Connect with us

Emisiuni

Luptatorii din trupele speciale Acvila refuza mutarea la Jandarmerie

Published

on



Revolta la Interne. Mutarea Acvilei, unitatea trupelor speciale, la Jandarmerie, va fi golita de continut, daca cei 100 de luptatori antitero vor refuza miscarea. Presa sustine ca acestia nu accepta sa treaca la jandarmi si chiar  vor demisiona ori se vor imprastia la alte unitati. Ministrul Nica spune ca admira fronda Acvilei, dar isi mentine decizia. 

Acvila face parte din fortele europene ATLAS, de interventie in situatii de criza. Este o unitate operativă care vine în sprijinul tuturor structurilor M.A.I., care acţionează direct împotriva infractorilor de orice natură, dar mai ales împotriva celor extrem de violenţi.

Unitatea este pregătită şi dotată pentru acţiuni de intervenţie contrateroristă urbană, navală, aeriană prin paraşutare, protecţie persoane şi V.I.P.

 “Mascatii” spun ca trecerea G.S.P.I. „ACVILA” în cadrul Jandarmeriei Române înseamnă scoaterea din stradă a unei unităţi operative şi punerea ei în cazarmă, dar şi limitarea competenţelor şi misiunilor actuale cu aproape 50%.   

Acvila a actionat la anihilarea celor mai periculoase grupari mafiote, in frunte cu Camatarii. Detalii despre Acvila pe http://gspi.ro/
Sunteti de acord cu trecerea Acvilei la Jandarmerie? Cum comentati decizia ministrului Nica?

“Poate sunt pătimaş. Dar durerea e prea mare. Vorbele sunt de prisos şi nu le mai găsesc. Nu îmi pare rau de dedicarea pe care am acordat-o meseriei. Am făcut-o din proprie voinţă şi pentru ceva ce a meritat atâta cât a fost. Nu cred că voi mai putea sa investesc atâta suflet pentru ceva ăn viitor”, scrie unul dintre membri Acvila pe site-ul semperfidelis.ro .”Acvila nu numai ca este o echipă, ea este o familie, o familie a unor oameni care au pus pe primul loc satisfactia profesionala şi a lucrului bine înfăptuit. Ce păcat că sunt foarte puţini care pot înţelege ce înseamna Onoare, Dăruire şi mai ales SUFLET!”, scrie un altul.

Cei o sută de luptători de elită sunt decişi să îşi ceară transferul la alte unităţi. Sub umbrela Jandarmeriei nici nu concep să rămână. “Au mutat Acvila la Jandarmerie dar nu vor reuşi să mute ceea ce Acvila are mai de preţ, oamenii, care prin efortul şi dăruirea lor, au dat viaţă acestui nou mit”, scrie unul dintre membrii Acvila.

Acvila face parte din fortele europene ATLAS, de interventie in situatii de criza. Sistemul de interventie este reglementat de o Directiva Europeana pe care o  prezentam mai jos.

 

DECIZIA 2008/617/JAI A CONSILIULUI
din 23 iunie 2008

privind îmbunătățirea cooperării dintre unităţile speciale de intervenţie ale statelor membre ale Uniunii Europene în situaţii de criză

 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

       având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolele 30, 32 şi articolul 34 alineatul (2) litera (c),

       având în vedere iniţiativa Republicii Austria ,

       având în vedere avizul Parlamentului European ,

       întrucât:

(1) Articolul 29 din tratat prevede că obiectivul Uniunii este acela de a le oferi cetăţenilor un nivel ridicat de siguranţă într-un spaţiu de libertate, de securitate şi de justiţie, prin dezvoltarea acţiunii comune între statele membre în domeniul cooperării poliţieneşti şi judiciare în materie penală.

(2) În declaraţia lor de solidaritate împotriva terorismului din 25 martie 2004, şefii de stat şi de guvern ai statelor membre ale Uniunii Europene şi-au declarat intenţia fermă ca statele membre să îşi mobilizeze toate instrumentele pe care le au la dispoziţie pentru a sprijini un stat membru sau un stat aderent pe teritoriul propriu la solicitarea autorităţilor sale politice în cazul unui atac terorist.

(3) În urma atacurilor din 11 septembrie 2001, unităţile speciale de intervenţie ale tuturor autorităţilor însărcinate cu aplicarea legii din statele membre au iniţiat deja activităţi de cooperare sub egida Grupului operativ de lucru al şefilor de poliţie. Din 2001, reţeaua acestora, denumită „Atlas”, a organizat diverse seminarii, studii, schimburi de materiale şi exerciţii comune.

(4) Niciun stat membru nu dispune de toate mijloacele, resursele şi competenţele necesare pentru a rezolva în mod eficient toate tipurile posibile de situaţii de criză specifice sau la scară largă care necesită intervenţii speciale. Prin urmare, este de importanţă crucială ca fiecare stat membru să poată solicita asistenţă unui alt stat membru.

(5) Decizia 2008/615/JAI a Consiliului din 23 iunie 2008 privind intensificarea cooperării transfrontaliere, în special în domeniul combaterii terorismului şi a criminalităţii transfrontaliere („Decizia Prüm”), în special articolul 18 din respectiva decizie, reglementează formele de asistenţă poliţienească între statele membre în ceea ce priveşte evenimentele de masă şi alte evenimente similare majore, dezastrele şi accidentele grave. Prezenta decizie nu conţine reglementări în domeniul evenimentelor de masă, al dezastrelor (naturale) sau al accidentelor grave în sensul articolului 18 din Decizia Prüm, dar completează dis­poziţiile Deciziei Prüm, luând în considerare forme de asistenţă poliţienească între statele membre prin interme­diul unităţilor speciale de intervenţie în alte situaţii, şi anume situaţii de criză generate de intervenţia umană, care prezintă o ameninţare fizică directă gravă la adresa persoanelor, a bunurilor, a infrastructurii sau a instituţiilor, în special situaţii de luare de ostatici, deturnări şi alte evenimente similare.

(6) Existenţa acestui cadru juridic şi a unei compilaţii care să indice care sunt autorităţile competente va permite statelor membre să reacţioneze rapid şi să câştige timp în cazul survenirii unor astfel de situaţii de criză. În plus, în vederea îmbunătăţirii capacităţii statelor membre de a preveni şi de a răspunde unor astfel de situaţii de criză, în special incidentelor teroriste, este esenţial ca unităţile speciale de intervenţie să se reunească în mod regulat şi să organizeze activităţi de formare comune pentru a putea beneficia de experienţele comune,

DECIDE:

Articolul 1

Obiectul

Prezenta decizie stabileşte norme şi condiţii generale pentru a le permite unităţilor speciale de intervenţie ale unui stat membru să acorde asistenţă şi/sau să acţioneze pe teritoriul unui alt stat membru (denumit în continuare „statul membru solicitant”) în cazurile în care acestea au fost invitate de către statul membru solicitant şi au convenit asupra acestui lucru în vederea soluţionării unei situaţii de criză. Detaliile practice şi modalităţile de punere în aplicare care completează prezenta decizie sunt convenite în mod direct între statul membru solicitant şi statul membru solicitat.

Articolul 2

Definiții

În sensul prezentei decizii:

(a)      „unitate specială de intervenţie” înseamnă orice unitate de aplicare a legii dintr-un stat membru, specializată în controlul unei situaţii de criză;

(b)     „situaţie de criză” înseamnă orice situaţie în care autorităţile competente ale unui stat membru au motive întemeiate să considere că există o infracţiune penală care prezintă o ameninţare fizică directă gravă la adresa persoanelor, a bunurilor, a infrastructurii sau a instituţiilor statului membru respectiv, în special situaţiile menţionate la articolul 1 alineatul (1) din Directiva-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului;

(c)       autoritate competentă” înseamnă autoritatea naţională care poate solicita şi autoriza desfăşurarea unităţilor speciale de intervenţie.

Articolul 3
Asisten
ță acordată unui alt stat membru

(1) Printr-o solicitare transmisă prin intermediul autorităţilor competente, prin care se defineşte natura asistentei solicitate, precum şi necesitatea operaţională a acesteia, un stat membru poate solicita să primească asistenţă din partea unei unităţi speciale de intervenţie dintr-un alt stat membru în vederea soluţionării unei situaţii de criză. Autoritatea competentă din statul membru solicitat poate accepta sau refuza o asemenea solicitare sau poate propune un alt tip de asistenţă.

(2) Sub rezerva acordului între statele membre în cauză, asistenţa poate consta în furnizarea de echipament şi/sau expertiză statului membru solicitant, şi/sau desfăşurarea de acţiuni pe teritoriul statului membru respectiv, utilizându-se armament dacă este cazul.

(3) În cazul acţiunilor desfăşurate pe teritoriul statului membru solicitant, ofiţerii din cadrul unităţii speciale de intervenţie care acordă asistenţă sunt autorizaţi sä acţioneze în calitate de forţe de sprijin pe teritoriul statului membru solicitant şi să ia toate măsurile necesare pentru furnizarea sprijinului solicitat în măsura în care:

(a)      acţionează sub responsabilitatea, autoritatea şi conducerea statului membru solicitant în conformitate cu legislaţia statului membru solicitant; şi

(b)     acţionează în limitele competenţelor ce le revin în baza legislaţiei lor naţionale.

Articolul 4
Răspunderea civilă şi penală

În cazul în care ofiţerii unui stat membru acţionează în cadrul altui stat membru şi/sau se foloseşte echipament în temeiul prezentei decizii, se aplică dispoziţiile privind răspunderea civilă şi penală prevăzute la articolul 21 alineatele (4) şi (5), respectiv articolul 22 din Decizia Prüm.

Articolul 5
Reuniuni şi instruire comună

Statele membre participante se asigură că unităţile lor speciale de intervenţie organizează reuniuni, instruiri şi exerciţii comune ori de câte ori este nevoie pentru a face schimb de experienţă, competenţe şi informaţii generale, tehnice şi practice din domeniul soluţionării situaţiilor de criză. Astfel de reuniuni, instruiri şi exerciţii pot fi finanţate prin posibilităţile oferite de programele financiare ale Uniunii de a obţine subvenţii de la bugetul Uniunii Europene. În acest context, statul membru care deţine preşedinţia Uniunii ia toate măsurile necesare pentru a se asigura că au loc astfel de reuniuni, instruiri şi exerciţii.


Articolul 6
Costuri

Statul membru solicitant suportă cheltuielile operaţionale efectuate de unităţile speciale de intervenţie ale statului membru solicitat în legătură cu aplicarea articolului 3, inclusiv cheltuielile de transport şi cazare, dacă statele membre în cauză nu convin altfel.

Articolul 7
Relaţia cu alte instrumente

(1) Fără a aduce atingere angajamentelor care le revin în baza altor acte adoptate în conformitate cu titlul VI din tratat, în special Decizia Prüm:

(a)      statele membre pot continua să aplice acordurile sau înţelegerile bilaterale sau multilaterale privind cooperarea transfrontalieră care sunt în vigoare la 23 iunie 2008, în măsura în care astfel de acorduri sau înţelegeri nu sunt incompatibile cu obiectivele prezentei decizii;

(b)     statele membre pot încheia sau pune în aplicare acorduri sau înţelegeri bilaterale sau multilaterale privind cooperarea transfrontalieră după 23 decembrie 2008, în măsura în care astfel de acorduri sau înţelegeri prevăd extinderea sau aprofundarea obiectivelor prezentei decizii.

(2) Acordurile şi înţelegerile menţionate la alineatul (1) nu pot afecta relaţiile cu statele membre care nu sunt părţi la acestea.

(3) Statele membre informează Consiliul şi Comisia cu privire la acordurile sau înţelegerile menţionate la alineatul (1).

Articolul 8
Dispoziții finale

Secretariatul General al Consiliului întocmeşte şi actualizează lista autorităţilor competente din statele membre care pot solicita şi autoriza acordarea de asistenţă astfel cum se menţionează la articolul 3.

Secretariatul General al Consiliului informează autorităţile menţionate la alineatul (1) cu privire la orice schimbare survenită în lista întocmită în conformitate cu prezentul articol.

Articolul 9

Intrarea în vigoare

Prezenta decizie intră în vigoare la 23 decembrie 2008.

Adoptată la Luxemburg, 23 iunie 2008.

Pentru Consiliu
Președintele

I. JARC

Emisiunea Calea Europeana

Ce inseamna in Romania Justitia independenta ceruta de Bruxelles?

Published

on

 

calea

Reprezentantii PSD, PNL si PDL comenteaza la TVR1, pe Calea Europeana, vineri seara, de la 18.50, ultimul raport pe Justitie al Comisiei Europene. Ce inseamna Justitia independenta ceruta de Bruxelles si cat de bine sta Romania la acest capitol aflati de la europarlamentarul PNL Renate Weber, europarlamentarul Ioan Mircea Pascu, PSD si vice-presedintele PDL, Sulfina Barbu.

Europarlamentarul Ioan Mircea Pascu acuza de partizanat Comisia Europeana in evaluarea politica din ultimul raport MCV. In plus, europarlamentarul a declarat ca are o viziune mai critica decat a Comisiei asupra functionarii Justitiei, iar in privinta masurilor de integritate, ca prioritare ar trebui sa fie contractele incheiate in regim de incompatibilitate si nu incompatibilitatile in sine. Europarlamentarul PNL Renate Weber a comentat sansele Romaniei de a convinge statele membre sa permita aderarea Romaniei la Schengen, aratand ca “e greu cand seara Presedintele Romaniei spune ca suntem cu un picior in prapastie si a doua zi ii spune Presedintelui Consiliului European ca suntem buni de primit in Schengen”. La randul sau, vicepresedintele PDL, Sulfina Barbu a evidentiat aprecierile Comisiei asupra functionarii DNA, ANI, CCR sau ICCJ, punand accent pe problemele semnalate in zona politica.

Continue Reading

concurs

CONCURS CALEA EUROPEANA

Published

on

 

capsuniTransmite intrebarea ta invitatilor emisiunii Calea Europeana de vineri, 17 ianurie si poti castiga un premiu oferit de 4culori, constand intr-un pachet promotional caleaeuropeana.ro, care include si un stick de memorie de mare capacitate. Cea mai buna intrebare, care poate fi adresata pana vineri, 17 ianuarie, ora 10, pe pagina de facbook Calea Europeana, va primi raspuns de la invitaţii emisiunii – europarlamentarii Corina Creţu – PSD, Petru Luhan – PDL şi Codrin Scutaru – PC, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

Dan Cărbunaru şi invitaţii săi discuta despre deschiderea pietei muncii pentru Romani de la 1 ianuarie 2014, cu accent pe situaţia românilor care vor să lucreze în Marea Britanie. Afla totul despre discriminarile suferite de romani si cine le ia aparearea in UE în talk-show-ul de vineri, 17 ianuarie, ora 18.50, la TVR 1 şi TVR+.

Mai multe detalii aici.

Continue Reading

ALEGERI 2014

Cum pot romanii sa munceasca in Europa? Afla tot ce trebuie sa stii pe TVR1, vineri seara, la Calea Europeana

Published

on

muncitoriDan Cărbunaru şi invitaţii săi discuta despre deschiderea pietei muncii pentru Romani de la 1 ianuarie 2014, cu accent pe situaţia românilor care vor să lucreze în Marea Britanie. Afla totul despre discriminarile suferite de romani si cine le ia aparearea in UE în talk-show-ul de vineri, 17 ianuarie, ora 18.50, la TVR 1 şi TVR+.

Invitaţii emisiunii – europarlamentarii Corina Creţu – PSD, Petru Luhan – PDL şi Codrin Scutaru – PC, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii iti vor spune ce drepturi ai si cum poti sa ai un job in UE.

Emisiunea este difuzată la TVR 1 şi online, pe www.tvrplus.ro.

După şapte ani de la intrarea României şi Bulgariei în Uniunea Europeană, restricţiile pe piaţa muncii în statele membre, pentru cetăţenii celor două ţări, au fost, în sfârşit, eliminate, chiar în prima zi a acestui an. Vestea bună pentru români şi bulgari a stârnit, totuşi, şi reacţii negative. Britanicii, în special, exceptând mediul de afaceri care vede cu ochi buni această nouă masă de forţă de muncă, sunt în mare parte ostili ridicării restricţiilor.

Dan Cărbunaru aduce la TVR 1, în fiecare vineri, de la ora 18.50, Calea europeană, o dezbatere despre cum aparteneţa la Uniunea Europeană ne influenţează viaţa. Miniştri, parlamentari, jurnalişti şi analişti, personalităţi ale lumii politice, culturale, economice sau sportive oferă informaţii utile pentru orice cetăţean european. Săptămânal, telespectatorii emisiunii Calea europeană pot participa la un concurs cu premii. Pe pagina de Facebook a emisiunii, cei care postează cea mai interesantă întrebare pentru invitaţii din săptămâna următoare vor câştiga, pe lângă premiul de a fi adresată întrebarea invitatului, şi câteva cadouri surpriză.

Calea europeană este emisiunea de vineri din tronsonul de dezbateri programate de luni până vineri, de la 18.50, la TVR 1 din toamna 2013. În aceeaşi serie de talk-show-uri pe teme sociale, politice şi economice de actualitate se regăsesc Întrebări şi răspunderi cu Radu Preda (luni), Interes general, cu Sorin Burtea (marţi), La vârf, cu Mihai Rădulescu (miercuri), Ora de business, cu Moise Guran (joi).

Continue Reading

Facebook

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 mins ago

Gheorghe Falcă salută adoptarea de către Comisia Europeană a schemei de ajutor de stat de 75 de milioane de euro destinată fermierilor afectați de secetă: O adevărată gură de oxigen

CONSILIUL UE17 mins ago

Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii: Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu pentru reducerea emisiilor în domeniul aviației

Eugen Tomac10 hours ago

Eugen Tomac, după întâlnirea tensionată cu cancelarul Austriei: Vrea să umilească România. Mai devreme sau mai târziu, România va intra în Schengen, dar această palmă nemeritată nu va fi uitată

SCHENGEN11 hours ago

Surse oficiale: Premierul Nicolae Ciucă a avut o convorbire telefonică cu cancelarul Austriei privind aderarea României la Schengen

REPUBLICA MOLDOVA16 hours ago

Sondaj INSCOP: 78% dintre români sunt de acord să ajutăm cu gaze Republica Moldova

S&D16 hours ago

Aderarea la Schengen: Zeci de reprezentanți PES activists România, în frunte cu eurodeputatul Victor Negrescu, s-au mobilizat în semn de susținere în fața Consiliului UE

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Noua Politică Agricolă Comună: Comisia Europeană a aprobat planurile strategice ale României și Bulgariei, în valoare de 14,9 miliarde de euro, respectiv 5,6 miliarde de euro

ROMÂNIA17 hours ago

Parlamentul Țărilor de Jos a aprobat poziția guvernului lui Mark Rutte: Olanda susține aderarea României la spațiul Schengen

NATO17 hours ago

NATO și partenerii săi oferă Ucrainei un sprijin militar fără precedent în timp ce Rusia se pregătește de înghețarea războiului pentru a lansa o ofensivă mai mare în primăvară

SCHENGEN18 hours ago

Urmează “Ziua Schengen pentru România”: Votul privind aderarea la spațiul de liberă circulație a rămas pe agenda Consiliului JAI din 8 decembrie

ROMÂNIA21 hours ago

Nicolae Ciucă anunță că România va cere joi un vot pentru aderarea la Schengen: Toate statele ne susțin, cu excepția Austriei. Mergem până la capăt, starea de incertitudine nu mai poate continua

ROMÂNIA3 days ago

Virgil Popescu dă asigurări: România a devenit independentă de țițeiul rusesc, astfel că embargoul nu va afecta țara noastră

NATO6 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO1 week ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO1 week ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO1 week ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO1 week ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO1 week ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL1 week ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

Team2Share

Trending