Connect with us

U.E.

Turcia ignoră votul Parlamentului European privind suspendarea negocierilor de aderare a țării la UE, venit pe fondul derapajelor democratice grave sub regimul autoritar al președintelui Erdoğan

Published

on

În urma anilor de regres politic și democratic, Parlamentul European a recomandat, într-un vot fără caracter obligatoriu, suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Turcia a respins votul ca fiind lipsit de sens. Votul din plenul de la Strasbourg a venit pe fondul prezentării unui raport referitor la situația gravă a derapajelor democratice din Turcia de către eurodeputatul olandez Kati Piri (S&D), care a dorit să afle răspunsul instituțiilor europene la această stare de fapt periculoasă din statul vecin.

Kati Piri a declarat că solicitările repetate ale Europei pentru respectarea drepturilor fundamentale au fost ignorate de guvernul turc, într-un atac la guvernarea autoritară a președintelui Recep Tayyip Erdoğan:

,,Dacă UE își ia propriile valori în serios, nu este posibilă nicio altă concluzie decât suspendarea formală a discuțiilor privind integrarea în UE. Apelurile noastre repetate de a respecta drepturile fundamentale au fost ignorate de Ankara. Pe lângă încălcările grave ale drepturilor omului, dezmembrarea statului de drept și faptul că Turcia deține recordul mondial pentru numărul jurnaliștilor aflați în închisoare, constituția recent modificată consolidează autoritarismul lui Erdoğan”, a spus aceasta.

De altfel, eurodeputatul olandez a reacționat dur la adresa președintelui turc într-o postare ulterioară pe Twitter, în care explică de ce este nevoie de suspendarea negocierilor:

,,Este o farsă să continuăm negocierile cu președintele Erdoğan”, a afirmat Piri.


 

În rezoluția adoptată miercuri cu 370 de voturi pentru, 109 împotrivă și 143 abțineri, deputații europeni salută decizia Turciei de anul trecut de a ridica starea de urgență introdusă după încercarea eșuată a loviturii de stat din 2016. Cu toate acestea, regretă că multe dintre puterile acordate președintelui și executivului în urma încercării de lovitură de stat, rămân în vigoare și continuă să limiteze libertatea și drepturile fundamentale ale omului în țară.

,,Parlamentul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația slabă a Turciei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a libertății presei și a luptei împotriva corupției, precum și a sistemului său prezidențial atotputernic”, se arată într-un comunicat al instituției.

De asemenea, deputații europeni își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diminuarea spațiului pentru societatea civilă din țară, deoarece un număr mare de activiști, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului sunt în prezent în închisoare.

,,Având în vedere situația drepturilor omului și noua constituție turcă, Parlamentul European recomandă suspendarea formală a negocierilor actuale de aderare cu Turcia la UE”, se precizează în comunicat. 

Într-o declarație a Ministerului de Externe, Turcia respinge votul Parlamentului European ca fiind “unilateral” și “neîntemeiat”, arată Deutsche Welle.

,,Aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul nostru strategic”, a transmis Ministerul turc de Externe, chemând blocul să organizeze discuții constructive și să modernizeze uniunea vamală.

Însă eurodeputații leagă modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia din 1995 tot de progresele concrete în domeniul democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept. 

,,Deputații consideră că pentru a menține Turcia ancorată economic în UE, posibilitatea de a actualiza Uniunea vamală UE-Turcia din 1995 pentru a include, de exemplu, agricultura și achizițiile publice, trebuie să rămână o opțiune, dar numai dacă există îmbunătățiri concrete în domeniul democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept”, se precizează în comunicatul PE.

De asemenea, PE transmite că rămâne în spatele cetățenilor turci pentru a deschide dialogul politic și democratic, prin intermediul societății civile turce, subliniind că fondurile UE nu trebuie puse la dispoziție prin guvernul de la Ankara, ci prin organizațiile neguvernamentale pentru ,,apărătorii drepturilor omului, studenții și jurnaliștii pentru a promova și proteja valorile și principiile democratice”.

Concluziile cuprinse în rezoluția PE oglindesc descoperirile autoarei raportului privind situația din Turcia, care a afirmat:

,,Îmi dau seama că suspendarea discuțiilor de aderare nu este un pas care să-i ajute pe democrații Turciei. Pentru aceasta, liderii UE trebuie să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a exercita mai multă presiune asupra guvernului turc. Prin urmare, Parlamentul solicită să fie puse la dispoziție fonduri dedicate pentru sprijinirea societății civile, a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului din Turcia. În plus, modernizarea uniunii vamale trebuie să rămână condiționată de îmbunătățiri clare în domeniul drepturilor omului. Și trebuie depuse mai multe eforturi în programele de schimb de experiențe”, a subliniat Kati Piri pentru plenul PE.

Deschiderea negocierilor în vederea extinderii și modernizării Uniunii vamale UE-Turcia este încă din decembrie 2016 în așteptare pe agenda Consiliului UE.

Rezoluția adoptată de PE ieri are, însă, și accente pozitive.

În ceea ce privește războiul din Siria, rezoluția reamintește rolul important al Turciei în răspunsul la criza migrației și eforturile guvernului de a acorda refugiaților protecție temporară. În opinia PE, țara și populația acesteia au arătat o mare ospitalitate oferind adăpost pentru mai mult de 3,5 milioane de refugiați sirieni. În virtutea acestui fapt, Parlamentul îndeamnă autoritățile din Turcia să respecte principiul nereturnării. 

Deputații europeni mai încurajează Turcia, în textul rezoluției, să îndeplinească toate cele 72 de repere pentru liberalizarea vizelor UE, în beneficiul cetățenilor turci, în special al studenților, cadrelor universitare, reprezentanților întreprinderilor și al persoanelor cu legături de familie în țările UE, potrivit comunicatului PE.

Amintim faptul că Turciei i-a fost acordat statutul de țară candidată în decembrie 1999, iar negocierile de aderare au fost deschise în octombrie 2005. În cadrul negocierilor de aderare, 16
capitolele au fost deschise până în prezent și una dintre acestea a fost închis provizoriu. Guvernul turc și-a reiterat angajamentul față de aderarea la UE, dar acest lucru nu a fost însoțit de măsuri și reforme corespunzătoare. Dimpotrivă, Turcia se îndepărtează de Uniunea Europeană, prin măsurile disproporționate luate pentru destrămarea miscării Gülen după lovitura de stat eșuată, din 2016, traduse prin concedierile, arestările și detențiile pe scară largă, la care se adaugă transferarea unor puteri executive suplimentare președintelui statului care amenință separarea puterilor în stat. Toate aceste lucruri continuă să ridice probleme serioase. În condițiile actuale, nu se ia în considerare deschiderea unor noi capitole de negociere. 

Corina Crețu

Eurodeputatul Corina Crețu: Autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii din România

Published

on

© European Union 2016 - Source : EP

Europarlamentarul Corina Creţu a declarat vineri, la Târgu Mureş, că termenul oferit de ministrul Transporturilor pentru finalizarea Autostrăzii Unirii, pentru anul 2027, este foarte lung şi că autostrada Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii.

“Am văzut ieri declaraţia ministrului Transporturilor care spunea că îşi doreşte ca această autostradă să fie terminată în anul 2027. Mi se pare un termen foarte lung, mai ales că la Comisia Europeană, pe vremea când eram comisar european, s-a încheiat programul de infrastructură mare, în 2015, şi deja din anul 2016 am oferit autorităţilor române, celor opt miniştri ai Transporturilor care s-au perindat până în anul 2020, când mi-am încheiat mandatul de comisar, am oferit posibilitatea de a face studiul de fezabilitate şi pregătirea proiectului până în anul 2020, astfel încât acum, anul viitor, să înceapă construcţia. Au fost momente ratate (…). Cred că acest proiect al autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi care este un proiect atât de necesar şi de important, de fapt Ungheni – Iaşi – Târgu Mureş care ar lega şi Republica Moldova şi Moldova noastră de restul ţării şi de Europa, trebuie să devină prioritatea zero a actualei administraţii”, a declarat Corina Creţu, citată de Agerpres.

Eurodeputatul a arătat că, pe fondul pandemiei, au fost ridicate foarte multe restricţii, astfel că autostrada Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională și a amintit sprijinul oferit de Comisia Europeană în perioada în care acesta ocupa poziția de comisar european pentru politică regională.

“Am sperat sincer ca anul 2018, ca Anul Centenarului, să marcheze, mai ales că banii erau, miliarde de euro pe programul de insfrastructură mare. În opinia experţilor noştri de la Comisia Europeană studiul de fezabilitate, studiile de pregătire, acordul de mediu costă cam 70 milioane de euro, banii există şi acum prin Programul Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020. Mai ales acum, din cauza pandemiei s-au ridicat foarte multe restricţii şi de aceea cred că Târgu Mureş – Iaşi trebuie să devină prioritate naţională, trebuie rezolvată şi problema contestaţiilor care nu mai are voie să dureze ani de zile. Toate ţările europene au găsit soluţii ca proiectele pe fonduri europene să fie soluţionate în maximum şase luni, ceea ce în România nu s-a realizat”, a susţinut Corina Creţu. 

Continue Reading

U.E.

Imigranții ilegali din Grecia, sprijiniți cu 2000 de euro de persoană pentru reîntoarcea voluntară în țara de origine

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Programul pentru reîntoarcea voluntară a migranților în țara de origine,  susținut de Uniunea Europeană, a fost reactivat de Ministerul Migrației din Grecia după ce schema fusese suspendată din cauza pandemiei de coronavirus, informează EUobserver și portalul infomigrants.net, care citează ANSA.

În ciuda unui nivel scăzut de noi cazuri COVID-19 în ultimele săptămâni de la deschiderea granițelor Greciei pentru turiști, guvernul de la Atena a decis să avanseze cu redeschiderea aplicațiior din cadrul programului său pentru întoarcerea voluntară a migranților în țara de origine.

Potrivit ministrului grec al migrației, decizia vine pe fondul reluării deportărilor forțate pentru migranții care nu sunt eligibili pentru azil, iar primele zboruri de repatriere sunt așteptate „în săptămânile următoare”.

„În urma reluării deportărilor forțate, ne propunem să programăm primele zboruri ale celor care au optat pentru întoarcerea voluntară în săptămânile următoare”, a declarat reporterilor ministrul migrației, Notis Mitarakis. „Punem în aplicare o politică de imigrație strictă, dar corectă, iar obiectivul nostru este decongestionarea insulelor și a întregii țări în urma creșterii fluxurilor migratorii care a avut loc în ultimii ani”, a explicat Mitarakis.

Schema face parte din Programul de returnare și reintegrare voluntară asistată (AVRR), care este finanțat de Uniunea Europeană și a fost pus în aplicare în contextul decongestionării centrelor de recepție din insulele supraaglomerate din Grecia. Anunțată inițial, la începutul lunii martie, în timpul unei vizite a comisarului european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, inițiativa de returnare voluntară a fost suspendată din cauza măsurilor de urgență puse în aplicare pentru limitarea răspândirii COVID-19 și închiderea frontierelor.

Programul oferă fiecărui solicitant eligibil 2.000 de euro (2.250 USD) pentru a sprijini procesul de returnare. Pe baza finanțărilor existente, programul poate acoperi până la 5.000 de solicitanți.

AVRR este coordonat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Potrivit OIM, AVRR a ajutat aproximativ 1.600 de oameni să se întoarcă în Pakistan, Afganistan, Georgia, Iran și Irak din septembrie 2019.

Continue Reading

ROMÂNIA

Eurostat: România, al optulea producător de bere la nivelul UE, într-un top condus de Germania în 2019

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

România a fost în 2019 al optulea producător de bere din cele 27 de state membre ale UE, într-un top condus de Germania, arată datele publicate vineri, 7 august, de Eurostat

Anul trecut, peste 34 miliarde de litri de bere cu conținut de alcool au fost produse în UE, conform ultimelor statistici privind producția de bere publicate la începutul acestei săptămâni. Producția de bere a UE a fost echivalentă cu aproximativ 77 litri per cap de locuitor.

În plus, în 2019, UE a produs 1,4 miliarde de litri de bere, care conțineau mai puțin de 0,5% alcool sau nu aveau deloc conținut de alcool.

Germania, producător de top

Printre statele membre ale UE, Germania a fost producătorul de top în 2019, cu o producție de 8,0 miliarde de litri (sau 23% din producția totală a UE). Cu alte cuvinte, aproximativ una din patru beri care conțin alcool produs în UE provin din Germania.

Germania a fost urmată de Polonia și Spania (fiecare 3,9 miliarde litri produși, sau 11%), Olanda (2,5 miliarde litri sau 7%), Belgia (2,4 miliarde litri sau 7%; date din 2017), Franța (2,0 miliarde litri , sau 6%), Cehia (1,9 miliarde litri, sau 6%).

Față de 2018, Lituania a înregistrat cea mai mare creștere a producției de bere care conține alcool (+ 7%), urmată de Spania (+ 6%) și Italia (+ 5%).

În schimb, producția de bere în Olanda a scăzut cu 9%, în Letonia cu 7% și în Slovacia cu 6%.

Olanda, exportator de top

Olanda a exportat 1,9 miliarde litri de bere care conține alcool în 2019. Aceasta a făcut-o cel mai mare exportator de bere din toate statele membre ale UE, înaintea Belgiei (1,7 miliarde litri) și Germaniei (1,6 miliarde litri), urmate de Cehia, Franța și Irlanda ( toate 0,5 mld).

Principalele destinații pentru exportul de bere în țări din afara UE au fost Statele Unite (911 milioane litri, 22%) și Regatul Unit (825 milioane litri, 20%). Au fost urmate de China (364 milioane litri, 9%), Rusia (258 milioane litri, 6%), Canada (193 milioane litri, 5%), Coreea de Sud (184 milioane litri, 4%), Africa de Sud (108 milioane) tone, 3%), Elveția (98 milioane litri, 2%), Australia (92 milioane litri, 2%) și Taiwan (86 milioane litri, 2%).

Berea britanică domină importurile din afara UE

Piața internă a berilor care conțin alcool și care nu sunt produse în UE este marginală. Cu toate acestea, atunci când au importat din țări din afara UE, statele membre au favorizat bere britanică (278 milioane litri, sau 47% din totalul importurilor de bere extra-UE în 2019) și berea mexicană (125 milioane litri, 21%), înaintea berii sârbe ( 61 milioane litri, 10%), berii belaruse (33 milioane litri, 6%), berii americane (19 milioane litri, 3%), berii ucraineene (15 milioane litri, 2%), berii chineze (13 milioane litri, 2%) ) și berii ruse (9 milioane litri, 2%).

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending