Connect with us

NATO

Trilaterala România-Polonia-Turcia la nivelul miniștrilor de externe: Cooperarea pe flancul estic al NATO și situația din Republica Moldova, printre temele discutate

Published

on

© Bogdan Aurescu/ Twitter

Ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, a participat, marţi, la reuniunea trilaterală România-Polonia-Turcia, în sistem videoconferinţă, la nivelul miniştrilor afacerilor externe, alături de omologul polon, Jacek Czaputowicz, şi cel turc, Mevlut Cavuşoglu, informează Ministerul Afacerilor Externe MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Miniştrii au discutat, în baza concluziilor reuniunii ministeriale a NATO din 2 aprilie, despre modul în care cele trei state îşi pot îmbunătăţi cooperarea pentru a sprijini îndeplinirea priorităţilor aliate în actualul context internaţional. Unul dintre principalele subiecte abordate a fost legat de contribuţia NATO la gestionarea impactului pandemiei de SARS-CoV-2.

Bogdan Aurescu a evidenţiat capabilităţile şi mecanismele de care dispune Alianţa în acest context, salutând ideea dezvoltării unui plan de răspuns al NATO la pandemie, cu componente militare şi civile sinergetice, precum şi necesitatea acordării unei atenţii speciale contracarării campaniilor de dezinformare lansate în contextul pandemiei.

Ministrul român a subliniat, totodată, importanţa identificării unor noi modalităţi de consolidare a NATO şi a rolului său la nivel internaţional, în parteneriat cu ţările şi organizaţiile care împărtăşesc aceleaşi valori şi obiective, în acest sens un rol relevant putându-l juca şi procesul de reflecţie declanşat recent la nivel aliat privind creşterea dimensiunii politice a NATO, reiterând importanţa specială a solidarităţii aliate şi a relaţiei transatlantice, ca principii fundamentale ale NATO, dar şi necesitatea continuării procesului de adaptare a Alianţei şi de consolidare a posturii sale de descurajare şi apărare, inclusiv pe Flancul Estic, mai ales la Marea Neagră.

Totodată, arată MAE, cei trei miniştri de Externe au abordat şi evoluţiile şi provocările persistente din Vecinătatea Estică, inclusiv în contextul pandemiei cu noul coronavirus. Ministrul Aurescu a prezentat evaluarea României cu privire la situaţia din Republica Moldova şi a evidenţiat, în acest context, sprijinul concret şi consistent acordat de România cetăţenilor Republicii Moldova şi, în linie cu abordarea susţinută în cadrul contactelor bilaterale sau la nivel european recente, a încurajat intensificarea eforturilor în acest sens şi din partea partenerilor polonezi şi turci, inclusiv printr-o coordonare strânsă cu România.

Şeful diplomaţiei române s-a referit la importanţa consolidării prezenţei aliate pe Flancul Estic, inclusiv la Marea Neagră. Evocând situaţia de securitate complexă din zona Mării Negre şi tensiunile care continuă să afecteze regiunea, ministrul Bogdan Aurescu a susţinut continuarea implementării deciziilor privind prezenţa aliată înaintată în această regiune. A evidenţiat, în context, demersurile întreprinse de România, solicitând continuarea sprijinului Turciei şi Poloniei pentru punerea în practică a măsurilor convenite la nivel aliat, şi a subliniat importanţa creşterii prezenţei aliate în structurile NATO din România.

Ministrul a pledat pentru o implicare coordonată a celor trei state în vederea implementării programelor NATO de proiectare a stabilităţii în vecinătatea estică şi sudică. S-a referit în mod special la asistenţa destinată Georgiei şi Ucrainei, care se confruntă în continuare cu multiple presiuni şi provocări, în contextul adoptării la reuniunea miniştrilor de externe NATO din 2 aprilie a unor noi măsuri de sprijin în beneficiul celor doi parteneri, în completarea pachetului de asistenţă pentru asigurarea securităţii în regiunea Mării Negre, adoptat anul trecut la Washington.

În acelaşi timp, şeful diplomaţiei române a exprimat sprijinul României pentru consolidarea rolului NATO în gestionarea provocărilor provenind din vecinătatea sudică, salutând decizia de dezvoltare a misiunii NATO în Irak, precum şi de creştere a rolului Alianţei în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. A confirmat continuarea participării ţării noastre la misiunile prin care NATO contribuie la consolidarea securităţii şi stabilităţii în vecinătatea sudică a continentului european.

Cei trei miniştri au discutat şi despre relaţia cu statele din Balcanii de Vest, fiind subliniat angajamentul NATO de aprofundare a parteneriatului şi de continuare a acordării de asistenţă, în conformitate cu interesele şi nevoile specifice ale partenerilor. A fost subliniată totodată importanţa continuării reformelor şi a îndeplinirii angajamentelor pe care aceste state şi le-au asumat în relaţia cu organizaţiile euro-atlantice. A fost totodată discutată, de către cei trei miniştri, o serie de proiecte comune concrete ale Trilateralei, care urmează a fi implementate la diverse niveluri şi formate.

La finalul reuniunii trilaterale, şeful diplomaţiei române a confirmat disponibilitatea României de a găzdui, conform principiului rotaţiei, următoarea rundă de consultări trilaterale, care va avea loc în 2021.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

NATO

Ungaria va suplimenta bugetul apărării pentru anul 2021, ajungând la 1,66% din PIB, mai aproape de obiectivul de 2% din PIB pentru apărare, stabilit în cadrul NATO

Published

on

© Viktor Orban/ Facebook

Ministrul ungar al apărării, Tibor Benko, a anunțat că bugetul militar al Ungariei va continua să crească în 2021 pentru a ajunge la 1,66% din PIB, ajungând astfel mai aproape de obiectivul de 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare, prevăzut de NATO, informează MTI, citat de Agerpres.

Oficialul maghiar a completat că în bugetul central, aprobat vineri de parlamentul ungar, este alocată suma de 778 de miliarde de forinți (2,2 miliarde de euro) în scopuri de apărare pentru anul 2021, cu 162 de miliarde de forinți mai mult decât pentru anul curent.

Din această sumă, 25%-30% vor fi distribuiți către modernizarea armatei, a precizat Benko. În același timp, vor continua achizițiile pentru dotarea forțelor, iar în scrută vreme Ungaria va primi un prim lot de tancuri de luptă Leopard, a mai spus ministrul apărării de la Budapesta.

Un prim lot de 12 tancuri Leopard 2 A4HU urmează să sosească în această vară la baza aeriană de la Tata (nordul Ungariei). Tancurile, produse de compania germană Krauss-Maffei Wegmann (KMW), au fost luate în leasing pentru antrenament până la sosirea unui nou lot de tancuri avansate de tip A7, în 2023, a precizat pentru Magyar Nemzet comandantul unităţii de blindate de la Tata, Gabor Lorincz.

Acesta a completat că tanchiștii vor începe antrenamentul în septembrie, în Austria, urmând să continue antrenamentele în Germania și Ungaria.

Tancurile Leopard fac parte din programul de dezvoltare militară al Ungariei numit Zrinyi 2026, a mai explicat Lorincz.

Nouă dintre cele 29 de state ale NATO – SUA, Bulgaria, Grecia, Marea Britanie, Estonia, România, Lituania, Letonia și Polonia  – au atins deja obiectivul stabilit în cadrul Alianţei de a consacra apărării 2% din PIB, iar majoritatea au planuri de a atinge acest obiectiv până în 2024, a precizat Jens Stoltenberg.

În egală măsură, un număr record de 16 state aliate vor respecta și principiul alocării a minim 20% din bugetul național al apărării pentru înzestrare militare, între ele numărându-se și România.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Franța se retrage din operațiunea NATO din Marea Mediterană din cauza tensiunilor cu Turcia. Ambasadorul turc la Paris afirmă că NATO nu ar putea exista fără Turcia

Published

on

© NATO

Ministerul francez al apărării a anunţat miercuri retragerea temporară a Franţei din operaţiunea de securitate maritimă a NATO în Mediterana, “Sea Guardian”, până când va primi din partea Alianţei un răspuns solicitărilor sale legate de fricţiunile cu Turcia.

”Nu ni se pare normal să menţinem mijloace într-o operaţiune menită, printre alte sarcini, să controleze respectarea embargoului cu aliaţi care nu-l respectă”, a explicat Parisul, făcând referire la Turcia, informează AFP, potrivit Agerpres.

Franţa a cerut NATO în special ”ca aliaţii să-şi reafirme solemn ataşamentul şi angajamentul faţă de respectarea embargoului” asupra armelor în Libia şi stabilirea unui mecanism mai precis de conciliere în cadrul Alianţei.

Politico Europe notează că ambasadorul Franței la NATO, Muriel Domenach, i-a trimis o scrisoare secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, în care a făcut patru solicitări pentru a clarifica rolul operațiunii “Sea Guardian”, inclusiv cooperarea acesteia cu o misiune a Uniunii Europene care execută punerea în aplicare a embargoului ONU asupra traficului de arme către Libia.

De asemenea, ambasadorul Turciei în Franța a spus că NATO nu ar putea exista fără Turcia într-o audiere a sa în Comisia pentru Afaceri Externe şi Apărare a Senatului francez, în contextul unei escaladări puternice a tensiunilor între Paris şi Ankara și în care diplomatul turc a trebuit să răspundă la acuzații precum “imperalismul lui Erdogan” care pune în pericol “prezența Turciei în NATO”.

Alianţa Nord-Atlantică a iniţiat recent o investigaţie în cazul unui incident produs în Marea Mediterană, în largul Libiei, între nave militare din Turcia şi Franţa, a anunţat secretarul general al NATO. Cu acea ocazie, președinția franceză a spus că “turcii se comportă într-un mod inacceptabil, instrumentalizând NATO, şi Franţa nu îi poate lăsa să facă asta”.

Emmanuel Macron a acuzat deja Ankara pe 22 iunie că face un “joc periculos” în Libia, în care identifica o nouă dovadă a “morţii cerebrale” a NATOAnul trecut, liderul francez a folosit această sintagmă privind moartea cerebrală a Alianței, întrebuințându-se de exemplul comportamentului Turciei în Siria și în Libia.

Turcia a acuzat marţi Franţa, prin vocea ministrului de externe Mevlut Cavusoglu, că are în Libia o abordare “distructivă” şi că încearcă să consolideze prezenţa Rusiei în această ţară sfâşiată de un război civil ce durează din anul 2011.

Reacţia Ankarei vine la o zi după o ieşire virulentă a preşedintelui francez Emmanuel Macron, care a acuzat Turcia că are o “responsabilitate istorică şi criminală” în conflictul libian.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending