinerea poziţiei Republicii Moldova în privinţa reglementării dosarului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale în graniţele internaţional recunoscute şi cu neafectarea vectorului său proeuropean, precum şi a consolidării comunităţii de limbă, cultură şi istorie care stă la baza relaţiei speciale dintre România şi Republica Moldova.

Preşedintele Igor Dodon a exprimat recunoştinţa pentru sprijinul acordat de România în diverse domenii de interes direct pentru dezvoltarea Republicii Moldova şi a reiterat poziţia sa, exprimată la data de 14 iunie, privind dorinţa de a susţine şi continua Parteneriatul Strategic bilateral cu România, care este şi principalul partener comercial al Republicii Moldova, alături de parcursul european al ţării sale, şi aplicarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Klaus Iohannis și Igor Dodon, convorbire telefonică: Șeful statului a fost invitat în Republica Moldova de omologul de la Chișinău

Published

on

Președintele Klaus Iohannis și omologul său de la Chișinău, Igor Dodon, au avut miercuri o convorbire telefonică în cadrul căreia președintele Republicii Moldova l-a invitat pe șeful statului să efectueze o vizită oficială peste Prut

”Am avut o convorbire telefonică cu Președintele României, Klaus Iohannis. Am trecut în revistă întreaga agendă a relațiilor noastre bilaterale, remarcînd necesitatea aprofundării acestora. Am constatat cu satisfacție intensificarea contactelor la toate nivelurile și în toate domeniile de interes comun. Am remarcat faptul că România este partenerul comercial principal al Republicii Moldova”, a scris Dodon, pe Facebook.

Președintele Republicii Moldova și-a exprimat și recunoștința față de ”patenerii români pentru sprijinul acordat țării noastre în mai multe domenii”.

”Sunt ferm convins că dialogul nostru strategic va fi impulsionat după formarea majorității parlamentare și a Guvernului de la Chișinău. La finele convorbirii am reiterat invitația pentru dl. Klaus Iohannis de a întreprinde o vizită oficială în Republica Moldova”, a mai scris Igor Dodon.

Tot miercuri, președintele Klaus Iohannis și premierul Maia Sandu au avut o convorbire telefonică, a anunțat șefa executivului de la Chișinău într-o postare pe Facebook, precizând că va efectua o vizită oficială la București pe 2 iulie.

Discuțiile Iohanis – Dodon, respectiv Iohannis – Sandu, a avut loc la câteva zile după ce șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană au căzut de acord la Consiliul European de joi și vineri, la solicitarea președintelui Klaus Iohannis, să introducă o referire la Republica Moldova în textul de concluzii al unui summit dificil și tensionat pe fondul numirilor politice din interiorul Uniunii Europene.

Citiți și Klaus Iohannis, sprijin politic la Bruxelles pentru Republica Moldova: La solicitarea sa, liderii europeni au salutat transferul pașnic de putere de la Chișinău

Anunțul a fost făcut de președintele Klaus Iohannis, care a salutat faptul că, la solicitarea sa, ”liderii europeni au fost de acord să introducem o referire la Republica Moldova în textul de concluzii”.

”Consiliul European salută transferul pașnic de putere din Republica Moldova și invită Comisia Europeană și pe Înaltul Reprezentant să elaboreze un set de măsuri concrete pentru sprijinirea Republicii Moldova, bazat pe punerea în aplicare în mod susținut de către aceasta a reformelor în temeiul acordului de asociere / acordului de liber schimb aprofundat și cuprinzător”, se arată în textul concluziilor summitului de la Bruxelles.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending