Connect with us

U.E.

Turcia ignoră votul Parlamentului European privind suspendarea negocierilor de aderare a țării la UE, venit pe fondul derapajelor democratice grave sub regimul autoritar al președintelui Erdoğan

Published

on

În urma anilor de regres politic și democratic, Parlamentul European a recomandat, într-un vot fără caracter obligatoriu, suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Turcia a respins votul ca fiind lipsit de sens. Votul din plenul de la Strasbourg a venit pe fondul prezentării unui raport referitor la situația gravă a derapajelor democratice din Turcia de către eurodeputatul olandez Kati Piri (S&D), care a dorit să afle răspunsul instituțiilor europene la această stare de fapt periculoasă din statul vecin.

Kati Piri a declarat că solicitările repetate ale Europei pentru respectarea drepturilor fundamentale au fost ignorate de guvernul turc, într-un atac la guvernarea autoritară a președintelui Recep Tayyip Erdoğan:

,,Dacă UE își ia propriile valori în serios, nu este posibilă nicio altă concluzie decât suspendarea formală a discuțiilor privind integrarea în UE. Apelurile noastre repetate de a respecta drepturile fundamentale au fost ignorate de Ankara. Pe lângă încălcările grave ale drepturilor omului, dezmembrarea statului de drept și faptul că Turcia deține recordul mondial pentru numărul jurnaliștilor aflați în închisoare, constituția recent modificată consolidează autoritarismul lui Erdoğan”, a spus aceasta.

De altfel, eurodeputatul olandez a reacționat dur la adresa președintelui turc într-o postare ulterioară pe Twitter, în care explică de ce este nevoie de suspendarea negocierilor:

,,Este o farsă să continuăm negocierile cu președintele Erdoğan”, a afirmat Piri.


 

În rezoluția adoptată miercuri cu 370 de voturi pentru, 109 împotrivă și 143 abțineri, deputații europeni salută decizia Turciei de anul trecut de a ridica starea de urgență introdusă după încercarea eșuată a loviturii de stat din 2016. Cu toate acestea, regretă că multe dintre puterile acordate președintelui și executivului în urma încercării de lovitură de stat, rămân în vigoare și continuă să limiteze libertatea și drepturile fundamentale ale omului în țară.

,,Parlamentul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația slabă a Turciei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a libertății presei și a luptei împotriva corupției, precum și a sistemului său prezidențial atotputernic”, se arată într-un comunicat al instituției.

De asemenea, deputații europeni își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diminuarea spațiului pentru societatea civilă din țară, deoarece un număr mare de activiști, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului sunt în prezent în închisoare.

,,Având în vedere situația drepturilor omului și noua constituție turcă, Parlamentul European recomandă suspendarea formală a negocierilor actuale de aderare cu Turcia la UE”, se precizează în comunicat. 

Într-o declarație a Ministerului de Externe, Turcia respinge votul Parlamentului European ca fiind “unilateral” și “neîntemeiat”, arată Deutsche Welle.

,,Aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul nostru strategic”, a transmis Ministerul turc de Externe, chemând blocul să organizeze discuții constructive și să modernizeze uniunea vamală.

Însă eurodeputații leagă modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia din 1995 tot de progresele concrete în domeniul democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept. 

,,Deputații consideră că pentru a menține Turcia ancorată economic în UE, posibilitatea de a actualiza Uniunea vamală UE-Turcia din 1995 pentru a include, de exemplu, agricultura și achizițiile publice, trebuie să rămână o opțiune, dar numai dacă există îmbunătățiri concrete în domeniul democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept”, se precizează în comunicatul PE.

De asemenea, PE transmite că rămâne în spatele cetățenilor turci pentru a deschide dialogul politic și democratic, prin intermediul societății civile turce, subliniind că fondurile UE nu trebuie puse la dispoziție prin guvernul de la Ankara, ci prin organizațiile neguvernamentale pentru ,,apărătorii drepturilor omului, studenții și jurnaliștii pentru a promova și proteja valorile și principiile democratice”.

Concluziile cuprinse în rezoluția PE oglindesc descoperirile autoarei raportului privind situația din Turcia, care a afirmat:

,,Îmi dau seama că suspendarea discuțiilor de aderare nu este un pas care să-i ajute pe democrații Turciei. Pentru aceasta, liderii UE trebuie să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a exercita mai multă presiune asupra guvernului turc. Prin urmare, Parlamentul solicită să fie puse la dispoziție fonduri dedicate pentru sprijinirea societății civile, a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului din Turcia. În plus, modernizarea uniunii vamale trebuie să rămână condiționată de îmbunătățiri clare în domeniul drepturilor omului. Și trebuie depuse mai multe eforturi în programele de schimb de experiențe”, a subliniat Kati Piri pentru plenul PE.

Deschiderea negocierilor în vederea extinderii și modernizării Uniunii vamale UE-Turcia este încă din decembrie 2016 în așteptare pe agenda Consiliului UE.

Rezoluția adoptată de PE ieri are, însă, și accente pozitive.

În ceea ce privește războiul din Siria, rezoluția reamintește rolul important al Turciei în răspunsul la criza migrației și eforturile guvernului de a acorda refugiaților protecție temporară. În opinia PE, țara și populația acesteia au arătat o mare ospitalitate oferind adăpost pentru mai mult de 3,5 milioane de refugiați sirieni. În virtutea acestui fapt, Parlamentul îndeamnă autoritățile din Turcia să respecte principiul nereturnării. 

Deputații europeni mai încurajează Turcia, în textul rezoluției, să îndeplinească toate cele 72 de repere pentru liberalizarea vizelor UE, în beneficiul cetățenilor turci, în special al studenților, cadrelor universitare, reprezentanților întreprinderilor și al persoanelor cu legături de familie în țările UE, potrivit comunicatului PE.

Amintim faptul că Turciei i-a fost acordat statutul de țară candidată în decembrie 1999, iar negocierile de aderare au fost deschise în octombrie 2005. În cadrul negocierilor de aderare, 16
capitolele au fost deschise până în prezent și una dintre acestea a fost închis provizoriu. Guvernul turc și-a reiterat angajamentul față de aderarea la UE, dar acest lucru nu a fost însoțit de măsuri și reforme corespunzătoare. Dimpotrivă, Turcia se îndepărtează de Uniunea Europeană, prin măsurile disproporționate luate pentru destrămarea miscării Gülen după lovitura de stat eșuată, din 2016, traduse prin concedierile, arestările și detențiile pe scară largă, la care se adaugă transferarea unor puteri executive suplimentare președintelui statului care amenință separarea puterilor în stat. Toate aceste lucruri continuă să ridice probleme serioase. În condițiile actuale, nu se ia în considerare deschiderea unor noi capitole de negociere. 

COMISIA EUROPEANA

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

Published

on

© Comisia Europeană în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis să deschidă proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva României și a altor șapte țări membre UE (Croația, Finlanda, Grecia, Letonia, Luxemburg, Portugalia și Spania) deoarece acestea nu au transpus corect normele UE privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal [Directiva (UE) 2017/1371].

Potrivit unui comunicat al instituției, aceste norme, care fac parte din strategia globală a Comisiei de combatere a fraudei, protejează bugetul UE prin armonizarea definițiilor, a sancțiunilor, a normelor de competență și a termenelor de prescripție legate de fraudă și de alte infracțiuni care aduc atingere intereselor financiare ale UE.

O transpunere adecvată a acestor norme de către statele membre este necesară pentru a permite Parchetului European să desfășoare investigații și urmăriri penale eficiente.

Termenul de transpunere a directivei în dreptul intern a expirat la 6 iulie 2019.

În raportul său de transpunere a directivei din 6 septembrie 2021, Comisia a identificat o serie de probleme de conformitate. Acesta arată că sunt necesare îmbunătățiri, în special pentru a asigura transpunerea coerentă a definițiilor infracțiunilor și a răspunderii – și a sancțiunilor – persoanelor juridice și fizice.

Cele opt state membre notificate joi de Comisia Europeană au acum la dispoziție două luni pentru a clarifica măsurile pe care le-au luat pentru a asigura transpunerea corectă și completă a directivei.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

Published

on

© Reprezentanța Comisiei Europene în România/ Facebook

Comisia Europeană a decis joi să trimită România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene din două motive: nerespectarea normelor UE privind combaterea poluării industriale și neîndeplinirea obligației de a adopta un program de control al poluării atmosferice.

În primul caz, România nu a asigurat funcționarea a trei instalații industriale cu deținerea unei autorizații valabile în temeiul Directivei privind emisiile industriale (Directiva 2010/75/UE) pentru a preveni sau a reduce poluarea. În al doilea caz, România nu și-a adoptat primul program național de control al poluării atmosferice în temeiul Directivei (UE) 2016/2284 privind reducerea emisiilor naționale de anumiți poluanți atmosferici (”Directiva PNE”).

Pactul verde european, care orientează UE către eliminarea poluării, pune accentul pe reducerea poluării aerului, unul dintre principalii factori care afectează sănătatea umană. Punerea în aplicare pe deplin a legislației UE este esențială pentru a proteja în mod eficace sănătatea umană și mediul natural.

Directiva privind emisiile industriale stabilește norme menite să prevină și să reducă emisiile industriale nocive în aer, apă și sol și să prevină generarea de deșeuri. În temeiul directivei, instalațiile industriale trebuie să dețină autorizații pentru a putea funcționa. În absența unei autorizații, nu poate fi verificată respectarea valorilor-limită de emisie, iar riscurile pentru mediu și sănătatea umană nu pot fi evitate în mod eficace. Trei instalații industriale din România nu dețin încă o autorizație care să garanteze că emisiile lor în aer nu depășesc valorile-limită de emisie stabilite de legislația UE.

Potrivit unui comunicat al instituției europene, în temeiul Directivei PNE, statele membre au obligația să elaboreze, să adopte și să pună în aplicare programe naționale de control al poluării atmosferice. Programele respective ar trebui să cuprindă măsuri pentru atingerea unor niveluri de calitate a aerului care nu generează efecte negative semnificative sau riscuri pentru sănătatea umană și pentru mediu. Directiva prevede angajamente de reducere a emisiilor statelor membre în ceea ce privește cinci poluanți atmosferici (dioxid de sulf, oxizi de azot, compuși organici volatili nemetanici, amoniac și particule fine în suspensie – PM2,5). Statele membre trebuie să transmită anual rapoarte privind acești poluanți. România ar fi trebuit să transmită Comisiei primul său program național de control al poluării atmosferice până la 1 aprilie 2019, însă programul respectiv nu a fost încă adoptat.

În primul caz, înainte de a trimite România în fața Curții pentru nerespectarea Directivei privind emisiile industriale, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2018, o scrisoare suplimentară de punere în întârziere în iulie 2019 și un aviz motivat în iulie 2020.

În al doilea caz, înainte de a trimite România în fața Curții de Justiție pentru nerespectarea Directivei PNE, Comisia a adresat țării o scrisoare de punere în întârziere în februarie 2020 și un aviz motivat în octombrie 2020.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

Published

on

© Administrația Prezidențială

Comisia Europeană a plătit joi României 1,8 miliarde de euro sub formă de prefinanțare, echivalentul a 13% din alocarea de granturi pentru această țară în cadrul mecanismului de redresare și de reziliență (RRF), informează executivului european într-un comunicat. Plata prefinanțării va contribui la demararea punerii în aplicare a măsurilor de investiții și de reformă prevăzute în planul de redresare și de reziliență al României.

România urmează să primească în total 29,2 miliarde EUR, constând în 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi, pe durata de viață a planului său.

Acest anunț vine după ce Guvernul a aprobat la 10 noiembrie primele două documente pentru demararea Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al Românieidouă memorandumuri prin care Guvernul a mandatat Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi Ministerul Finanţelor să semneze Acordul privind contribuţia financiară nerambursabilă şi Acordul de împrumut dintre Comisia Europeană şi România. De asemenea, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a semnat la 27 noiembrie acordul de împrumut prin Mecanismul de Redresare și Reziliență între Comisia Europeană și România, de aproximativ 15 miliarde de euro.

Noul guvern PNL – PSD – UDMR a stabilit că PNRR este “axul” programului de guvernare asumat de cele trei formațiuni.

Consiliul Uniunii Europene a aprobat la 28 octombrie, în mod oficial, Planul Național de Redresare și Reziliență al României, prin care țara noastră va putea accesa 29,2 miliarde de euro.

Aprobarea planului de către Consiliu va permite plata a 3,8 de miliarde de euro către România sub formă de prefinanțare, sumă ce reprezintă 13% din suma nerambursabilă alocată României și ar putea fi primită până la finalul anului în curs, în perioada noiembrie – decembrie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a dat undă verde, la București, Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) prin intermediul căruia România va putea beneficia de 29,2 miliarde de euro, granturi și împrumuturi, pentru a-și redresa economia și a-și construi reziliența ca urmare a pandemiei, printr-o tranziție verde și digitală

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR). România a fost al 20-lea stat membru care a primit undă verde din partea executivului european pentru PNRR.

Citiți și INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

Dintre cele 15 componente, finanțările cele mai mari sunt acordate, de departe, domeniilor transporturilor (7,6 miliarde de euro), educației (3,6 miliarde de euro), sănătății (2,45 miliarde de euro), renovării clădirilor (2,2 miliarde de euro), tranziției verzi și digitale la nivel local (2,12 miliarde de euro), sistemelor publice digitale (1,89 miliarde de euro) și energiei (1,614 miliarde de euro).

MRR – care se află în centrul NextGenerationEU de 750 de miliarde de euro – va oferi până la 672,5 miliarde EUR (în prețuri curente) pentru a sprijini investițiile și reformele în întreaga UE. În cadrul acestui Mecanism, planurile naționale trebuie să repartizeze cel puțin 37% din cheltuieli pe proiecte care sunt în conformitate cu obiectivul UE pentru 2050 de reducere netă la zero a emisiilor de gaze cu efect de seră, respectiv 20% pe digitalizare.

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 41 % din suma totală măsurilor de sprijinire a tranziției verzi.

Printre măsurile de sprijinire a asigurării tranziției verzi a României se numără investiții pentru modernizarea căilor ferate (3,9 miliarde de euro), o mai mare eficiență energetică în clădiri private și publice (2,7 miliarde de euro), construirea și renovarea infrastructurii spitalelor publice (2 miliarde de euro).

În evaluarea sa, Comisia a constatat că planul României alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale. 

Printre acestea se numără și investiții cheie în sectoarele public și privat, precum implementarea cărții electronice de identitate pentru cetățenii români (200 milioane de euro), digitalizarea învățământului (1,1 miliarde de euro) și a întreprinderilor (500 milioane de euro), securitatea cibernetică (172 de milioane de euro), proiecte europene de interes strategic (ICPEI) – micro-electronică (564 de milioane de euro), conectivitate (94 de milioane de euro).

Până în prezent, 26 din cele 27 de state ale Uniunii Europene au trimis la Bruxelles documentele aferente PNRR-urilor22 dintre acestea, inclusiv România, au primit aprobare pentru planurile lor din partea Comisiei Europene, iar majoritatea au primit prefinanțarea prevăzută pentru a demara reformele din cadrul planurilor naționale de redresare și reziliență. Singurul stat care nu a depus planul său național de redresare este Olanda.

În următorii ani, României îi vor reveni aproape 80 de miliarde de euro din fondul de redresare și din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, conform negocierilor conduse de președintele Klaus Iohannis la Consiliul European din 17-21 iulie 2020. Acestea vor fi distribuite astfel: 29,2 miliarde din Mecanismul de Redresare și Reziliență din cadrul NGEU (reprezentând 4,52% din acest instrument), 28,22 miliarde din fondurile de coeziune (reprezentând 7,52%), 19,34 miliarde din politica agricolă comună (reprezentând 5,58%) și 1,94 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă (reprezentând 11,09%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
COMISIA EUROPEANA53 seconds ago

Procedura de infringement: Comisia Europeană îndeamnă România și alte șapte țări membre să transpună normele UE de combatere a fraudei împotriva bugetului Uniunii Europene

ROMÂNIA12 mins ago

Schimb de replici România – Rusia la OSCE: Bogdan Aurescu califică drept “eronată” poziția lui Serghei Lavrov conform căreia sistemul antirachetă al NATO din România poate fi folosit pentru lovituri ofensive

COMISIA EUROPEANA24 mins ago

Comisia Europeană trimite România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației UE privind aerul curat și emisiile industriale

COMISIA EUROPEANA33 mins ago

Comisia Europeană a plătit prima tranșă din PNRR: România primește o prefinanțare de 1,8 miliarde de euro

ROMÂNIA1 hour ago

Egiptul a cumpărat 240.000 de tone de grâu din România

U.E.2 hours ago

Liderii a 15 partide conservatoare și de extremă dreapta din UE se reunesc la Varșovia pentru construirea unei mari coaliții în Parlamentul European

INTERNAȚIONAL3 hours ago

SUA și NATO, sprijin pentru integritatea teritorială a Ucrainei: Obiectivul nostru este de a descuraja Rusia de la orice altă acțiune agresivă. Vor exista consecințe grave

Daniel Buda3 hours ago

Comisia ANIT: Daniel Buda, responsabil pentru două proiecte privind bunăstarea animalelor în timpul transportului: Am încredere că vor contribui la identificarea soluțiilor avantajoase pentru fermierii UE

ROMÂNIA3 hours ago

Bogdan Aurescu va solicita la ministeriala OSCE de la Stockholm creșterea eficienței în implementarea mecanismelor de soluționare a conflictelor prelungite din zona Mării Negre

ROMÂNIA4 hours ago

SNSPA și prestigiosul think-tank Atlantic Council au semnat, la Washington, un parteneriat pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre

ROMÂNIA23 hours ago

Klaus Iohannis a decorat cadre medicale, profesori și reprezentați ai societății civile cu prilejul Zilei Naționale a României: O recunoaștere a meritelor oamenilor care aduc cinste țării noastre

MAREA BRITANIE1 day ago

Ziua Națională a României. Ambasadorul Regatului Unit la București: Combaterea problemelor climatice va reprezenta un ”aspect important al cooperării” dintre țările noastre

POLITICĂ1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, îndemn la unitate de Ziua Națională: Marea Unire rămâne cea mai frumoasă pagină din istoria României, o lecție despre coeziune care acum ne este necesară

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 days ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 days ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA4 days ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA4 days ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI7 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Team2Share

Trending