Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei persoane și nouă entități ruse, incluse de SUA pe lista neagră a sancțiunilor ca urmare a anexării ilegale a Peninsulei Crimeea

Published

on

Administrația Trump a impus noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare a încălcării drepturilor omului în regiunile separatise est-ucrainene și activității economice ilegale desfășurate de Moscova în Peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, cu doar câteva zile înainte de întâlnirea președintelui american Donald Trump cu omologul său rus Vladimir Putin, prilejuită de celebrarea, la Paris, a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial, unde cei doi lideri, alături de alți peste 58 de șefi de stat și de guvern sunt invitați să participe la evenimentele care marchează acest moment importat.

Aceasta decizie reprezintă un nou exemplu de intenție a Adminstrației de la Casa Albă de a adopta o atitudine mai dură față de Rusia, comparativ cu retorica președintelui american. Trump și-a exprimat în repetate rânduri admirația pentru Putin, în pofida faptului că Congresul a adoptat anul trecut un proiect de lege menit să pedepsească Moscova pentru implicarea sa în alegerile americane din 2016 și invadarea Ucrainei, informează Politico Europe.

Rusia a invadat Ucraina în 2014, anexând ilegal Peninsula Crimeea, care se află de facto sub controlul Kremlinului. Statele Unite și Uniunea Europeană au o poziție comună cu privire la această chestiune, spunând că Peninsula Crimeea este parte din Ucraina.

Sancțiunile adoptate joi vizează trei persoane și nouă entități care au sprijinit, din punct de vedere economic, integrarea Crimeei în Rusia, sau au încălcat sistematic drepturile omului în regiunile separatiste din estul statului ucrainean.

Printre ţintele acestor noi măsuri punitive americane figurează un fost comandant al artileriei ruse, Vladimir Zariţki, fondatorul unei întreprinderi care operează în Crimeea, precum şi un agent al serviciilor ruse de informaţii (FSB), Andrei Suşko, ”suspectat de răpirea extrajudiciară în 2017 a unui activist tătar din Crimeea care se opunea ocupaţiei ruse şi care, ulterior, a participat la violenţe împotriva acestuia”, a declarat Departamentul Trezoreriei Statelor Unite într-un comunicat.

A treia persoană vizată este un viceministru al securităţii din autoproclamata republică Lugansk, Aleksandr Basov, de asemenea acuzat de ”grave încălcări ale drepturilor omului într-un teritoriu ocupat cu forţa de guvernul rus”.

Ministerul său este şi el adăugat pe lista neagră a Statelor Unite, precum şi alte opt entităţi, în majoritate întreprinderi care operează în Crimeea şi participă astfel, potrivit Washingtonului, la legitimarea anexării peninsulei la Rusia.

Adminsitrația americană a impus la începutul acestui an sancțiuni împotriva Rusiei pentru ingerința sa în alegerile prezidențiale din 2016, dar și ca urmare a încercărilor statului rus de a-l otrăvi pe fostul agent KGB, Serghei Skripal și fiica acestuia, Iulia, într-un orășel din Marea Britanie. Mosocova a negat în repetate rânduri acuzele care i se aduc.

Trump și Putin și-au confirmat prezenta la ceremonia de marcare a centenarului sfârșitului Primului Război Mondial, găzduită de Paris, unde se așteaptă să participe, potrivit Palatului Elysee, peste 100 de demnitari străini.

Observatorii se întreabă dacă scurta întrevedere anunțată dintre cei doi șefi de stat se va desfășura sub o atmosferă la fel de amicală precum cea care a putut fi observată în cadrul întâlnirii de la Helsinki, care a avut loc în luna iulie din acest an.

În timpul întâlnirii din capitala Finlandei, Trump a lăsat să se înțeleagă că l-a exonerat pe Putin de orice vină cu privire la ingerința Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA, din toamna anului 2016, dând crezare spuselor liderului de la Kremlin, în pofida numeroaselor semnale și rapoarte emise și redactate de comunitatea americană de intelligence care semnalau că Moscova a avut un rol însemnat în influnțarea rezultatului procesului electoral.

Citiți și:

Cel mai important consilier al lui Donald Trump înaintea summit-ului de la Helsinki: Este greu de crezut că Vladimir Putin nu știa despre amestecul Rusiei în alegerile din SUA

VIDEO & TEXT Summitul Donald Trump – Vladimir Putin de la Helsinki, la final. Cei mai importanți lideri ai planetei, dispuși să relanseze cooperarea ruso-americană

Donald Trump răspunde provocator criticilor aduse după reuniunea de la Helsinki: Întâlnirea cu Vladimir Putin a fost mai bună decât summit-ul NATO

Presa europeană relatează summitul de la Helsinki: După ce a ”umilit Europa”, Donald Trump ”s-a înclinat în faţa” lui Vladimir Putin

Donald Trump: Vladimir Putin mi-a spus că „nu s-a amestecat” în alegerile americane și îl cred

Kremlinul a anunțat că președintele american și cel rus vor discuta ”pentru scurt timp” și de manieră informală în marja comemorăii primei conflagrații mondiale.

Inițial, se vehiculase că cei doi șefi de stat vor avea o întrevedere tete-a-tete. Citându-l pe Iuri Ușakov, consilier al Kremlinului, New York Times anunță că guvernul francez și-a exprimat speranța că cei doi lideri nu se vor rupe de restul grupului, pentru a nu umbri importanța evenimentului.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialist în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

INTERNAȚIONAL

SUA au trimis un nou distrugător în Marea Neagră pentru a consolida ”stabilitatea în regiune”. Reacția Rusiei

Published

on

Distrugătorul american “Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informează site-ul Flotei a VI-a a Forţelor Maritime Militare ale SUA citat de agenţia RIA Novosti, informează Radio România România Actualități.

“Fiecare vizită aici ne oferă unica posibilitate de cooperare cu partenerii noştri maritimi”, a declarat comandorul Mathew Powell.

În comunicat se subliniază că prezenţa distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, “Donald Cook” va desfăşura manevre comune cu nave ale aliaţilor din NATO şi ale partenerilor din regiune.

Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS “Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia şi a participat la exerciţii cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei.

Distrugtorul “Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră “Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip. 

În replică, un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, precizează Agerpres, citând agenţia de presă oficială rusă TASS.

Anul trecut, SUA au trimis în Marea Neagră distrugătorul USS Carney, echipat cu sistem de apărare antirachetă Aegis, cu scopul de a desfăşura operaţiuni de securitate maritimă şi de a îmbunătăţi capacitatea de interoperabilitate cu aliaţii şi partenerii din regiune.

Potrivit celei de-a șasea Flote Americane, navele SUA operează cu regularitate în Marea Neagră, prin rotaţie, în conformitate cu Convenţia de la Montreux şi cu dreptul internaţional.

Prezența navalo-militară a SUA în Marea Baltică și Neagră a fost lansată în aprilie 2014 ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Potrivit Convenţiei de la Montreux semnată în 1936, navele ţărilor neriverane sunt obligate să notifice Turcia în avans despre trecerea lor prin strâmtorile Bosfor şi Dardanele, care leagă Marea Mediterană de Marea Neagră.

În conformitate cu prevederile acestei convenţii, navele ţărilor neriverane nu pot rămâne în Marea Neagră mai mult de 21 de zile.

Continue Reading

NATO

Președintele Klaus Iohannis a cerut Parlamentului ratificarea Protocolului de aderare a Macedoniei de Nord la NATO

Published

on

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat marți decretul privind supunea spre ratificare Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019.

”Preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat marţi, 19 februarie a.c., decretul privind supunerea spre ratificarea Parlamentului a Protocolului de aderare a Republicii Macedonia de Nord la Tratatul Atlanticului de Nord, semnat la Bruxelles, la 6 februarie 2019”, se arată într-un comunicat al Adminsitrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro.

Aminitim faptul că la 6 februarie ambasadorii statelor membre ale NATO și ministrul de externe Nikola Dimitrov au semnat un protocol de aderare prin care Republica Macedonia de Nord va deveni al 30-lea membru al Alianței.

Aderarea Macedoniei la NATO, un proces amânat încă din 2008 de la summitul de la București, a devenit posibilă după ce în ultimele opt luni au fost înregistrate evenimente politice istorice. Mai întâi, guvernele de la Atena și de la Skopje au semnat pe 12 iunie acordul de Prespa în care puneau capăt disputei istorice cu privire la modificarea denumirii Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în Republica Macedonia de Nord. Apoi, la summit-ul NATO din 11-12 iulie, Macedonia a fost invitată oficial de către liderii NATO pentru a se alătura Alianței. Ulterior, în luna septembrie, o majoritate de 90% a cetățenilor prezenți la referendumul privind schimbarea denumirii țării au optat pentru această modificare, deschizând calea spre aderare. La începutul acestui an, acordul de la Prespa a fost ratificat pe 11 ianuarie de Parlamentul de la Skopje și pe 16 ianuarie de Parlamentul de la Atena.

Pentru ca Macedonia de Nord să devină oficial cel de-al 30-lea membru al Alianței, este nevoie ca toate cele 29 de state membre NATO să ratifice protocolul, acest proces urmând să aibă loc până la finalul lui 2019 și începutul anului 2020. Până atunci, Macedonia va deține statutul de observator.

De altfel, Grecia a fost prima țară a Alianței Nord-Atlantice care la 9 februarie ratifica protocolul de aderare a Republicii Macedonia de Nord la NATO, o dovadă simbolică a angajamentului Atenei de a pune capăt diferendului cu Skopje care dura de 27 de ani.

Mai mult, implicarea celor doi premieri, Zoran Zaev, pe de o parte, și Alexis Tsipras, pe de altă parte, în soluționarea acestui conflict a primit recunoaștere și din partea comunității internaționale, atât la nivel discursiv, cât și faptic, cei doi fiind nominalizați de către Ouided Bouchamaoui, membru al uneia dintre organizaţiile componente ale Cvartetului pentru Dialog Naţional din Tunisia, structură care a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2015, la Premiul Nobel pentru Pace 2019.

O altă formă de recunoaștere a ”activității impresionante în menținerea păcii și soluționarea conflictelor” a celor doi a venit din partea Conferinței de Securitate de la Munchen, care le-a acordat lui Zoran Zaev și Alexis Tsipras distincția ”Ewald von Kleist”, care poartă numele uneia dintre persoanele care au complotat în iulie 1944 pentru încercarea eșuată de a-l înlătura pe Adolf Hitler de la putere în Germania nazistă și care, în calitate de lider al Conferinței de Securitate de la Munchen timp de 30 de ani, a contribuit la promovarea dialogului transatlantic de securitate, dar și la ordinea de securitate mai largă din perioada Războiului Rece.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Summitul Grupului de la Vișegrad în Israel, anulat după declaratiile denigratoare ale Tel Aviv-ului la adresa Varșoviei: Fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui

Published

on

Summitul țărilor de la Vișegrad din Israel a fost anulat după ce Polonia a denunțat declarațiile israeliene privind complicitatea Poloniei la Holocaust. Prim-ministrul ceh, Andrej Babiš, a declarat că summit-ul va fi înlocuit de discuții bilaterale,urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an, potrivit Politico.eu

Grupul de la Vișegrad este alcătuit din Republica Cehă, Ungaria, Polonia și Slovacia.

Criza recentă s-a iscat după ce Netanyahu a vorbit săptămâna trecută despre așa-numita lege a Holocaustului din Polonia în timpul vizitei sale la Varșovia, pentru un summit găzduit de Statele Unite privind securitatea în Orientul Mijlociu.

Controversata legislație permite acționarea în judecată a celor care acuză poporul polonez de crime comise împotriva evreilor în timpul Holocaustului sau de cooperarea cu naziștii. Cu toate acestea, pe fondul presiunii de la Tel Aviv și Washington, guvernul a schimbat legea, astfel încât nimeni nu a fost găsit vinovat pentru pedeapsa cu închisoarea, informează Deutsche Welle.

Legea este parte a eforturilor guvernului polonez de a evidenția crimele naziștilor împotriva polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Circa 6 milioane de cetățeni polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei, au murit în timpul ocupației germane din 1939-1945.

Netanyahu a spus că polonezii au cooperat de fapt cu naziștii pentru uciderea evreilor în timpul Holocaustului și că nu știa ca cineva să fi fost vreodată dat în judecată pentru o astfel de declarație, potrivit publicației israeliene Haaretz. El a făcut observația ca răspuns la o întrebare adresată de aceasta.

Comentariile lui Netanyahu au fost inițial citate pe site-ul web al publicației Jerusalem Post, în care premierul israelian afirma că “națiunea poloneză” a cooperat cu naziștii, cauzând tensiuni diplomatice.

Prim-Ministrul polonez, Mateusz Morawiecki, a reacționat pe Twitter, scriind că Polonia nu a colaborat niciodată cu Germania în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și că țara sa a fost victima ocupației naziste. El a amenințat de asemenea că, dacă comentariul nu va fi clarificat, nu va participa la reuniunea la nivel înalt din Israel a statelor de la Vișegrad.

,,Cu aproape 80 de ani în urmă, Polonia a căzut victimă agresiunii brutale și ocupației bestiale a Germaniei naziste. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au fost uciși peste 6 milioane de polonezi, inclusiv 3 milioane de evrei și polonezi de origine evreiască.”


Netanyahu, care a făcut observațiile în Polonia joi, a declarat că a fost citat greșit de Haaretz și alte ziare israeliene. Prin comentariile sale nu a dorit să implice toți polonezii, a adăugat acesta, potrivit sursei citate mai sus.

Duminică, la câteva zile după ce a făcut afirmațiile public, primul ministru Benjamin Netanyahu l-a numit pe Yisrael Katz ministru de externe interimar  În aceeași zi, într-un interviu acordat i24 News, Katz a declarat:  ,,Eu sunt fiul supraviețuitorilor Holocaustului, nu vom ierta și nu vom uita niciodată că mulți polonezi au colaborat cu naziștii”.


 

El a continuat să îl citeze pe fostul prim-ministru Yitzhak Shamir, afirmând: ,,Shamir spunea că fiecare polonez este alăptat cu antisemitism de la mama lui. Nimeni nu ne va spune cum să ne exprimăm poziția și cum să-i onorăm pe morți”.

Ambasadorul polonez în Israel, Marek Magierowski, a criticat comentariile lui Katz pe Twitter, spunând că ,,Este cu adevărat uimitor faptul că noul ministru de externe al Israelului citează o remarcă atât de rușinoasă și rasistă.”


De asemenea, Morawiecki a declarat reporterilor ulterior că remarcile ministrului de externe israelian, Yisrael Katz, au fost ,,rasiste și inacceptabile” și că ,,acest lucru nu poate fi lăsat fără răspuns”.

Afirmațiile făcute de înalții demnitari israelieni nu au fost o mișcare inspirată în condițiile în care  Netanyahu a căutat sprijinul țărilor de la Vișegrad pentru politica Israelului față de palestinieni pe fondul semnalelor potrivit cărora atitudinea celor patru state față de această chestiune se deosebește de restul Uniunii Europene.

Ungaria și Republica Cehă au blocat, în mai 2018, o declarație comună a UE care ar fi criticat relocarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim. De asemenea, toate cele patru state de la Visegrad s-au abținut frecvent să voteze împotriva Israelului în cadrul Adunării Generale a Națiunilor Unite.

Inițial, premierul polonez Mateusz Morawiecki i-a transmis duminică omologului său israelian, Benjamin Netanyahu, că nu va participa la summit-ul grupului de la Vișegrad din Israel, potrivit purtătorului de cuvânt al acestuia. Ministrul de externe al Poloniei, Jacek Czaputowicz, a fost apoi programat să se întâlnească cu Netanyahu și liderii celorlalți trei membri ai Vișegradului, Ungaria, Slovacia și Republica Cehă, însă șeful Statului Major, Michal Dworczyk, a declarat pentru radioul polonez Jedynka că delegația poloneză nu va mai participa deloc.

În aceste condiții, summit-ul a fost transformat în reuniuni bilaterale între Israel și celelalte trei țări ale Grupului de la Vișegrad, urmând să fie reprogramat mai târziu în acest an.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending