Connect with us

INTERNAȚIONAL

Trei state din Balcanii de Vest doresc introducerea celor patru libertăți ale Uniunii Europene, formând un ”mini-Schengen”

Published

on

Trei state din Balcanii de Vest, Serbia, Albania și Republica Macedoniei de Nord, își unesc forțele și se folosesc de potențialul comun pentru a introduce cele patru libertăți ale UE și în regiunile lor, astfel încât să îndeplinească ”temele” pentru integrarea lor în Uniunea Europeană.

Mai exact, ideea de a forma un ”mini-Schengen” a fost prezentată în cadrul unei întâlniri trilaterale în Serbia, unde premierii Albaniei și Republicii Macedoniei de Nord, Edi Rama și Zoran Zaev, împreună cu președintele sârb, Aleksandar Vuchikj, au declarat că sunt deschiși și doresc consolodiarea formelor existente care promovează regională și care accelerează procesul de integrare a UE pentru toate țările din Balcanii de Vest, se arată în comunicatul de presă guvernamental al Republicii Macedoniei de Nord.

”În fața noastră există posibilități de a ne folosi potențialele comune pentru a crește comerțul, fluxul de mărfuri și mobilitatea oamenilor, serviciilor și capitalului. Acestea sunt cele patru libertăți ale UE. Trebuie să introducem principiile europene de cooperare și funcționare în regiunea noastră. Aceasta face parte din temele noastre pentru integrarea în UE”, a declarat premierul Republicii Macedoniei de Nord, Zoran Zaev.

„Mini-Schengen” va deveni operaţional din 2021, atunci când cetăţenii, după cum a explicat Vucici,  vor putea traversa graniţele celor trei state cu „cel mult” o carte de identitate. Iniţiativa este deschisă şi celorlalţi membri ai Balcanilor de Vest, au subliniat cei trei lideri, invitând Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo să li se alăture, relatează Adevărul.

Vucici a spus că celelalte trei state sunt invitate în „mini-Schengen”, indiferent deproblemele legate de recunoaşterea independenţei Kosovo. El a mai precizat că Sebia îşi doreşte să dezvolte relaţii bune şi să elimine barierele administrative din regiune şi că diferenţele de viziune privind Kosovo nu au nimic de-a face cu schimburile comerciale şi libertatea de circulaţie.

Decizia de a deschide negocierile de aderare la UE cu Albania și Macedonia de Nord „este crucială nu numai pentru ambele țări, ci și pentru întreaga regiune și pentru UE ”, a declarat Federica Mogherini, șefa politicii externe a UE.

Cei patru lideri ai instituțiilor europene, președintele Consiliului European, Donald Tusk, președintele în exercițiu al Comsiei Europene, Jean-Claude Juncker, președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și președintele Parlamentului European, David Sassoli, au invitat statele membre să deschidă negocierile de aderare cu Macedonia de Nord și Albania, se arată într-o scrisoare publicată joi, potrivit AFP, citat de Agerpres.

Citiți și: Liderii instituțiilor europene consideră că ”este timpul să se înceapă negocierile de aderare” la UE cu Macedonia de Nord și Albania: Va fi ”un test al capacităţii UE de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”

Macedonia de Nord şi Albania au făcut ceea ce le-am cerut să facă”, subliniază Jean-Claude Juncker şi Ursula von der Leyen, preşedintele în exerciţiu şi preşedinta aleasă a Comisiei, Donald Tusk, preşedintele Consiliului, şi David Sassoli, preşedintele Parlamentului European.

”Uniunea Europeană este în faţa unei alegeri strategice”, subliniază aceștia, adăugând că această deschidere a negocierilor va fi ”un test al capacităţii Uniunii de a-şi respecta promisiunile şi de a privi spre viitor”.

”Credem că acum este timpul de a deschide negocierile de aderare cu cele două ţări” din Balcani, conchid ei în acest mesaj publicat cu puţin timp înaintea summitului european din 17-18 octombrie.

Cea mai mare parte a statelor membre sunt pregătite să angajeze aceste negocieri, căci cele două ţări candidate au satisfăcut toate exigenţele.

De altfel, 13 state membre ale Uniunii Europene au semnat la 12 iunie, prin miniștrii lor de externe, o declarație comună prin care cer începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și Albania.

13 miniştri de externe din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Estonia, Letonia, Lituania, Italia, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria au solicitat urgentarea integrării europene a Balcanilor de Vest.

Acest demers avea loc înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Generale, defășurat la 18 iunie la Luxembrug, care s-a încheiat atunci cu dezamăgire pentru Macedonia de Nord, care spera că acordul istoric încheiat cu Grecia privind numele său îi va deschide ușa aderării la Uniunea Europeană.

La finalul lunii mai, Comisia Europeană recomandase lansarea negocierilor de aderare cu Albania şi Macedonia de Nord, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate de cele două state din Balcanii de Vest în cadrul agendei lor de reformă.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

INTERNAȚIONAL

Josep Borrell: UE va reafirma sprijinul ferm pentru Ucraina în cadrul reuniunii miniștrilor de externe ai G20

Published

on

© European Union, 2022/ Source: EC - Audiovisual Service

Șeful diplomației europene a discutat cu ministrul ucrainean de externe, Dmytro Kuleba, înaintea reuniunii miniștrilor de externe ai G20, prilej cu care oficialul european l-a asigurat pe oficialul ucrainean de sprijinul UE.

„Am dicuat cu Dmytro Kuleba înainte de reuniunea G20 în cadrul căreia vom reafirma sprijinul ferm al UE pentru Ucraina, vom aborda impactul crizei alimentare globale cauzate de invazia rusă și vom solicita deblocarea urgentă a porturilor din Marea Neagră de către Rusia”, a scris Înaltul Reprezentat pe contul de Twitter.

Citiți și: Ursula von der Leyen, în favoarea unei participări a țărilor occidentale la summitul G20, chiar și în prezența lui Putin: Este foarte clar: nu va exista o revenire la ”business as usual”

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a exprimat deschiderea față de participarea țărilor occidentale la viitorul summit al G20, ce ar urma să aibă loc în Indonezia, în noiembrie, în pofida probabilei prezențe a președintelui rus, Vladimir Putin, care a pornit un război împotriva Ucrainei.

”Cred că este mai bine să i se spună în faţă (lui Vladimir Putin), dacă vine, ceea ce credem şi ca el să ia o poziţie”, a declarat duminică seară Ursula von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF.

Explicațiile sale îmbracă forma unui răspuns la o întrebare legată de o posibilă boicotare a summitului G20 din partea țărilor occidentale.

”G20 este prea important pentru ţările în curs de dezvoltare, ţările emergente, pentru ca noi să-l lăsăm pe Putin să-l distrugă. Un lucru este foarte clar: nu va exista o revenire la <<business as usual>>, adică la normalitate”, în relaţia cu Putin, a dat asigurări președinta Comisiei Europene.

Indonezia, care asigură în prezent preşedinţia G20, urmează să organizeze acest summit la Bali, în noiembrie.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Volodimir Zelenski face apel la comunitatea internațională să participe la Conferința de la Lugano (Elveția), dedicată reconstrucției Ucrainei

Published

on

© Administrația Prezidențială ucraineană

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski face apel la sprijin internațional pentru reconstrucția Ucrainei, înainte de conferința de la Lugano (Elveția), un „eveniment internațional de mare avengură dedicat reconstrucției Ucrainei.”

„Este necesar nu numai să reparăm tot ceea ce ocupanții au distrus, ci și să creăm o nouă fundație pentru viața noastră, pentru Ucraina – sigură, modernă, convenabilă, fără bariere. Acest lucru necesită investiții colosale – miliarde, noi tehnologii, cele mai bune practici, noi instituții și, bineînțeles, reforme”, a transmis șeful statului în mesajul său. 

Ucraina va prezenta la Lugano un punct de vedere național cu privire la modul de implementare a tuturor acestor lucruri: „Acesta este cel mai mare proiect economic al timpului nostru în Europa și oportunități extraordinare pentru fiecare stat, pentru fiecare companie pe care o vom invita să lucreze în Ucraina pentru a-și dovedi valoarea.”

Acesta a reamintit că teritoriul a 10 regiuni a fost afectat de ostilități după 24 februarie: „În acest timp, am reușit să eliberăm 1.027 de orașe și localități, iar alte 2.610 sunt încă sub ocupație rusă. Iar majoritatea dintre ele trebuie reconstruite, sute dintre ele au fost complet distruse de armata rusă, ele trebuie de fapt reconstruite de la zero. Dar, pe lângă asta, zeci de orașe din alte regiuni ale Ucrainei au fost lovite de rachete. Sute de întreprinderi au fost distruse. Printre acestea se numără și industrii complexe, foarte periculoase – chimice, metalurgie.”

„Conferința de la Lugano poate deveni un pas important pentru reconstrucția Ucrainei. Iar atunci când vom pune în aplicare acest proiect – și sunt sigur că se va întâmpla – acest eveniment ar putea fi considerat începutul său”, a conchis acesta. 

La conferința de mâine va participa și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, așa cum a anunțat vineri în Parlamentul ucrainean: „Lunea viitoare, împreună cu președintele Zelenski și cu prim-ministrul Shmyhal, voi participa la conferința de la Lugano pentru reconstrucția Ucrainei.”

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

SUA oferă Ucrainei un nou ajutor militar în valoare de 820 de mil. de dolari

Published

on

© U.S. Department of State/ Flickr

SUA oferă un nou ajutor militar Ucrainei în valoare de 820 de milioane de dolari, fiind cea de-a 14-a retragere de arme autorizată de Departamentul de Stat.

„Rămânem angajați față de independența, securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a se arată în comunicatul oficial al Deaprtamentului de Stat.

„În conformitate cu o delegare de autoritate din partea președintelui, autorizez a paisprezecea noastră retragere de arme și echipamente din stocurile Departamentului american al Apărării pentru autoapărarea Ucrainei începând cu august 2021, în valoare de până la 50 de milioane de dolari. Această autorizație, împreună cu anunțul paralel al Departamentului Apărării privind finanțarea Inițiativei de asistență pentru securitatea Ucrainei în valoare de 770 de milioane de dolari, va aduce asistența militară totală a SUA pentru Ucraina la peste 6,92 miliarde de dolari de când Rusia a lansat invazia brutală, neprovocată și la scară largă a Ucrainei la 24 februarie”, a transmis Antony Blinken. 

Oficialul american a reiterat că angajamentul SUA față de poporul ucrainean nu se va schimba: „Vom continua să rămânem uniți alături de Ucraina.”

Continue Reading

Facebook

NATO3 days ago

Joe Biden laudă România pentru creșterea bugetului apărării și reafirmă creșterea prezenței militare SUA: Vom poziționa o brigadă de luptă în România

NATO3 days ago

Liderii din 22 țări NATO, inclusiv România, au lansat primul Fond de Inovare al Alianței. România va găzdui două centre de testare ale Acceleratorului menit să păstreze supremația tehnologică NATO

NATO4 days ago

La solicitarea “majoră” a României, NATO va intensifica sprijinul politic și practic pentru R. Moldova pentru a-i consolida reziliența și menține independența

NATO4 days ago

Democrațiile din Indo-Pacific, în premieră la un summit NATO. Stoltenberg: Observăm o aprofundare a parteneriatului strategic dintre Moscova și Beijing

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: Marea Neagră, inclusă pentru prima dată în Conceptul Strategic. Și nordul și sudul flancului estic se vor baza pe prezență SUA și grupuri de luptă

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: SUA vor disloca un comandament la nivel de brigadă în România. Va fi benefic pentru noi și pentru securitatea întregului flanc estic

FONDURI EUROPENE4 days ago

Marcel Boloș: România trimite oficial documentele pentru accesarea ”bugetului generos” pus la dispoziție prin Politica de Coeziune în perioada 2021-2027

NATO4 days ago

Klaus Iohannis: România a fost implicată în schimbarea de atitudine a Turciei pentru a accepta cererile de aderare ale Finlandei și Suediei la NATO

NATO4 days ago

Klaus Iohannis, la summitul NATO: România va beneficia de forțe aliate pre-alocate și echipamente militare pre-poziționate pregătite să intervină în cazul unui atac rusesc. Marea Neagră este zonă de război

ROMÂNIA4 days ago

Sorin Grindeanu: Redeschiderea liniei de cale ferată din Portul Galați va permite transportul mai eficient al cerealelor din Ucraina

Team2Share

Trending