Connect with us

U.E.

Turcia ignoră votul Parlamentului European privind suspendarea negocierilor de aderare a țării la UE, venit pe fondul derapajelor democratice grave sub regimul autoritar al președintelui Erdoğan

Published

on

În urma anilor de regres politic și democratic, Parlamentul European a recomandat, într-un vot fără caracter obligatoriu, suspendarea negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană. Turcia a respins votul ca fiind lipsit de sens. Votul din plenul de la Strasbourg a venit pe fondul prezentării unui raport referitor la situația gravă a derapajelor democratice din Turcia de către eurodeputatul olandez Kati Piri (S&D), care a dorit să afle răspunsul instituțiilor europene la această stare de fapt periculoasă din statul vecin.

Kati Piri a declarat că solicitările repetate ale Europei pentru respectarea drepturilor fundamentale au fost ignorate de guvernul turc, într-un atac la guvernarea autoritară a președintelui Recep Tayyip Erdoğan:

,,Dacă UE își ia propriile valori în serios, nu este posibilă nicio altă concluzie decât suspendarea formală a discuțiilor privind integrarea în UE. Apelurile noastre repetate de a respecta drepturile fundamentale au fost ignorate de Ankara. Pe lângă încălcările grave ale drepturilor omului, dezmembrarea statului de drept și faptul că Turcia deține recordul mondial pentru numărul jurnaliștilor aflați în închisoare, constituția recent modificată consolidează autoritarismul lui Erdoğan”, a spus aceasta.

De altfel, eurodeputatul olandez a reacționat dur la adresa președintelui turc într-o postare ulterioară pe Twitter, în care explică de ce este nevoie de suspendarea negocierilor:

,,Este o farsă să continuăm negocierile cu președintele Erdoğan”, a afirmat Piri.


 

În rezoluția adoptată miercuri cu 370 de voturi pentru, 109 împotrivă și 143 abțineri, deputații europeni salută decizia Turciei de anul trecut de a ridica starea de urgență introdusă după încercarea eșuată a loviturii de stat din 2016. Cu toate acestea, regretă că multe dintre puterile acordate președintelui și executivului în urma încercării de lovitură de stat, rămân în vigoare și continuă să limiteze libertatea și drepturile fundamentale ale omului în țară.

,,Parlamentul European își exprimă profunda îngrijorare cu privire la situația slabă a Turciei în ceea ce privește respectarea drepturilor omului, a statului de drept, a libertății presei și a luptei împotriva corupției, precum și a sistemului său prezidențial atotputernic”, se arată într-un comunicat al instituției.

De asemenea, deputații europeni își exprimă profunda îngrijorare cu privire la diminuarea spațiului pentru societatea civilă din țară, deoarece un număr mare de activiști, jurnaliști și apărători ai drepturilor omului sunt în prezent în închisoare.

,,Având în vedere situația drepturilor omului și noua constituție turcă, Parlamentul European recomandă suspendarea formală a negocierilor actuale de aderare cu Turcia la UE”, se precizează în comunicat. 

Într-o declarație a Ministerului de Externe, Turcia respinge votul Parlamentului European ca fiind “unilateral” și “neîntemeiat”, arată Deutsche Welle.

,,Aderarea la Uniunea Europeană rămâne obiectivul nostru strategic”, a transmis Ministerul turc de Externe, chemând blocul să organizeze discuții constructive și să modernizeze uniunea vamală.

Însă eurodeputații leagă modernizarea Uniunii vamale UE-Turcia din 1995 tot de progresele concrete în domeniul democrației, drepturilor omului, libertăților fundamentale și statului de drept. 

,,Deputații consideră că pentru a menține Turcia ancorată economic în UE, posibilitatea de a actualiza Uniunea vamală UE-Turcia din 1995 pentru a include, de exemplu, agricultura și achizițiile publice, trebuie să rămână o opțiune, dar numai dacă există îmbunătățiri concrete în domeniul democrația, drepturile omului, libertățile fundamentale și statul de drept”, se precizează în comunicatul PE.

De asemenea, PE transmite că rămâne în spatele cetățenilor turci pentru a deschide dialogul politic și democratic, prin intermediul societății civile turce, subliniind că fondurile UE nu trebuie puse la dispoziție prin guvernul de la Ankara, ci prin organizațiile neguvernamentale pentru ,,apărătorii drepturilor omului, studenții și jurnaliștii pentru a promova și proteja valorile și principiile democratice”.

Concluziile cuprinse în rezoluția PE oglindesc descoperirile autoarei raportului privind situația din Turcia, care a afirmat:

,,Îmi dau seama că suspendarea discuțiilor de aderare nu este un pas care să-i ajute pe democrații Turciei. Pentru aceasta, liderii UE trebuie să utilizeze toate instrumentele posibile pentru a exercita mai multă presiune asupra guvernului turc. Prin urmare, Parlamentul solicită să fie puse la dispoziție fonduri dedicate pentru sprijinirea societății civile, a jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului din Turcia. În plus, modernizarea uniunii vamale trebuie să rămână condiționată de îmbunătățiri clare în domeniul drepturilor omului. Și trebuie depuse mai multe eforturi în programele de schimb de experiențe”, a subliniat Kati Piri pentru plenul PE.

Deschiderea negocierilor în vederea extinderii și modernizării Uniunii vamale UE-Turcia este încă din decembrie 2016 în așteptare pe agenda Consiliului UE.

Rezoluția adoptată de PE ieri are, însă, și accente pozitive.

În ceea ce privește războiul din Siria, rezoluția reamintește rolul important al Turciei în răspunsul la criza migrației și eforturile guvernului de a acorda refugiaților protecție temporară. În opinia PE, țara și populația acesteia au arătat o mare ospitalitate oferind adăpost pentru mai mult de 3,5 milioane de refugiați sirieni. În virtutea acestui fapt, Parlamentul îndeamnă autoritățile din Turcia să respecte principiul nereturnării. 

Deputații europeni mai încurajează Turcia, în textul rezoluției, să îndeplinească toate cele 72 de repere pentru liberalizarea vizelor UE, în beneficiul cetățenilor turci, în special al studenților, cadrelor universitare, reprezentanților întreprinderilor și al persoanelor cu legături de familie în țările UE, potrivit comunicatului PE.

Amintim faptul că Turciei i-a fost acordat statutul de țară candidată în decembrie 1999, iar negocierile de aderare au fost deschise în octombrie 2005. În cadrul negocierilor de aderare, 16
capitolele au fost deschise până în prezent și una dintre acestea a fost închis provizoriu. Guvernul turc și-a reiterat angajamentul față de aderarea la UE, dar acest lucru nu a fost însoțit de măsuri și reforme corespunzătoare. Dimpotrivă, Turcia se îndepărtează de Uniunea Europeană, prin măsurile disproporționate luate pentru destrămarea miscării Gülen după lovitura de stat eșuată, din 2016, traduse prin concedierile, arestările și detențiile pe scară largă, la care se adaugă transferarea unor puteri executive suplimentare președintelui statului care amenință separarea puterilor în stat. Toate aceste lucruri continuă să ridice probleme serioase. În condițiile actuale, nu se ia în considerare deschiderea unor noi capitole de negociere. 

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

U.E.

Ministrul de externe Bogdan Aurescu: Fără o politică de extindere activă, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil

Published

on

Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord și Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil, a declarat, la Digi24, ministrul de externe, Bogdan Aurescu, potrivit Agerpres.

Acesta a amintit de dezbaterea din prezent privind metodologia de extindere a UE, ”care se dorește a fi mai eficientă”.

”Tocmai această discuţie cu privire la metodologia de extindere şi modul în care ea poate să fie mai eficientă, aş spune că această discuţie a adus şi mai mult în atenţie chestiunea extinderii şi importanţa ca Uniunea Europeană să aibă o politică coerentă din acest punct de vedere. Fără o politică de extindere activă, fără o decizie care să fie luată cât mai curând posibil privind Macedonia de Nord şi Albania, Uniunea Europeană riscă să nu mai fie un actor credibil”, a afirmat Aurescu la emisiunea ”Paşaport diplomatic”.

Şeful diplomaţiei române a vorbit despre poziţia ţării noastre privind politica de extindere.

”Poziţia noastră – pe care am exprimat-o şi la Consiliul Afaceri Externe, atunci când s-a discutat acest aspect, pe care o promovăm de fiecare dată şi pe care a precizat-o şi preşedintele României (…) – este aceea că putem avea o discuţie despre eficientizarea metodologiei de extindere, dar ea nu trebuie să blocheze sau să prelungească sau întârzie nejustificat procesul acesta de aderare”, a punctat Aurescu.

În luna decembrie a anului trecut, comisarul european pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, a declarat că metodologia revizuită pentru tratativele de extindere, care urmează să fie propună în această lună, va face negocierile de aderare mai ”credibile şi predictibile pentru toate părţile”.

Acesta a adăugat că noul proces de reformă a extinderii UE va garanta că ”dacă o parte îşi respectă obligaţiile, atunci şi cealaltă trebuie să facă la fel”.

În luna octombrie a anului trecut, Franța, alături de Danemarca și Olanda, au blocat lansarea negocierilor Albaniei și Macedoniei de Nord la UE.

Statele consideră că cele două țări care aspiră la statutul de membru al Uniunii Europene au nevoie de reforme suplimentare în adminsitrație și sistemul de justiție.

În luna noiembrie a anului trecut, Parisul declarat că este nevoie de o reformă a procesului de extindere a UE şi că blocul comunitar ar trebui să se concentreze pe rezolvarea propriilor probleme înainte de a lua în considerare acceptarea de noi membri.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

UE și alte 16 state membre ale OMC, acord pentru înființarea unui organism pentru soluționarea litigiilor comerciale paralel Organului de Apel blocat de SUA

Published

on

© International Trade Department of the EU/Twitter

Uniunea Europeană și miniștrii din 16 state membre ale Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) au convenit, vineri, la Davos, să dezvolte un aranjament instituțional paralel care să le permită să analizeze apelurile de soluționare a litigiilor în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), fără participarea Statelor Unite, potrivit unui comunicat de presă

UE discută de ceva vreme înființarea unei noi instanțe de soluționare a litigiilor fără SUA. Susținătorii planului consideră că președintele SUA, Donald Trump, nu le-a lăsat de ales, deoarece administrația a blocat numirea judecătorilor în Organul de Apel al OMC, în 2017, lipsind statele de un forum în care să-și rezolve disputele comerciale. 

Potrivit comisarului european pentru comerț, Phil Hogan, această declarație atestă importanța ridicată pe care UE și membrii OMC o acordă păstrării unui proces de soluționare a litigiilor în două etape în chestiunile comerciale ale OMC.

„Acordul de arbitraj stabilit între mai multe părți va garanta că membrii OMC participanți vor continua să aibă acces la un sistem de soluționare a litigiilor obligatoriu, imparțial și de înaltă calitate”, a explicat comisarul european, care a subliniat că „aceasta rămâne o măsură de urgență necesară din cauza paraliziei Organului de Apel al OMC”.

Acordul provizoriu multipartit se va baza pe articolul 25 din Înțelegerea OMC privind soluționarea litigiilor (DSU). Acesta va asigura că membrii OMC participanți (Australia, Brazilia, Canada, China, Chile, Columbia, Costa Rica, Uniunea Europeană, Guatemala, Republica Coreea, Mexic, Noua Zeelandă, Norvegia, Panama, Singapore, Elveția și Uruguay) vor avea parte de un proces eficient  de soluționare a litigiilor în potențialele litigii comerciale dintre aceștia.

Acordul este o măsură de urgență și se va aplica numai până când Organul de Apel al OMC devine din nou operațional. UE consideră că un organ de apel independent și imparțial, care oferă garanțiile necesare privind hotărârile de cea mai înaltă calitate, trebuie să fie în continuare una dintre caracteristicile esențiale ale sistemului de soluționare a litigiilor OMC.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Unirea celor două principate române a dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european

Published

on

© PMP/ Facebook

Europarlamentarul Eugen Tomac, președintele Partidului Mișcarea Populară, a transmis un mesaj cu ocazia împlinirii a 161 de ani de la Mica Unire: Sub semnul unității, sărbătorim unirea celor două principate române, care au dat un nou sens evoluției statului nostru, un stat puternic european.”

Aceste cuvinte au fost menționate în discursul de deschidere al evenimentului ”Convenția Românilor de Pretutindeni”, eveniment la care au participare peste 300 de reprezentanți ai diasporei românești, precum și români proveniți din comunitățile istorice și din Republica Moldova.


”La 161 de ani de la Mica Unire, România este membră a Uniunii Europene și un stat de bază în cadrul NATO”- Eugen Tomac


Eurodeputatul PMP a subliniat că toate aceste transformări ale națiunii române nu puteau fi posibile fără ”contribuția formaidabilă a românilor din diaspora veche: SUA, Canada , Franta, cei care ați plecat în vremuri grele și pentru că ați luptat ca România să devină o țară democratică în care libertățile fundamentale sunt respectate.”

Eugen Tomac afirmă că prin apartenența României la Uniunea Europenă, se mai întâmplă un ”lucru extraordinar”: suntem egali cu toți ceilalți cetățeni ai Uniunii Europene”.

Potrivit deputatului european, cuvântul cheie pentru România trebuie să fie ”solidaritatea”,  ”solidaritatea cu ce cei care sunt în dificultate sau care pot mai mult și sunt ingorați. Avem o români care nu au plecat niciodată de acasă, care s-au născut fără pașaport românesc, care de secole viețuiesc în state care sunt sunt vecine României.”

În discursul său au fost reamintite și problemele cu care se confruntă românii din disasporă.

”Problematica românității din vecinătate trebuie tratată cu mai mult curaj. Vrem ca și românii din Valea Timocului, Ucraina, Trasnistria să își poată spună fără nicio îngrădire rugăciunea în limba română și să aibă acces la tot ce înseamnă limba și cultura românească. Din păcate există zone unde aceste temeri reprezintă încă o problemă în relația noastră bilaterală, dintre Romania și alte state unde conviețuiesc numeroase minorități românești, sunt convins că vom găsi soluții.”

”Convenția Românilor de Pretutindeni este cea mai mare reuniune a românilor din întreaga lume, la care vor participa reprezentanți ai Parlamentului României, ai Parlamentului European, ai Guvernului României, ai Academiei Române, ai societății civile și ai mass-media”, a mai detaliat Tomac.

Temele abordate în cadrul Convenției au vizat reprezentarea cât mai largă a românilor de pretutindeni în Parlamentul de la București, prin mărirea numărului de parlamentari, până la situația lucrătorului român pe piața de muncă din Uniunea Europeană, problemele din educație și din cultură și situația din Republica Moldova.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending