Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei persoane și nouă entități ruse, incluse de SUA pe lista neagră a sancțiunilor ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea

Published

on

Administrația Trump a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a încălcării drepturilor omului în regiunile separatise est-ucrainene și activității economice ilegale desfășurate de Moscova în Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea președintelui american Donald Trump cu omologul său rus Vladimir Putin, prilejuită de celebrarea, la Paris, a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, unde cei doi lideri, alături de alți peste 58 de șefi de stat și de guvern sunt invitați să participe la evenimentele care marchează acest moment importat.

Aceasta decizie reprezintă un nou exemplu de intenție a Adminstrației de la Casa Albă de a adopta o atitudine mai dură față de Rusia, comparativ cu retorica președintelui american. Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru Putin, în pofida faptului că Congresul a adoptat anul trecut un proiect de lege menit să pedepsească Moscova pentru implicarea sa în alegerile americane din 2016 și invadarea Ucrainei, informează Politico Europe.

Rusia a invadat Ucraina în 2014, anexând ilegal Peninsula Crimeea, care se află de facto sub controlul Kremlinului. Statele Unite și Uniunea Europeană au o poziție comună cu privire la această chestiune, spunând că Peninsula Crimeea este parte din Ucraina.

Sancțiunile adoptate joi vizează trei persoane și nouă entități care au sprijinit, din punct de vedere economic, integrarea Crimeei în Rusia, sau au încălcat sistematic drepturile omului în regiunile separatiste din estul statului ucrainean.

Printre ţintele acestor noi măsuri punitive americane figurează un fost comandant al artileriei ruse, Vladimir Zariţki, fondatorul unei întreprinderi care operează în Crimeea, precum şi un agent al serviciilor ruse de informaţii (FSB), Andrei Suşko, ”suspectat de răpirea extrajudiciară în 2017 a unui activist tătar din Crimeea care se opunea ocupaţiei ruse şi care, ulterior, a participat la violenţe împotriva acestuia”, a declarat Departamentul Trezoreriei Statelor Unite într-un comunicat.

A treia persoană vizată este un viceministru al securităţii din autoproclamata republică Lugansk, Aleksandr Basov, de asemenea acuzat de ”grave încălcări ale drepturilor omului într-un teritoriu ocupat cu forţa de guvernul rus”.

Ministerul său este şi el adăugat pe lista neagră a Statelor Unite, precum şi alte opt entităţi, în majoritate întreprinderi care operează în Crimeea şi participă astfel, potrivit Washingtonului, la legitimarea anexării peninsulei la Rusia.

Adminsitrația americană a impus la începutul acestui an sancțiuni împotriva Rusiei pentru ingerința sa în alegerile prezidențiale din 2016, dar și ca urmare a încercărilor statului rus de a-l otrăvi pe fostul agent KGB, Serghei Skripal și fiica acestuia, Iulia, într-un orășel din Marea Britanie. Mosocova a negat în repetate rânduri acuzele care i se aduc.

Trump și Putin și-au confirmat prezenta la ceremonia de marcare a centenarului sfârșitului Primului Război Mondial, găzduită de Paris, unde se așteaptă să participe, potrivit Palatului Elysee, peste 100 de demnitari străini.

Observatorii se întreabă dacă scurta întrevedere anunțată dintre cei doi șefi de stat se va desfășura sub o atmosferă la fel de amicală precum cea care a putut fi observată în cadrul întâlnirii de la Helsinki, care a avut loc în luna iulie din acest an.

În timpul întâlnirii din capitala Finlandei, Trump a lăsat să se înțeleagă că l-a exonerat pe Putin de orice vină cu privire la ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, din toamna anului 2016, dând crezare spuselor liderului de la Kremlin, în pofida numeroaselor semnale și rapoarte emise și redactate de comunitatea americană de intelligence care semnalau că Moscova a avut un rol însemnat în influnțarea rezultatului procesului electoral.

Citiți și:

Cel mai important consilier al lui Donald Trump înaintea summit-ului de la Helsinki: Este greu de crezut că Vladimir Putin nu știa despre amestecul Rusiei în alegerile din SUA

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Donald Trump răspunde provocator criticilor aduse după reuniunea de la Helsinki: Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost mai bună decât summit-ul NATO

Presa europeană relatează summitul de la Helsinki: După ce a ”umilit Europa”, Donald Trump ”s-a înclinat în faţa” lui Vladimir Putin

Donald Trump: Vladimir Putin mi-a spus că „nu s-a amestecat” în alegerile americane și îl cred

Kremlinul a anunțat că președintele american și cel rus vor discuta ”pentru scurt timp” și de manieră informală în marja comemorăii primei conflagrații mondiale.

Inițial, se vehiculase că cei doi șefi de stat vor avea o întrevedere tete-a-tete. Citându-l pe Iuri Ușakov, consilier al Kremlinului, New York Times anunță că guvernul francez și-a exprimat speranța că cei doi lideri nu se vor rupe de restul grupului, pentru a nu umbri importanța evenimentului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

NATO

MApN anunță că Forțele Terestre Române vor lua parte la Defender Europe 20, cel mai mare exercițiu militar organizat de SUA în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© NATO/ Flickr

Forțele terestre ale Armatei României vor lua parte, anul acesta, la Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol și pentru care forțele americane au început joi pregătirile.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării Naționale, pentru anul 2020, structurile celei mai numeroase categorii de forţe din Armata României vor rămâne angajate în importante evenimente de instrucţie, în context multinaţional şi întrunit, la exerciţii naţionale şi în afara spaţiului naţional.

”Forţele terestre vor fi implicate şi în exerciţiul Defender Europe 20, ca parte a Operațiunii Atlantic Resolve”, se arată în comunicatul citat.

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 20, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, a anunțat Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armatei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate 20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA au început pregătirile pentru Defender 2020: Peste 28.000 militari vor fi desfășurați la cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimii 25 de ani

Published

on

© EUCOM/ Facebook

Armata americană a început joi pregătirile pentru Defender Europe 2020, cel mai mare exerciţiu militar desfăşurat de Statele Unite în Europa în ultimul sfert de secol, la care vor participa peste 28.000 de militari americani, anunță Ambasada SUA la București într-o postare pe pagina sa de socializare, însoțită de un infografic ce detaliază aspecte.

Exerciţiul va creşte nivelul de pregătire şi mobilitatea forţelor NATO, mai informează misiunea diplomatică.

Defender Europe 20 va spori pregătirea și interoperabilitatea strategică prin exercitarea capacității militare a Statelor Unite de a implementa rapid o forță și echipamente credibile de luptă din Statele Unite către Europa. 

Potrivit EUCOM, Defender Europe confirmă faptul că angajamentul SUA față de NATO și apărarea Europei rămâne neclintit.

Exercițiul comun de pregătire multinațională este programat să se desfășoare din aprilie până în mai 2020, cu mișcări de personal și echipamente care se desfășoară în perioada februarie – iulie 2020. 

Celor 20.000 de militari americani – dintre care 12.250 activi, 7.000 din partea Gărzii Naționale și 750 în rezervă – li se vor alătura aproximativ 9.000 de militari SUA staţionaţi în Europa. În total, urmează să participe 37.000 de militari aliaţi. Potrivit unui comunicat al MApN, forţele terestre ale Armetei Românei vor fi implicate în acest exercițiu militar.

Exerciţiile vor avea loc în 10 state diferite, dar cele mai importante dintre ele se vor desfăşura în Germania şi Polonia. În total, vor fi desfășurate  20.000 de echipamente militare.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending