Connect with us

#RO2019EU

Tudorel Toader: Președinția română la Consiliul UE va susține cu toată convingerea dezbaterea privind extinderea competențelor Parchetului European”

Published

on

,,Președinția română va susține cu toată convingerea dezbaterea privind extinderea competențelor Parchetului European, deoarece spre terorsim într-o primă etapă fenomenul infracțional cunoaște forme diferite de manifestare.”, a declarat Ministrul Tudorel Toader  în fața Comisiei LIBE a Parlamentului European.

În data de 23 ianuarie 2019, Ministrul Tudorel Toader prezintă în fața Comisiei LIBE a Parlamentului European, prioritățile în domeniul justiției ale Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, potrivit agendei ministeriale.

,,Ne dorim în mod evident o strânsă colaborare cu Comisia Europeană cu Parlamentul European, pentru că numai împreună putem atinge obiectivele strategice stabilite în prioritățile legislative ale Uniunii Europene. Sigur nu ne vom abate de la reguli, sigur vom apela la metoda consensului unde este posibilă și la metoda compromisului de asemenea unde este necesar. Trebuie să continuăm ce ați realizat până în prezent, în domeniul justiției și în domeniul Afacerilor Interne, astfel încât să promovăm politici orientate către cetățeni, să sporim încrederea cetățenilor în actul de justiție, în proiectul și viitorul Uniunii Europene. Urmează o perioadă cu provocări, împreună sunt convins ca le vom depăși și că o să ne atingem obiectivele pe care ni le-am propus în periaoda de referință, perioada președinției României. Dorim o președinție eficientă, bazată pe strânsă colaborare și orientată spre rezultate în sensul proiectelor preconizate pe care le avem pe rol. Nu ne vom abate de la principile generale directoare, respectul față de drepturile si libertățile fundamentale, față de statul de drept., a declarat Tudorel Toader.

Sursă video EBS.

Tema Parchetului European a fost detaliată din perspectiva președinției române prin ministrul Tudorel Toader: ,,Există o temă de mare interes și anume punerea în aplicare a formei de cooperare consolidată în ceea ce privește Parchetul European (EPPO), sigur că, aici nevoia înființării operaționalizării Parchetului European este atât de evidentă, încât nu sunt necesare argumente suplimentare față de cele pe care la aveți la îndemână. În condițiile în care avem câte trei-patru judecători europeni, în condițiile în care avem în legislațiile naționale, prevederi legale privind protecția intereselor financiare ale UE. Dacă acest fenomen, criminalitatea, urcă la nivel european și din păcate chiar internațional, mijloacele de prevenire de combatere a acestui fenomen, la rândul lor trebuie să urce la nivel european internațional. Noi suntem bucuroși să contribuim la punerea în aplicare a acestui regulament, astfel încât în termenul imediat următor va fi desemnat procurorul european șef, va fi înființat acel colegiu al Parchetului European, până pe 31 martie trebuie să trimitem propunerile fiecărei țări pentru desemnarea lui. ”

Foto: RO2019EU Twitter

Tot în acest context, în data de 22 ianuarie 2019 oficialul român a avut o întâlnire de lucru cu Claude MORAES, președintele acestei comisii, potrivit comunicatului oficial.

Ministrul român al justiției a exprimat deschiderea pentru o colaborare strânsă între Președinția română la Consiliul UE și Parlamentul European în dosarele legislative pendinte. Între altele, a fost evidențiată prioritatea acordată propunerilor legislative privind probele electronice în materie penală, operaționalizării Parchetului European (EPPO) și îmbunătățirii încrederii și recunoașterii reciproce în materie penală.

În ceea ce privește operaționalizarea EPPO, ministrul justiției a subliniat importanța colaborării dintre Consiliu și Parlamentul European în vederea numirii procurorului șefeuropean în actuala legislatură, iar în ceea ce privește numirea procurorilor europeni a exprimat încrederea că va fi respectat calendarul stabilit, România urmând a-și desemna candidații până la finalul lunii martie 2019.

Citiți și:

Ministrul Tudorel Toader prezintă prioritățile în domeniul justiției ale Președinției Române la Consiliul UE în fața Comisiei LIBE

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția română a Consiliului UE a reușit amendarea definitivă a normelor privind dimensiunea autovehiculelor grele în scopul salvării de vieți omenești și protecției mediului

Published

on

Camioanele cu cabine rotunjite sunt prevăzute să ajungă pe drumurile europene începând cu 1 septembrie 2020, Consiliul aprobând astăzi introducerea mai rapidă modelului mai sigur și mai ecologic și încheind, totodată, procedura legislativă, potrivit unui comunicat.

Decizia adoptată de miniștri modifică normele privind dimensiunea maximă a camioanelor, devansând data care permite o lungime mai mare pentru o parte frontală mai rotunjită, fără a se reduce spațiul pentru încărcătură. La 12 februarie 2019, președinția română și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu.

,,Această nouă generație de cabine va fi mai sigură, mai eficientă din punctul de vedere al consumului de combustibil și mai confortabilă pentru șoferi. Deci este o veste bună pentru toți participanții la trafic și pentru mediu”, declară Răzvan Cuc, ministrul român al transporturilor

Partea frontală mai alungită a cabinei va reduce unghiurile moarte ale șoferilor, astfel încât aceștia vor avea o mai bună vizibilitate asupra utilizatorilor vulnerabili ai drumurilor, cum ar fi pietonii și bicicliștii. Aceasta va reduce totodată pagubele sau vătămările corporale ale altor participanți la trafic produse în caz de coliziune. Potrivit estimărilor Comisiei, acest lucru ar putea duce la salvarea a până la 500 de vieți pe an, în principal în rândul pietonilor și al bicicliștilor din zonele urbane.

Se preconizează că rezistența redusă a aerului va scădea consumul de combustibil cu până la 10%. Reducerea emisiilor va contribui la combaterea schimbărilor climatice.

Înainte de a putea fi introduse pe piață, cabinele aerodinamice trebuie să îndeplinească cerințele de omologare de tip necesare. Acestea vor intra în vigoare până la 1 noiembrie 2019.

Lungimea suplimentară permisă poate fi utilizată numai pentru îmbunătățirea aerodinamicii cabinei, și nu pentru a spori capacitatea de încărcare a vehiculului.

Continue Reading

#RO2019EU

România, aflată la cârma Consiliului UE, a facilitat adoptarea ultimelor patru dosare rămase din pachetul legislativ care va contribui la realizarea Uniunii Energetice și la reducerea vulnerabilității europene în relație cu Rusia

Published

on

Președinția română a Consiliului UE a facilitat adoptarea, astăzi, a celor patru dosare rămase din Pachetul „Energie curată pentru toți europenii” care vor contribui la realizarea Uniunii Energetice, proiect lansat de Comisia Juncker în 2015 pentru reducerea vulnerabilității UE în acest sector, potrivit unui comunicat. 

UE a finalizat revizuirea cadrului său de politică energetică, care prevede condițiile prealabile de reglementare pentru tranziția către o energie curată și așază UE pe calea către îndeplinirea angajamentelor asumate în cadrul Acordului de la Paris.

Noile legi adoptate astăzi includ un regulament și o directivă privind energia electrică, care îmbunătățesc interconectarea, flexibilitatea și orientarea către consumator ale pieței energiei electrice a UE.

Regulamentul privind pregătirea pentru riscuri în sectorul energiei electrice va garanta siguranța alimentării cu energie electrică în situații de criză. Pachetul include, de asemenea, o revizuire a rolului și a funcționării ACER, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei.

De ce este necesară Uniunea Energetică?

Uniunea Energetică este strategia UE de a asigura alimentarea și producția de energie ieftină, sigură din punct de vedere al surselor și sustenabilă în raport cu obiectivele pentru mediu în interesul cetățenilor și companiilor europene. 

UE, în calitate de mare consumator, este vulnerabilă din punct de vedere al securității energetice în raport cu Federația Rusă, privit din perpectiva heterogenității intereselor statelor membre vis-a-vis de un furnizor care folosește factorul prim, economic, pentru îndeplinirea unor obiective politice. 

Mai exact, UE este cel mai mare importator de energie din lume, cheltuind 350 de miliarde de euro anual pentru aprovizionarea cu energie. În plus, blocul cumpără mai mult de jumătate din energia consumată de la țări terțe, bazându-se pe un număr limitat de furnizori. 

În acest sens, Comisia Europeană a pregătit un cadru legislativ prin care UE să devină mai puțin vulnerabilă în domeniul energiei prin Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii, lansat în 2016.

Cele 8 acte legislative au următoarele obiective: prioritizarea eficienței energetice, obținerea statutului de lider mondial în producția de energie regenerabilă, îndeplinirea obiectivelor privind diversificarea resurselor energetice până în 2030 și punerea la dispoziție a unor condiții echitabile pentru consumatori. 

Pachetul Energie Curată pentru Toți Europenii cuprinde 8 dosare legislative care contribuie la conturarea uniunii energetice și la îndeplinirea angajamentelor asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris: energie regenerabilă, patru dosare pe electricitate, guvernanța UE, eficiență energetică și clădiri performante din punct de vedere energetic. 

Având în vedere că patru acte legislative au intrat deja în vigoare, adoptarea de astăzi a celor patru dosare rămase reprezintă finalizarea pachetului. Acestea vor intra în vigoare după publicarea lor în Jurnalul Oficial.

Continue Reading

#RO2019EU

România și-a îndeplinit un obiectiv important la nivelul UE: La București a fost adoptată Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră

Published

on

© MAE/ Facebook

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost adoptată marţi în cadrul unei conferinţe ministeriale, găzduită de ministrul pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, şi comisarul european pentru Mediu, afaceri maritime şi pescuit, Karmenu Vella.

Evenimentul, co-organizat şi co-finanţat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Comisia Europeană, cu sprijinul Ministerului pentru Mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, a reunit înalţi oficiali din statele litorale – Bulgaria, Georgia, Rusia, Turcia, Ucraina – şi Republica Moldova, reprezentanţi ai celor mai importante organizaţii regionale din zona Mării Negre şi ai unor instituţii financiare internaţionale.

“Agenda maritimă comună adoptată cu prilejul conferinţei ministeriale reflectă priorităţile statelor litorale şi ale Republicii Moldova în domenii subsumate economiei albastre – afaceri maritime, pescuit şi acvacultură, cercetare şi inovare, conectivitate, protecţia mediului, turism, educaţie, formare şi dezvoltare competenţe”, se arată într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe remis CaleaEuropeană.ro.

”Astăzi a fost adoptată, la București ,Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră, obiectiv important al Preşedinţiei române a Consiliului UE”, a scris MAE și pe Facebook.

Potrivit sursei citate, documentul va reprezenta cadrul pentru implementarea, pe baze voluntare, de către actori din mediile public, privat, ştiinţific şi din rândul societăţii civile, de proiecte naţionale şi regionale în domeniile economiei albastre, precum şi pentru atragerea de fonduri europene şi investiţii internaţionale în zona Mării Negre.

“Prin adoptarea Agendei maritime comune, Marea Neagră se alătură celorlalte bazine maritime învecinate cu Uniunea Europeană care au optat pentru o abordare integrată, coerentă în vederea dezvoltării economiei albastre simultan cu păstrarea unei mări cât mai curate, aspecte evidenţiate atât de comisarul european Karmenu Vella, cât şi de ministrul Ştefan-Radu Oprea. În intervenţia sa, ministrul Ştefan-Radu Oprea a subliniat prioritatea acordată de România, îndeosebi în contextul deţinerii Preşedinţiei Consiliului UE, intensificării cooperării regionale la Marea Neagră, cu sprijinul activ al Uniunii Europene. Ministrul român a evidenţiat abordarea pragmatică, bottom-up care stă la baza Agendei. A amintit, în acest sens, că documentul a fost elaborat în urma consultărilor cu actorii relevanţi din regiune şi a fost consolidat pe parcursul unui proces intens de negociere între cele şapte state participante – proces care a fost sprijinit activ de Comisia Europeană”, mai menţionează comunicatul.

Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră a fost elaborată în urma unui proces de consultări și negocieri care a avut loc pe parcursul a peste 18 luni. Astfel, în cadrul Facilității pentru creşterea albastră în regiunea Mării Negre (inițiativă lansată de Comisia Europeană, în noiembrie 2017), statele litorale și Republica Moldova au organizat ateliere naționale multi-stakeholders, în cadrul cărora au fost cartografiate nevoile, priorităţile şi proiectele fiecărei țări în domeniile subsumate economiei albastre. Atelierul național al României a avut loc la 6 iulie 2018, la București. Acest proces de consultări a culminat cu organizarea, la 19 martie 2019, la Istanbul, a unui atelier regional care a reunit cca. 200 actori din zona Mării Negre.

Statele litorale și Republica Moldova au exprimat, în mod oficial, sprijinul politic pentru lansarea Agendei, prin adoptarea, cu prilejul unei reuniuni ministeriale desfășurate sub patronajul şi în prezența comisarului Karmenu Vella, a Declarației miniștrilor responsabili cu infrastructura privind Agenda maritimă comună pentru Marea Neagră (Burgas, 31 mai 2018), pe durata Președinției bulgare a Consiliului UE.

Primul proiect al Agendei a fost elaborat pe baza concluziilor atelierelor naționale și a modelelor utilizate în alte bazine maritime ale UE. Proiectul de Agendă a fost completat și dezvoltat ulterior, pe parcursul a peste șase luni de negocieri între cele șapte state participante. La aceste negocieri, România a fost reprezentată de Ministerul Afacerilor Externe, care este punct focal pentru creșterea albastră la Marea Neagră. Mandatul MAE a fost elaborat pe baza contribuțiilor aduse de ministerele și autoritățile relevante din România, în cadrul unui proces constant de coordonare și consultare inter-instituțională.

Adoptarea Agendei maritime comune este subsumată Sinergiei Mării Negre și reprezintă un nou pas în implementarea acesteia.

Continue Reading

Referendumul național din 26 mai

#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Dragi români,Cu toții ne dorim să trăim într-o țară în care hoții și corupții stau la pușcărie, nu în fruntea statului. Pe 26 mai, să spunem răspicat DA pentru România europeană, DA pentru România pe care o iubim, țara oamenilor cinstiți și integri, în care nimeni nu este mai presus de lege. Votați DA la referendum și nu îi lăsați pe alții să decidă în locul vostru! Românii votează pentru că românii contează!#DAlaReferendum #RomaniiVoteaza #RomaniiConteaza

Publicată de Klaus Iohannis pe Joi, 16 mai 2019

”Alege-ți viitorul” – dedataastavotez.eu

Advertisement
Advertisement
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending