Connect with us

U.E.

Turcia ignoră votul Parlamentului European privind suspendarea negocierilor de aderare a țării la UE, venit pe fondul derapajelor democratice grave sub regimul autoritar al președintelui Erdoğan

Published

on

În urma anilor de regres politic și democratic, Parlamentul European a recomandat, într-un vot fără caracter obligatoriu, suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Turcia a respins votul ca fiind lipsit de sens. Votul din plenul de la Strasbourg a venit pe fondul prezentării unui raport referitor la situația gravă a derapajelor democratice din Turcia de către eurodeputatul olandez Kati Piri (S&D), care a dorit să afle răspunsul instituțiilor europene la această stare de fapt periculoasă din statul vecin.

Kati Piri a declarat că solicitările repetate ale Europei pentru respectarea drepturilor fundamentale au fost ignorate de guvernul turc, într-un atac la guvernarea autoritară a președintelui Recep Tayyip Erdoğan:

,,Dacă UE își ia propriile valori în serios, nu este posibilă nicio altă concluzie decât suspendarea formală a discuțiilor privind integrarea în UE. Apelurile noastre repetate de a respecta drepturile fundamentale au fost ignorate de Ankara. Pe lângă încălcările grave ale drepturilor omului, dezmembrarea statului de drept și faptul că Turcia deține recordul mondial pentru numărul jurnaliștilor aflați în închisoare, constituția recent modificată consolidează autoritarismul lui Erdoğan”, a spus aceasta.

De altfel, eurodeputatul olandez a reacționat dur la adresa președintelui turc într-o postare ulterioară pe Twitter, în care explică de ce este nevoie de suspendarea negocierilor:

,,Este o farsă să continuăm negocierile cu președintele Erdoğan”, a afirmat Piri.


 

În rezoluția adoptată miercuri cu 370 de voturi pentru, 109 împotrivă și 143 abțineri, deputații europeni salută decizia Turciei de anul trecut de a ridica starea de urgență introdusă după încercarea eșuată a loviturii de stat din 2016. Cu toate acestea, regretă că multe dintre puterile acordate președintelui și executivului în urma încercării de lovitură de stat, rămân în vigoare și continuă să limiteze libertatea și drepturile fundamentale ale omului în țară.

,,Parlamentul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația slabă a Turciei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a libertății presei și a luptei împotriva corupției, precum și a sistemului său prezidențial atotputernic”, se arată într-un comunicat al instituției.

De asemenea, deputații europeni își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diminuarea spațiului pentru societatea civilă din țară, deoarece un număr mare de activiști, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului sunt în prezent în închisoare.

,,Având în vedere situația drepturilor omului și noua constituție turcă, Parlamentul European recomandă suspendarea formală a negocierilor actuale de aderare cu Turcia la UE”, se precizează în comunicat. 

Într-o declarație a Ministerului de Externe, Turcia respinge votul Parlamentului European ca fiind “unilateral” și “neîntemeiat”, arată Deutsche Welle.

,,Aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul nostru strategic”, a transmis Ministerul turc de Externe, chemând blocul să organizeze discuții constructive și să modernizeze uniunea vamală.

Însă eurodeputații leagă modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia din 1995 tot de progresele concrete în domeniul democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept. 

,,Deputații consideră că pentru a menține Turcia ancorată economic în UE, posibilitatea de a actualiza Uniunea vamală UE-Turcia din 1995 pentru a include, de exemplu, agricultura și achizițiile publice, trebuie să rămână o opțiune, dar numai dacă există îmbunătățiri concrete în domeniul democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept”, se precizează în comunicatul PE.

De asemenea, PE transmite că rămâne în spatele cetățenilor turci pentru a deschide dialogul politic și democratic, prin intermediul societății civile turce, subliniind că fondurile UE nu trebuie puse la dispoziție prin guvernul de la Ankara, ci prin organizațiile neguvernamentale pentru ,,apărătorii drepturilor omului, studenții și jurnaliștii pentru a promova și proteja valorile și principiile democratice”.

Concluziile cuprinse în rezoluția PE oglindesc descoperirile autoarei raportului privind situația din Turcia, care a afirmat:

,,Îmi dau seama că suspendarea discuțiilor de aderare nu este un pas care să-i ajute pe democrații Turciei. Pentru aceasta, liderii UE trebuie să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a exercita mai multă presiune asupra guvernului turc. Prin urmare, Parlamentul solicită să fie puse la dispoziție fonduri dedicate pentru sprijinirea societății civile, a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului din Turcia. În plus, modernizarea uniunii vamale trebuie să rămână condiționată de îmbunătățiri clare în domeniul drepturilor omului. Și trebuie depuse mai multe eforturi în programele de schimb de experiențe”, a subliniat Kati Piri pentru plenul PE.

Deschiderea negocierilor în vederea extinderii și modernizării Uniunii vamale UE-Turcia este încă din decembrie 2016 în așteptare pe agenda Consiliului UE.

Rezoluția adoptată de PE ieri are, însă, și accente pozitive.

În ceea ce privește războiul din Siria, rezoluția reamintește rolul important al Turciei în răspunsul la criza migrației și eforturile guvernului de a acorda refugiaților protecție temporară. În opinia PE, țara și populația acesteia au arătat o mare ospitalitate oferind adăpost pentru mai mult de 3,5 milioane de refugiați sirieni. În virtutea acestui fapt, Parlamentul îndeamnă autoritățile din Turcia să respecte principiul nereturnării. 

Deputații europeni mai încurajează Turcia, în textul rezoluției, să îndeplinească toate cele 72 de repere pentru liberalizarea vizelor UE, în beneficiul cetățenilor turci, în special al studenților, cadrelor universitare, reprezentanților întreprinderilor și al persoanelor cu legături de familie în țările UE, potrivit comunicatului PE.

Amintim faptul că Turciei i-a fost acordat statutul de țară candidată în decembrie 1999, iar negocierile de aderare au fost deschise în octombrie 2005. În cadrul negocierilor de aderare, 16
capitolele au fost deschise până în prezent și una dintre acestea a fost închis provizoriu. Guvernul turc și-a reiterat angajamentul față de aderarea la UE, dar acest lucru nu a fost însoțit de măsuri și reforme corespunzătoare. Dimpotrivă, Turcia se îndepărtează de Uniunea Europeană, prin măsurile disproporționate luate pentru destrămarea miscării Gülen după lovitura de stat eșuată, din 2016, traduse prin concedierile, arestările și detențiile pe scară largă, la care se adaugă transferarea unor puteri executive suplimentare președintelui statului care amenință separarea puterilor în stat. Toate aceste lucruri continuă să ridice probleme serioase. În condițiile actuale, nu se ia în considerare deschiderea unor noi capitole de negociere. 

PARLAMENTUL EUROPEAN

Fact-checking Day. Parlamentul European reamintește cetățenilor importanța verificării informațiilor în contextul COVID-19: Răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase în astfel de perioade

Published

on

Parlamentul European a făcut joi apel la cetățeni să acorde o atenție deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informațiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de coronavirus.

”Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, citat de Agerpres, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.

”În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, mai este precizat în sursa amintită mai sus.

De altfel, instituțiile europene au avertizat în mod repetat ”în ceea ce privește riscurile legate de tentativele de dezinformare și de escrocheriile online. Pentru a sprijini informațiile veridice și fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziția publicului informații cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, mai precizează Parlamentul European în comunicat.

”Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei <<alternative>> din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază legislativul european.

Vicepreşedinta Parlamentului European Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.

Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a precizat eurodeputatul, citată în comunicat.

Aceasta a subliniat că ”în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.

Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European ”lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”

La rândul său, vicepreședintele Parlamentului Othmar Karas (PPE, AT) a insistat că ”afirmațiile false sunt ușor de verificat. Dovada solidarității UE este ușor de găsit. UE are competențe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre și UE în ansamblul său caută modalități de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenți medicali și medici germani se ocupă de pacienți aduși din Italia sau Franța. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecție Italiei și Spaniei. Austria și Franța au trimis Italiei milioane de măști.”

”Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanțarea sistemelor de sănătate, a asistenței medicale sau a acțiunilor de prevenție a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituții ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalități eficiente și rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienți, de personal medical sau de persoane care își pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei.”, a adaugat acesta.

Vicepreședintele Karas a adăugat că „într-o astfel de criză, verificarea informațiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când ii corectam pe cei care greșesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetățenii europeni și societatea democratică pe care am creat-o.”

Continue Reading

ROMÂNIA

România și Comisia Europeană au semnat contractul de finanțare pentru Spitalul Regional Cluj. Investiția de 500 de milioane de euro va fi realizată prin fonduri europene

Published

on

Premierul Ludovic Orban a anunţat în deschiderea şedinţei de Guvern de joi, 2 aprilie, că a fost semnat contractul pentru finanţarea construcţiei Spitalului Regional Cluj.

“Aş vrea să felicit Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Sănătăţii pentru faptul că au reuşit accelerarea procedurilor şi s-a ajuns la un deznodământ fericit şi anume semnarea contractului de finanţare pentru Spitalul Regional Cluj, o investiţie de aproximativ 500 de milioane de euro. La nivelul Comisiei Europene a fost aprobat şi contractul de finanţare pentru construcţia Spitalului Regional Iaşi”, a declarat Orban.

“Astăzi vă anunţ că am semnat contractul de finanţare pentru demararea construcţiei Spitalului Regional de Urgenţă Cluj, una dintre cele mai mari investiţii din zona de vest a ţării. Investiţia este realizată din fonduri europene, prin Program Operaţional Regional, Axa 14”, a precizat şi ministrul Dezvoltării, Ion Ştefan.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, contractul de finanțare prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 are ca principale obiective specifice:

  • construcția și dotarea Spitalului Regional de Urgență Cluj;
  • crearea unei rețele de spitale regionale de urgență integrate fizic și funcțional către pacienți;
  • restructurarea spitalelor regionale de urgență din România, astfel încât acestea să trateze cele mai complexe cazuri într-o abordare multidisciplinară, eficientă și sigură din punct de vedere clinic;
  • reducerea inegalităților în starea de sănătate a populației, în special în zonele rurale și în zonele izolate sau defavorizate din punct de vedere economic (de exemplu, Regiunea Nord-Vest și Cluj), prin diagnosticarea precoce și tratarea cu succes a condițiilor mai puțin grave.

Toate aceste obiective vor conduce la scăderea numărului de persoane cu nevoi medicale, la îmbunătățirea accesului populației, în special pentru grupurile de pacienți vulnerabili, la servicii de spital acut secundar și terțiar de înaltă calitate, sporind, astfel, starea generală de sănătate a populației din județul Cluj și din regiunea de nord-vest a României.

Spitalul Regional Cluj, cea mai mare investiție realizată cu fonduri europene care se realizează în regiunea Ardealului, va fi construit în cartierul Comuna Florești, cu o durată de implementare de 107 luni, se va constitui într-un complex de construcții cu 7 etaje (inclusiv subsolul, parterul și 5 etaje superioare) și va avea 849 de paturi. Obiectivul va beneficia de un heliport și de o parcare subterană independentă (cu două etaje), care adaugă un subsol suplimentar la întreaga construcție. Suprafața totală construită a spitalului va fi de aproximativ 151,891 m2, iar amprenta clădirii este de 27.340 m2.

Continue Reading

Dan Motreanu

Covid-19: Eurodeputatul Dan Motreanu, scrisoare către Comisia Europeană prin care solicită sprijinirea sectorul agroalimentar din România pentru evitarea unei crize

Published

on

© Dan Motreanu/ Facebook

Eurodeputatul Dan Motreanu (PNL, PPE) solicită Comisiei Europene să sprijine prin măsuri de criză sectorul agroalimentar din România și Uniunea Europeană pentru evitarea unei crize alimentare, potrivit unei postări pe Facebook. 

„În prezent, sectorul agricol se confruntă cu reducerea cererii din partea sectorului restaurantelor, hotelurilor, fast-food-urilor și cafenelelor, iar forța de muncă necesară pentru activitățile agricole este în scădere. Perturbarea liberei circulații a produselor agricole: a semințelor, îngrășămintelor, pieselor de schimb în Uniune, dar și din țările terțe, generează, de asemenea, un impact negativ asupra sectorului agroalimentar. Fermierii au nevoie să știe că sunt sprijiniți pentru a produce în continuare alimente de bună calitate, care să ajungă la timp pe mesele tuturor cetățenilor europeni, la un preț accesibil”, precizează Dan Motreanu. 

Politicianul PNL informează că, într-o scrisoare pe care i-a adresat-o comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, susținută și semnată de peste 20 de colegi eurodeputați, a subliniat că în România și celelate state membre UE funcționarea continuă și eficientă a lanțului de aprovizionare agroalimentar este „esențială pentru asigurarea securității și siguranței alimentare și evitarea unei crize alimentare”.

„Avem nevoie de decizii urgente și eficiente care să vină în sprijinul agricultorilor europeni. Măsurile adoptate până acum sunt utile, dar insuficiente. Pentru a preveni o deteriorare semnificativă a prețurilor și a evita instabilitatea în piața agricolă ne trebuie decizii curajoase, excepționale, utilizând instrumentele din cadrul politicii agricole comune, care au fost implementate și în timpul altor crize. Avem nevoie, spre exemplu, de despăgubiri pentru producătorii de fructe și legume, chiar dacă nu sunt organizați în asociații sau de sprijin pentru depozitarea privată în sectorul laptelui și al produselor lactate”, susține eurodeputatul. 

Dan Motreanu explică că, în funcție de amploarea pierderilor, de caracterul sezonier al producției și de caracteristicile specifice ale fiecărui sector, măsurile excepționale vor reprezenta instrumente importante de stabilizare a veniturilor fermierilor din toate sectoarele afectate. Astfel, spune acesta, măsurile trebuie să fie flexibile pentru a permite statelor membre să le maximizeze utilizarea în funcție de specificul lor național.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Advertisement
Advertisement

Trending