Președintele francez Emmanuel Macron l-a îndemnat marți pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina „cât mai curând posibil”, în prima convorbire telefonică între cei doi lideri din 2022, a anunțat Palatul prezidențial Élysée.

În convorbirea de două ore cu Putin, Macron a cerut o încetare a focului în Ucraina și începerea negocierilor pentru încheierea conflictului, a anunțat biroul președintelui francez, conform France 24.

Macron „a subliniat sprijinul neclintit al Franței pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei” și „a cerut stabilirea, cât mai curând posibil, a unei încetări a focului și lansarea negocierilor între Ucraina și Rusia pentru o soluționare solidă și durabilă a conflictului”, a declarat biroul prezidențial francez.

Putin a acuzat Occidentul pentru conflictul din Ucraina în conversația sa telefonică și a spus că orice acord de pace ar trebui să fie „pe termen lung”, a declarat citirea Kremlinului a convorbirii.

Kremlinul a declarat că Putin i-a spus președintelui francez că orice acord de pace ar trebui să fie „cuprinzător și pe termen lung, să prevadă eliminarea cauzelor profunde ale crizei ucrainene și să se bazeze pe noile realități teritoriale”.

Macron l-a avertizat pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski cu privire la planurile sale de a vorbi cu Putin și a discutat cu acesta după aceea, a declarat biroul lui Macron, fără a oferi detalii suplimentare.

Macron caută o soluție diplomatică la problema programului nuclear iranian și a rachetelor

Palatul Élysée a declarat că președintele francez a subliniat, de asemenea, necesitatea ca Iranul să își respecte obligațiile în temeiul Tratatului de neproliferare (TNP) al ONU și să coopereze pe deplin cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA).

Președintele francez și-a exprimat „hotărârea” de a căuta o soluție diplomatică care să permită o soluționare durabilă a problemei nucleare, a problemei rachetelor iraniene și a rolului său în regiune.

Putin i-a spus lui Macron că Iranul are „dreptul” de a dezvolta un program nuclear „pașnic”, a precizat Kremlinul. Cei doi lideri au convenit să își coordoneze eforturile și să discute din nou în curând, se arată în comunicatul Élysée.

Tentative de contact la nivel înalt între Franța și Rusia

Liderul francez a încercat, printr-o serie de apeluri telefonice în 2022, să îl avertizeze pe Putin împotriva invadării Ucrainei și a călătorit la Moscova la începutul aceluiași an.

El a menținut legătura telefonică cu Putin după invazie, dar discuțiile au încetat, ultima convorbire dintre președinți datând din septembrie 2022.

În ultimul an, Macron și-a înăsprit poziția față de Rusia, afirmând că expansionismul acesteia este o amenințare la adresa întregii Europe.

De asemenea, președintele francez a refuzat să excludă trimiterea de trupe pe teren în Ucraina.

În aprilie 2024, ministrul rus al apărării de atunci, Serghei Șoigu, și omologul său francez Sebastien Lecornu, un apropiat al lui Macron, au purtat discuții axate pe securitate în perioada premergătoare Jocurilor Olimpice de la Paris.

Acesta a fost ultimul contact oficial la nivel înalt între cele două țări.

Secretarul de stat american Marco Rubio a cerut Chinei să împiedice Iranul să închidă Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport maritim din lume, informează BBC.

Comentariile sale au venit după ce televiziunea de stat iraniană Press TV a relatat că parlamentul a aprobat un plan de închidere a strâmtorii, dar a adăugat că decizia finală aparține Consiliului Suprem de Securitate Națională.

Orice întrerupere a aprovizionării cu petrol ar avea consecințe profunde asupra economiei. China, în special, este cel mai mare cumpărător de petrol iranian din lume și are o relație strânsă cu Teheranul.

Prețurile petrolului au crescut în urma atacului SUA asupra siturilor nucleare iraniene, prețul țițeiului Brent de referință atingând cel mai ridicat nivel din ultimele cinci luni.

„Încurajez guvernul chinez de la Beijing să îi sune (pe iranieni) în legătură cu acest lucru, deoarece ei depind foarte mult de Strâmtoarea Ormuz pentru petrolul lor”, a declarat Marco Rubio într-un interviu acordat duminică postului Fox News.

„Dacă ei închid (Strâmtoarea)… va fi sinucidere economică pentru ei. Și noi avem opțiuni pentru a face față acestei situații, dar și alte țări ar trebui să se gândească la asta. Ar afecta economiile altor țări mult mai grav decât pe a noastră”, a continuat Rubio.

Strâmtoarea Ormuz este importantă din punct de vedere geostrategic pentru Statele Unite și nu numai, deoarece puterea economiei globale depinde în mare măsură de fluxul de petrol, informează The Guardian.

Strâmtoarea se află între Oman și Iran, între Golful Persic, la vest, și Golful Oman la sud-est.

Are o lățime de 33 km în punctul său cel mai îngust, iar culoarul de navigație are o lățime de doar 3 km.

Aproximativ o cincime din consumul mondial total de petrol trece prin strâmtoare. Între începutul anului 2022 și luna trecută, aproximativ 17,8 milioane până la 20,8 milioane de barili de țiței și combustibili au trecut zilnic prin strâmtoare, potrivit datelor firmei de analiză Vortexa.

Membrii Organizației Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) – Arabia Saudită, Iran, Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Irak – își exportă cea mai mare parte a țițeiului prin strâmtoare, în principal către Asia.

Flota a V-a a SUA, cu baza în Bahrain, are misiunea de a proteja navele comerciale din zonă.

Închiderea strâmtorii are avantajul de a fi un mijloc de a-i impune un cost direct lui Trump, deoarece ar declanșa o creștere a prețului petrolului cu un efect inflaționist aproape imediat în SUA și în întreaga lume.

Dar ar fi, de asemenea, un act dramatic de automutilare economică. Petrolul iranian utilizează aceeași poartă, iar închiderea Strâmtorii Hormuz riscă să atragă statele arabe din Golf, care au criticat puternic atacul israelian, în război pentru a-și proteja propriile interese.

În special, închiderea strâmtorii ar afecta semnificativ China. A doua cea mai mare economie a lumii achiziționează aproape 90 % din exporturile de petrol ale Iranului, care sunt supuse sancțiunilor internaționale.

Președintele Emmanuel Macron a îndemnat duminică Teheranul să renunțe la escaladare și „să dea dovadă de cea mai mare reținere” după loviturile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, în cadrul unei convorbiri telefonice cu omologul său iranian Masoud Pezeshkian.

„Am vorbit cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite, cu sultanul Omanului, cu președintele Emiratelor Arabe Unite și cu emirul Qatarului pentru a le transmite solidaritatea noastră. Președintelui Iranului i-am reiterat cererea noastră fermă: eliberarea imediată a concetățenilor noștri, Cécile Kohler și Jacques Paris. În urma loviturilor de aseară, am făcut apel la dezescaladare și am cerut Iranului să dea dovadă de cea mai profundă reținere în acest context periculos, pentru a permite o revenire la diplomație. Implicarea în dialog și obținerea unui angajament clar din partea Iranului de a renunța la armele nucleare sunt esențiale pentru a evita ce este mai rău pentru întreaga regiune. Nu există alternativă: aceasta este singura cale către pace și securitate pentru toți”, a menționat Macron într-un mesaj publicat pe platforma de socializare X.

I spoke with the Crown Prince of Saudi Arabia, the Sultan of Oman, the President of the United Arab Emirates, and the Emir of Qatar to express our solidarity.

To the President of Iran, I reiterated our firm request:…

— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) June 22, 2025

La o conferință de presă la Pentagon, Hegseth a declarat că „loviturile de precizie” au fost „concentrate, puternice și clare” și să au vizat exclusiv siturile nucleare iraniene, și nu civili sau trupe.

„Mulți președinți au visat să dea lovitura finală programului nuclear al Iranului și niciunul nu a putut până la președintele Trump. Operațiunea planificată de președintele Trump a fost îndrăzneață și strălucită, arătând lumii că descurajarea americană a revenit. Când acest președinte vorbește, lumea ar trebui să asculte, iar (cu) armata americană, o putem susține”, l-a lăudat Hegseth pe liderul american.

Citiți și: Secretarul american al Apărării subliniază că atacurile asupra Iranului nu au urmărit „schimbarea regimului”, ci distrugerea programului nuclear: Disuasiunea SUA a revenit

Într-o primă reacție exprimată tot pe X, ministrul iranian de externe Abbas Araghchia calificat bombardarea de către SUA a siturilor nucleare iraniene Fordo, Natanz și Isfahan drept „un comportament extrem de periculos și criminal”.

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă seara că bombardarea principalelor situri nucleare a fost un „atac foarte reușit” și a amenințat cu atacuri suplimentare dacă Teheranul nu face pace.

Citiți și: SUA au bombardat trei instalații nucleare din Iran, anunță Trump: „Au fost distruse. Acum este timpul pentru pace”

Trump a mai spus că „orice represalii ale Iranului împotriva Statelor Unite ale Americii vor fi întâmpinate cu o forță mult mai mare decât cea la care s-a asistat” sâmbătă seara.

Atacurile americane au fost salutate de premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a lăudat „decizia îndrăzneață” a lui Trump ca fiind o mișcare care „va schimba istoria”.

Dar oficialii europeni au îndemnat la calm, în contextul temerilor că situația din Orientul Mijlociu, și așa fragilă, ar putea escalada.

Citiți și: După atacurile SUA, Marea Britanie face apel la Iran „să revină la masa negocierilor” pentru „a pune capăt acestei crize”

UE face apel „la toate părțile să dea dovadă de reținere” după atacurile SUA asupra Iranului: Diplomația rămâne singura modalitate de a aduce pacea. Vom continua să colaborăm cu părțile și partenerii pentru o soluție pașnică

Reacția României la atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare din Iran: Au ca “obiectiv eliminarea unei amenințări grave la adresa păcii”. Programul nuclear iranian “trebuie să înceteze”

Însă Araghchi a acuzat atât Israelul, cât și Washingtonul de sabotarea deliberată a eforturilor diplomatice menite să rezolve tensiunile legate de programul nuclear al Teheranului.

Ministerul de Externe al Rusiei a „condamnat ferm” loviturile aeriene americane, numindu-le „o încălcare gravă a dreptului internațional”. China a condamnat, de asemenea, acțiunea SUA.