Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei motive pentru care Inițiativa celor Trei Mări este cea mai importantă referință a politicii externe a României după aderarea la NATO și UE

Published

on

de Robert Lupițu

Politica externă a României nu trebuie să fie despre controverse aeronautice, orar de zbor, intâlniri ratate și o ilustrație mediatică a acestora, ci despre profilarea României ca actor european și transatlantic. La mai bine de un deceniu de la reușitele majore ale aderării la NATO și la Uniunea Europeană, urmate constant de un parcurs de avansare a nivelului de integrare în cele două structuri, România a dat impresia că îi lipsește busola și direcția unui drum subsidiar și complementar triadei sale de acțiune în sferă externă: apartenențele europeană și euro-atlantică și parteneriatul strategic cu cea mai mare putere a lumii, Statele Unite ale Americii.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Fixată în jurul acestor repere fundamentale pentru dezvoltarea sa economică și devenirea sa democratică, România a lăsat în dese rânduri senzația trenului pierdut. Fie printr-un defetism propriu, fie din cauza obsesiei tuturor celor interesați de dimensiunea relațiilor internaționale de a privi cum siluetele politice de la Varșovia, Budapesta sau alte capitale regionale se mișcă către obiective îndrăznețe, criticând simultan Bucureștiul pentru acțiunea sa anemică.

Dinamica ultimilor ani, cuplată cu eforturi politice și diplomatice intense ale tot ce însumează Bucureștiul – anumiți lideri, miniștri, consilieri, ambasadori, analiști și specialiști –, a determinat ca României îi revină apetitul de a naviga și de a-și construi un profil solid în propriile ape strategice.

Contextul de insecuritate alimentat de anexarea ilegală a Crimeii, de plasarea proiectului european între oportunitatea avansării integrării și riscul demantelării sub febră naționalistă, dar și de diluarea unității transatlantice între Washington și Vechea Europă, a determinat ca Noua Europă formulată de G.W. Bush, din care face parte și România, să devină și mai atractivă, dar, în mod egal, și mai necesară de cristalizat în jurul unor catalizatoare comune.

Inițiativa celor Trei Mări (Adriatică, Baltică și Neagră) – o platformă politică flexibilă inițiată de Polonia și de Croația și cu ambiții economice nuanțate concret sub auspiciile României – reprezintă la acest moment un format fresh, nepătat de pasiunile jocurilor de putere ale marilor capitale ale lumii și cu o rotație constantă între trei puncte interconectate cel puțin politic: regiunea însăși, Uniunea Europeană și SUA.

Summitul de la București a lăsat în urma sa cel puțin trei motive de consistență politică care îi permite să rămână principala referință pentru viitorul acestei Inițiative, aceleași rațiuni fiind ilustrația succesului major al politicii externe românești din acest deceniu.

  1. Așezarea strategică a reprezentării politice și poziția de ancoră a atlantismului în Europa

Nu cu mult timp înainte de Summitul 3SI, ministrul de Externe al Germaniei, Heiko Maas, folosea prilejul unui discurs la Reuniunea Diplomației Române pentru a arăta îngrijorarea cu care Berlinul a privit profilarea acestei inițiative și intențiile pe care le poate exprima un format alcătuit din 12 state – toate țări membre ale UE și 11 ale NATO – ce reprezintă 28% din PIB-ul Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Îngrijorarea, care ascundea evidenta temere de periclitare a intereselor Berlinului în Ostpolitik-ul său, a apărut și pe fondul unei răceli reciproce a dialogului transatlantic între Europa Occidentală și Washington, în timp ce formatul 3SI dovedise cu un an în urmă – prin prezența lui Donald Trump la Summitul de la Varșovia – înclinațiile sale pro-atlantice.

Orânduirea reprezentării politice de la București a pus Inițiativa celor Trei Mări pe un curs constructiv, iar aici intervine meritul României. Summitul desfășurat zilele trecute în țara noastră a fost prima reuniune a celor Trei Mări la care participă, concomitent, Uniunea Europeană, Statele Unite și cea mai mare putere economică europeană, Germania.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Inclusiv nivelul de reprezentare este un act demonstrativ al modului rafinat de cum a înțeles România să se achite de responsabilitatea organizării acestui summit, oferindu-i o bună proiecție de viitor. Prezența Comisiei Europene, la cel mai înalt nivel prin președintele Jean-Claude Juncker și la cel mai important nivel de profil prin comisarul Corina Crețu, a fost posibilă atât prin culoarul politic pe care România și-l deschide prin deținerea primei sale președinții la Consiliul UE, cât și prin relația cultivată între președinții Juncker și Iohannis.

Participarea Statelor Unite la nivel guvernamental prin secretarul Energiei are o dublă valență: Prima este bilaterală, cunoscută fiind frecvența cu care este pregătit nivelul de cooperare pe palier energetic în interiorul Parteneriatului Strategic. Cea de-a doua, firește, multilaterală, fiind vorba despre un domeniu deopotrivă fundamental pentru 3SI, prioritar pentru Comisia Europeană și recent motiv de discordie politică între Washington și Berlin.

Transformarea Germaniei în stat partener al inițiativei închide perfect logica orânduirii de reprezentare politică. Șeful diplomației de la Berlin se plasează într-un critic ambițios al politicii America First și al necesității edificării unei contraponderi în care Europa să plonjeze atunci când SUA ar balansa diferit. Nedeplasându-se din sfera acestei ecuații, România a sesizat că pentru a putea evita știrbirea unei platforme noi, includerea Germaniei, fie și ca pasager, pe traiectoria celor Trei Mări, este o necesitate.

În pofida faptului că nivelul de reprezentare politică ale Statelor Unite la Summitul de la București a fost unul inferior celui de la Varșovia, prezența americană la București prin secretarul Rick Perry a fost prolifică, ținând seama că aceasta a gravitat dintre cele mai sensibile domenii care implică legăturile transatlantice, atât relația în sine, cât și abordarea față de o Rusie pentru care gazul și aprovizionarea energetică sunt încordări de mușchi în relația cu Europa.

În vreme ce dimensiunea securității militare este în sarcina NATO, iar zona flancului estic, inclusiv printr-o altă inițiativă regională de succes (Formatul București 9), beneficiază de cele mai importante investiții în materie pentru a descuraja Rusia, problematica securității energetice este prinsă în mijlocul unor carențe și interese. Avem, mai întâi, interesul ruso-german demonstrat prin demararea construcției conductei Nord Stream II, care va propulsa dependența Europei de gazul rusesc la 40%. Carențele decurg atât din inabilitatea Comisiei Europene de a reduce riscul de insecuritate energetică prin blocarea unor proiecte care adânci un anumit monopol, cât și din puterea financiară redusă din regiunea celor Trei Mări de a construi conducte și de a înființa hub-uri energetice, cuplate cu atitudini politice regionale de tip cal troian.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Prezența lui Rick Perry la București a întruchipat o versiune mai aplicată a discursului politic al lui Donald Trump de anul trecut de la Varșovia, dar la fel de puternică datorită decorului politic în care a fost livrat mesajul Statelor Unite: la o sesiune plenară la care au participat și președintele Comisiei Europene și ministrul de Externe al Germaniei și la o conferință de presă în care SUA au fost singurul actor extern Inițiativei care a participat.

Secretarul american a livrat cea consistentă și puternică declarație de intenții politice, economice și strategice de la Summitul celor Trei Mări, de la București. Sumarul lor include atât statement-ul politic de mare putere potrivit căruia SUA vor face uz de poziția lor de lider-producător global de petrol și gaze pentru a reduce dependența Europei de gazul rusesc, care este un motiv de îngrijorare, și că țările din Europa Centrală și de Est pot să conteze pe Statele Unite ca pe un partener energetic de încredere.

Aceste considerații merită plasate într-un context mai larg care se derulează începând cu anunțul lui Donald Trump la Varșovia, anul trecut, de a promova SUA ca pe o alternativă la gazul rusesc, continuând cu afirmațiile acestuia privind „prizoneriatul” energetic al Germaniei în relația cu Rusia și culminând cu tratativele dintre Trump și Juncker privind importul în Europa de gaz natural lichefiat.

În acest sens, principiul catalizator al 3SI privind diversitatea energetică, puternic susținut și de România, inclusiv prin prisma intereselor sale proprii ce țin de bazinul de hibrocarburi din Marea Neagră sau construcția gazoductului BRUA, dovedește că Inițiativa celor Trei Mări este un platformă regională europeană cu un profil atlantic

  1. Forumul de Afaceri: o componentă vitală pentru transferul de la conceptual la concret

Primul Forum de Afaceri din istoria Inițiativei celor Trei Mări, organizat de România, este cadrul palpabil prin care putem prezuma că acest format de cooperare regională dedicat convergenței și interconectivității nu se oprește la stadiul intențiilor politice diplomatic ambalate într-o declarație.

El este și expresia înțelegerii modului în care rezultatele politice sunt dublate transversal de cuplaje government-business, business-business, cu un aport considerabil al fluxurilor de idei critice produse de cele mai prestigioase think tank-uri occidentale.

FOTO: Administrația Prezidențială

Asumat politic de România, primul Forum de Afaceri al 3SI a permis producerea unor inițiative care au toate ingredientele în a deveni emblematice că Inițiativa să își împlinească potențial. Gândite, în mod firesc, în cancelariile de la București, Varșovia sau Zagreb, Fondul de Investiții al 3SI și Rețeaua Camerelor de Comerț regiune prefigurează talia și ponderea pe care acest Forum de Afaceri o poate dobândi în viitorul apropiat.

  1. Deplina maturitate: România, inițiator și participant în 13 din cele 27 de proiecte pentru convergență Nord-Sud și reducere a decalajelor Est-Vest

Traseul în care merită analizată componenta economică a Summitului 3SI pentru a surprinde întocmai strategia politică ce a stat la bazele acestui Summit pornește de la angajamentul politic al organizării Forumului de Afaceri către bifurcația rezultatelor sale practice – Fondul de Investiții de 100 de miliarde și Rețeaua Camerelor de Comerț, având ca destinație temporară lista celor 27 de proiecte regionale în domeniile transport, energie și digital, andosate Declarației Finale a Summitului.

Ca un element de discurs și (poate) îngrijorare politice, în sesiunea plenară a Summitului 3SI, președintele Comisiei Europene a făcut, din nou, uz de expresia sa favorită – „Europa are doi plămâni: estul și vestul” -, un semn ca abordarea Nord – Sud pe axa geometrică Baltică – Neagră – Adriatică încă neliniștește Bruxelles-ul. Pe de altă parte, discrepanța de dezvoltare între Est și Vest este, în prezent, contaminată și de o discrepanță de viziune politică din cauza abordărilor centrifuge de la Budapesta ori Varșovia.

Conectarea regională, deși firească în spiritul unei strategii de dezvoltare economică, pe trei domenii cheie și de viitor – infrastructură, energie și digital -, poate schimba harta preferințelor economice în Europa, îndeosebi dacă sunt introduse în ecuație capitalul transatlantic, instrumente financiare de tip plan Juncker dar cu bani locali, complementare și distincte de fondurile structurale și de coeziune ale Uniunii Europene.

FOTO: Three Seas Summit/ Flickr

Lista celor 27 de proiecte devine, pentru moment, foaia de parcurs a 3SI și instrumentarul cel mai facil prin care poate fi contorizat modul cum se dezvoltă inițiativa în sine. Faptul că in această listă de proiecte, șase sunt propuse exclusiv de România, unul împreună cu Polonia și Ungaria, iar la alte șase România este națiune-participantă, este deopotrivă o probă de viziune și de ambiție.

Din cele șase proiecte, cel puțin trei articulează o triplă dimensiune de interese pentru România.

Includerea proiectului conductei BRUA în rândul listei de proiecte, deși acesta este finanțat de la nivelul Uniunii Europene, arată deschiderea necesară către alternative de dezvoltare a acestei infrastructuri menită să contribuie la diversificarea surselor de energie în regiune.

În dimensiunea transportului, proiectul FAIRway Danube promovat de România este important în ecuația interesului Bucureștiului pentru regiunea Dunării, SUERD devenind una strategiile macro-regionale ale UE datorită unei inițiative comune româno-austriacă. Totodată, România va prelua la 1 noiembrie 2018, pentru următorul an, președinția SUERD.

Un alt exemplu este dat de proiectul RAIL 2 SEA ce prevede modernizarea şi dezvoltarea rutei feroviare Gdansk – Constanţa ce are ca obiectiv principal modernizarea unor coridoare feroviare cu dublă întrebuințare civilă și militară, atât pentru utilizarea comercială, cât şi pentru transportul rapid al forţelor şi echipamentelor militare pe teritoriul României.

România nu este un stat inițiator al celor Trei Mări, însă, poate cel mai important, Bucureștiul s-a comportat ca și cum ar fi, iar această mentalitate este doar un pas spre culegerea dividendelor strategice într-o mare de obiective îndrăznețe precum candidatura la OCDE și la Consiliul de Securitate al ONU, președinția Consiliului UE și consolidarea profilului în NATO.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Rusia vrea să trimită turiști pe orbita Pământului cu un ”iaht spațial”

Published

on

Rusia dezvoltă un ”iaht spațial” capabil să decoleze de pe aerodromuri obișnuite ca orice aeronavă și să îi ducă pe turiști pe orbita Pământulii, a precizat un proiectant șef în cadrul campaniei ruse de aviație și tehnologii spațiale NPO   pentru agenția oficială rusă de presă Sputnik , anunță Xinhua, citat de Agerpres.

Mai multe companii private lucrează la nava spaţială autonomă numită Iahtul Spaţial Selena (Selena Space Yacht), alături de Iniţiativa Naţională de Tehnologie (NTI) AeroNet şi grupurile de lucru SpaceNet, a explicat Alexander Begak în cadrul unui interviu.

”Avem oportunitatea de a ateriza pe orice aerodrom, dispozitivul aterizează ca un avion… În prezent calculăm timpul optim pentru călătoria spaţială, o traiectorie de zbor confortabilă, deoarece experienţa ne arată că oamenii nu trebuie să se afle în condiţii de zero gravitaţie pentru o perioadă de zece minute”, a spus Begak.

Specialistul a completat că dezvoltarea navei spațiale a început în urmă cu doi ani.

Trei ”iahturi spațiale” vor fi produse, fiecare dotate cu șase scaune pentru pasagei și unul pentru pilot.

Deşi nava va funcţiona în mod autonom, pilotul va fi prezent pentru confortul pasagerilor, a precizat Begak.

Costul zborului se va ridica la aproximativ 200.000 – 300.000 de dolari americani de persoană.

Potrivit lui Begak, primele zboruri ar putea avea loc peste cinci ani.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump cere UE să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste ISIS: Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm

Published

on

Președintele american Donald Trump a solicitat sâmbătă seara Europei să primească înapoi sute de combatanți ai organizației teroriste Stat Islamic capturați în Siria, amenințând că SUA vor fi forțate în caz contrar să-i elibereze, anunță Politico Europe.

”SUA cer Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi altor aliaţi europeni să primească înapoi peste 800 de combatanţi ai ISIS pe care i-am capturat în Siria şi să-i judece”, a scris preşedintele SUA într-o serie de postări pe Twitter.

”Califatul este gata să cadă. Alternativa nu este una bună, pentru că vom fi forţaţi să-i eliberăm. SUA nu vor să vadă cum aceşti combatanţi ai ISIS se întorc în Europa, care este locul în care se aşteaptă să meargă”, a adăugat Trump.


Amenințările lui Trump au provocat confuzie și revoltă în rândul unor oficiali europeni, dar și experți în securitate, prezenți la Conferința pentru Securitate de la Munchen.

De altfel, vicepreședintele american Mike Pence, care a reprezentat SUA la evenimentul ce reunește sub umbrela sa lideri politici, dar și personalități din mediul academic și de securitate, a făcut apel la alte state să preia ștafeta în Siria în contexul în care trupele americane se retrag.

”Cerem altor naţiuni să ni se alăture şi să furnizeze resursele, sprijinul şi personalul necesare pentru a asigura zona şi a împiedica Stat Islamic şi oricare altă organizaţie extremistă să se ridice şi să-şi recucerească teritoriul”, a spus el.

Amintim faptul că liderul de la Casa Albă anunța în luna decembrie a anului trecut că va retrage trupele SUA din Siria și că gruparea teroristă Stat Islamic a fost deja învinsă, lucru ce a provocat îngrijorări în rândul partenerilor Washingtonului.

Forţele democratice siriene (SDF), o miliţie condusă de kurzi sprijinită de SUA, a lansat săptămâna trecută o ofensivă pentru înfrângerea grupării Stat Islamic în satul Baghuz, singura zonă pe care o mai controlează, în apropierea frontierei irakiene.

Există de asemenea temeri că fără o prezenţă americană Turcia ar putea lansa o ofensivă împotriva SDF, care este dominată de Unităţile de apărare populare kurde (YPG). Turcia priveşte YPG ca pe o ramură a Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK), împotriva căruia a luptat timp de patru decenii în sudul său.

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending