Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei persoane și nouă entități ruse, incluse de SUA pe lista neagră a sancțiunilor ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea

Published

on

Administrația Trump a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a încălcării drepturilor omului în regiunile separatise est-ucrainene și activității economice ilegale desfășurate de Moscova în Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea președintelui american Donald Trump cu omologul său rus Vladimir Putin, prilejuită de celebrarea, la Paris, a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, unde cei doi lideri, alături de alți peste 58 de șefi de stat și de guvern sunt invitați să participe la evenimentele care marchează acest moment importat.

Aceasta decizie reprezintă un nou exemplu de intenție a Adminstrației de la Casa Albă de a adopta o atitudine mai dură față de Rusia, comparativ cu retorica președintelui american. Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru Putin, în pofida faptului că Congresul a adoptat anul trecut un proiect de lege menit să pedepsească Moscova pentru implicarea sa în alegerile americane din 2016 și invadarea Ucrainei, informează Politico Europe.

Rusia a invadat Ucraina în 2014, anexând ilegal Peninsula Crimeea, care se află de facto sub controlul Kremlinului. Statele Unite și Uniunea Europeană au o poziție comună cu privire la această chestiune, spunând că Peninsula Crimeea este parte din Ucraina.

Sancțiunile adoptate joi vizează trei persoane și nouă entități care au sprijinit, din punct de vedere economic, integrarea Crimeei în Rusia, sau au încălcat sistematic drepturile omului în regiunile separatiste din estul statului ucrainean.

Printre ţintele acestor noi măsuri punitive americane figurează un fost comandant al artileriei ruse, Vladimir Zariţki, fondatorul unei întreprinderi care operează în Crimeea, precum şi un agent al serviciilor ruse de informaţii (FSB), Andrei Suşko, ”suspectat de răpirea extrajudiciară în 2017 a unui activist tătar din Crimeea care se opunea ocupaţiei ruse şi care, ulterior, a participat la violenţe împotriva acestuia”, a declarat Departamentul Trezoreriei Statelor Unite într-un comunicat.

A treia persoană vizată este un viceministru al securităţii din autoproclamata republică Lugansk, Aleksandr Basov, de asemenea acuzat de ”grave încălcări ale drepturilor omului într-un teritoriu ocupat cu forţa de guvernul rus”.

Ministerul său este şi el adăugat pe lista neagră a Statelor Unite, precum şi alte opt entităţi, în majoritate întreprinderi care operează în Crimeea şi participă astfel, potrivit Washingtonului, la legitimarea anexării peninsulei la Rusia.

Adminsitrația americană a impus la începutul acestui an sancțiuni împotriva Rusiei pentru ingerința sa în alegerile prezidențiale din 2016, dar și ca urmare a încercărilor statului rus de a-l otrăvi pe fostul agent KGB, Serghei Skripal și fiica acestuia, Iulia, într-un orășel din Marea Britanie. Mosocova a negat în repetate rânduri acuzele care i se aduc.

Trump și Putin și-au confirmat prezenta la ceremonia de marcare a centenarului sfârșitului Primului Război Mondial, găzduită de Paris, unde se așteaptă să participe, potrivit Palatului Elysee, peste 100 de demnitari străini.

Observatorii se întreabă dacă scurta întrevedere anunțată dintre cei doi șefi de stat se va desfășura sub o atmosferă la fel de amicală precum cea care a putut fi observată în cadrul întâlnirii de la Helsinki, care a avut loc în luna iulie din acest an.

În timpul întâlnirii din capitala Finlandei, Trump a lăsat să se înțeleagă că l-a exonerat pe Putin de orice vină cu privire la ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, din toamna anului 2016, dând crezare spuselor liderului de la Kremlin, în pofida numeroaselor semnale și rapoarte emise și redactate de comunitatea americană de intelligence care semnalau că Moscova a avut un rol însemnat în influnțarea rezultatului procesului electoral.

Citiți și:

Cel mai important consilier al lui Donald Trump înaintea summit-ului de la Helsinki: Este greu de crezut că Vladimir Putin nu știa despre amestecul Rusiei în alegerile din SUA

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Donald Trump răspunde provocator criticilor aduse după reuniunea de la Helsinki: Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost mai bună decât summit-ul NATO

Presa europeană relatează summitul de la Helsinki: După ce a ”umilit Europa”, Donald Trump ”s-a înclinat în faţa” lui Vladimir Putin

Donald Trump: Vladimir Putin mi-a spus că „nu s-a amestecat” în alegerile americane și îl cred

Kremlinul a anunțat că președintele american și cel rus vor discuta ”pentru scurt timp” și de manieră informală în marja comemorăii primei conflagrații mondiale.

Inițial, se vehiculase că cei doi șefi de stat vor avea o întrevedere tete-a-tete. Citându-l pe Iuri Ușakov, consilier al Kremlinului, New York Times anunță că guvernul francez și-a exprimat speranța că cei doi lideri nu se vor rupe de restul grupului, pentru a nu umbri importanța evenimentului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

Explozii la Beirut: Întâmpinat ca un salvator, președintele francez Emmanuel Macron promite ajutor și cere Libanului o “schimbare de sistem”

Published

on

© Présidence de la République France/ Flickr

Preşedintele francez Emmanuel Macron, care a sosit joi la Beirut cu un mesaj de sprijin pentru poporul libanez, la două zile după devastatoarele explozii care au îndoliat Libanul, a fost întâmpinat ca un salvator de mulţimile de oameni adunate, ce şi-au exprimat indignarea faţă de autorităţilor ţării lor, în timp ce liderul francez a invitat clasa politică libaneză să treacă fără întârziere la reforme necesare pentru scoaterea ţării din criza economică fără precedent pe care Libanul o traversează, potrivit AFP şi Reuters, informează Agerpres.

După baia de mulţime, preşedintele francez a declarat că intenţionează să propună ‘un nou pact’ politic responsabililor din Liban, unde furia populară se îndreaptă împotriva autorităţilor după tragedia din port.

“Sunt aici pentru a lansa o nouă iniţiativă politică. Asta voi spune în această după-amiază liderilor şi forţelor politice libaneze”, a declarat Macron, adăugând că le va cere liderilor libanezi “să procedeze neîntârziat la reforme pentru a schimba sistemul, pentru a opri sciziunea Libanului, pentru a combate corupţia”.

Dincolo de răspunsul imediat la dezastrul de marţi, Emmanuel Macron şi-a anunţat intenţia de a avea un “dialog al adevărului” cu întreaga clasă politică libaneză care poartă o “responsabilitate istorică” în criza “politică, morală, economică şi financiară” pe care o traversează ţara. “Dacă reformele nu vor fi făcute, Libanul va continua să se scufunde”, a avertizat preşedintele francez.

În acest context, şeful statului francez a spus că ţara sa “doreşte să organizeze cooperarea europeană şi mai pe larg cooperarea internaţională” pentru Liban.

De altfel, Uniunea Europeană a anunţat joi deblocarea a 33 milioane de euro pentru a finanţa un prim ajutor de urgenţă în favoarea Libanului şi a mobilizat alte mijloace materiale, între care o navă-spital italiană pentru a ajuta echipele de intervenţie din Beirut.

Deblocarea a 33 de milioane de euro trebuie să permită acoperirea nevoilor imediate ale serviciilor de intervenţie şi spitalelor din capitala libaneză, a precizat Comisia Europeană.

Cele două explozii de marţi, de la Beirut, au ucis cel puţin 137 de oameni şi au rănit peste 5000, iar zeci de persoane sunt în continuare date dispărute, a comunicat joi agenţiei France Presse Ministerul libanez al Sănătăţii. În cursul zilei ar putea fi anunţat un nou bilanţ, a declarat un purtător de cuvânt al instituţiei.

Deflagraţiile declanşate de un incendiu la un depozit de azotat de amoniu au lăsat fără adăpost 300.000 de locuitori din capitala Libanului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Șeful diplomației SUA efectuează un turneu în Europa: Mike Pompeo va participa la comemorarea a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia, când Polonia a învins Armata Roșie

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, va efectua săptămâna viitoare un turneu diplomatic în Europa Centrală, urmând să viziteze patru țări europene – Austria, Cehia, Polonia și Slovenia – și unde este așteptat să discute deopotrivă mai multe detalii privind relocarea parțială a trupelor SUA din Germania, dar și pledoaria SUA pentru ca aliații și partenerii europeni să susțină eforturile Washington-ului de contracarare a ambițiilor și influenței crescânde ale Beijingului.

Pompeo a confirmat miercuri, într-o conferință de presă susținută la Departamentul de Stat, că turneul său diplomatic va începe pe 11 august și va cuprinde cele patru țări menționate.

“Va fi o călătorie foarte importantă și productivă”, a spus el.

Anterior, Politico Europe a notat, citând surse diplomatice, că vizita va începe marți sau miercuri la Praga, unde Pompeo va discuta cu prim-ministrul ceh Andrej Babis despre tehnologia 5G și China. 

Aceleași surse au precizat că șeful diplomației americane se va deplasa joi în Slovenia și apoi în Austria.

Vizita lui Mike Pompeo la Varșovia, importantă din perspectiva relocării prin rotație a peste 1.000 de soldați SUA din Germania în Polonia, urmează a fi însă prilejuită de comemorarea, sâmbătă, a 100 de ani de la Bătălia de la Varșovia. Cunoscută sub numele de “Miracolul de la Vistula”, bătălia a fost câștigată de forțele poloneze în fața forțelor Armatei Roșii în timpul războiului dintre Polonia și Republica Sovietică Federativă Socialistă Rusă. Victoria a reprezentat un pas important în menținerea independenței Poloniei și securizarea frontierelor țării până în 1939, când Polonia a fost invadată de Germania nazistă și de Uniunea Sovietică.

Secretarul de stat al SUA a efectuat o vizită în Europa și la finalul lunii iulie, când s-a deplasat la Londra și la Copenhaga, unde a discutat despre alianță Occidentului în fața amenințării reprezentate de China.

Ulterior, șeful diplomației americane a susținut, la 23 iulie, un discurs de o rară virulență privind relațiile cu China, încheind astfel o serie de discursuri ale oficialilor americani în care consilierul pentru securitate națională Robert O’Brien a vorbit despre provocările ideologice, directorul FBI Chris Wray s-a referit la spionaj, iar procurorul general William Barr a atins problemele economice. Discursul lui Pompeo a fost susținut în mod simbolic la Biblioteca Prezidențială Richard Nixon, primul președinte american care a efectuat o vizită în China, în 1972. 

Cu ocazia respectivă, Mike Pompeo a îndemnat ”lumea liberă” să triumfe împotriva ”noii tiranii” chineze, decretând eșecul politicii de dialog cu China şi criticându-l pe Xi Jinping, ”adeptul sincer al unei ideologii totalitare falimentare”.

În ultima perioadă, secretarul de Stat al SUA a salutat inițiativa europenilor, propusă de Înaltul Reprezentant Josep Borrell, de instituire a unui cadru de dialog între Statele Unite și Uniunea Europeană cu privire la provocările reprezentate de China.

Continue Reading

ROMÂNIA

Ministrul apărării naționale, omagiu adus eroilor Bătăliei de la Mărășești: Ostașii români au salvat existența României în cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial

Published

on

© Nicolae Ciuca/ Facebook

Ministrul apărării naționale Nicolae Ciucă a adus joi un omagiu eroilor militari căzuți la datorie acum 103 de ani în cadrul Bătăliei de la Mărășești din Primul Război Mondial, când Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale, iar ostașii români au salvat existența României.

“La 6 august 1917 Armata României a reușit una dintre cele mai importante victorii obținute de Aliați pe frontul de est împotriva Puterilor Centrale. Atunci, la Mărășești, ostașii români au salvat existența României. Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial. Deviza ”Pe aici nu se trece!” a rămas în istorie amintind de acele momente de cumpănă în care Armata Română renăscută a oprit ofensiva germană și a reușit să stabilizeze frontul din zonă până la sfârșitul conflagrației. Astăzi, 6 august, îi omagiem pe eroii căzuţi în acele lupte grele, bravii ostași români care au dat sacrificiul suprem pentru țară și popor. Mă înclin în fața vitejiei de care au dat dovadă acum 103 ani soldații români, Dumnezeu să ocrotească România, Dumnezeu să ocrotească Armata și Poporul român!”, a scris Ciucă pe pagina sa de Facebook.

 

Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe frontul român, în perioada 24 iulie – 6 august 1017 în zona Vrancei în spațiul dintre râurile Siret și Putna și aliniamentul Muncelu – Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei germane și stabilizarea frontului din zonă, până la sfârșitul conflagrației.

Confruntarea a opus Armata României – aflată în defensivă, trupelor germane – aflate în ofensivă, în timpul campaniei militare românești din 1917 din Primul Război Mondial.

Obiectivul strategic al Puterilor Centrale era spargerea frontului și înaintarea pe valea Siretului spre Adjud pentru a se face joncțiunea cu trupele Armatei 1 austro-ungare aflate în ofensivă la Oituz și realizarea unui cap de pod la est de Siret.

Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe durata Primului Război Mondial.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending