Italia și Turcia vor continua să își consolideze cooperarea în domeniul industriei de apărare cu noi proiecte, stimulând în același timp schimburile comerciale, au declarat premierul italian Giorgia Meloni și președintele turc Recep Tayyip Erdogan, după discuțiile desfășurate marți la Roma, informează Reuters, citat de Agerpres.

Erdogan s-a aflat la Roma pentru a participa la un al patrulea așa-numit summit interguvernamental între Italia și Turcia, care are ca scop stimularea comerțului și a cooperării, conform AP.

Vizita sa vine într-un moment în care Turcia și Italia au extins parteneriatele în domeniul apărării. În martie, Baykar, principalul producător de drone din Turcia, a încheiat un memorandum de înțelegere pentru o societate mixtă cu Leonardo din Italia pentru producția de vehicule aeriene fără pilot. Anul trecut, Baykar a cumpărat producătorul italian de aeronave Piaggio Aerospace.

Vorbind după întâlnirea lor, Meloni și Erdogan au declarat că Turcia și Italia și-au atins cu succes obiectivul de 30 de miliarde de dolari în ceea ce privește volumul schimburilor comerciale și au stabilit acum un nou obiectiv de 40 de miliarde de dolari, semnalând continuarea colaborării economice.

”Vom continua să întărim cooperarea noastră în industria de apărare cu Italia, care a făcut progrese semnificative, cu noi parteneriate și proiecte”, a afirmat Erdogan, într-o declarație comună cu Meloni, în fața reporterilor.

Italia consideră Turcia drept un partener-cheie în gestionarea numărului de migranți și în menținerea stabilității în regiune.

Marți, Meloni i-a mulțumit lui Erdogan, afirmând că măsurile comune ale Turciei și Italiei au dus la scăderea numărului de migranți originari din Turcia la „zero”.

”Vom continua cooperarea noastră cu Italia în domeniul combaterii migrației ilegale în perioada următoare”, a declarat Erdogan.

Liderul turc a mai spus că părțile au discutat despre o posibilă cooperare în vederea redezvoltării Siriei și că vor avea loc mai multe consultări pe această temă.

Statele Unite ar putea înceta să mai medieze între Rusia și Ucraina dacă cele două părți nu prezintă propuneri clare pentru încheierea războiului, a avertizat marți secretarul de stat american Marco Rubio, relatează AFP, preluat de Agerpres. Între timp, președintele Ucrainean Volodimir Zelenski a transmis refuzul său categoric privind concesii teritoriale către Rusia în schimbul păcii.

„Am ajuns la un punct în care ambele părți trebuie să facă propuneri concrete pentru a pune capăt acestui conflict”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Tammy Bruce. „Dacă nu există progrese, ne vom retrage ca mediatori în acest proces”, a adăugat ea.

Tensiunile diplomatice se amplifică după ce Kremlinul a respins propunerea Ucrainei de a declara un armistițiu de 30 de zile, cerând mai întâi să fie luate în considerare preocupările Moscovei. În schimb, Rusia a solicitat Kievului să accepte o încetare a focului de trei zile, între 8 și 10 mai, cu ocazia ceremoniilor dedicate împlinirii a 80 de ani de la victoria împotriva forțelor naziste, când este planificată o paradă militară de amploare în Piața Roșie din Moscova.

Propunerea unui armistițiu de 30 de zile, cu posibilitate de prelungire, a fost avansată de Ucraina, la inițiativa Statelor Unite, încă din martie. Președintele rus Vladimir Putin a declarat la acea vreme că, în principiu, Moscova nu respinge ideea, dar a invocat „nuanțe”, precum problemele de control și verificare, dar și necesitatea suspendării livrărilor de arme către Ucraina pe durata armistițiului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marți că Ucraina nu va oferi „cadou” niciun teritoriu Rusiei pentru a pune capăt războiului. „Dorim cu toții ca acest război să se încheie în mod echitabil, fără cadou pentru Putin și mai ales nu teritorii”, a declarat Zelenski în cadrul unui summit regional, relatează AFP, preluat de Agerpres.

Rusia ocupă parțial patru regiuni ucrainene — Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson — a căror anexare a revendicat-o în 2022, precum și peninsula Crimeea, anexată în 2014. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a subliniat luni că recunoașterea internațională a acestor anexări este o condiție „imperativă” pentru încheierea conflictului.

Administrația Trump, care își dorește o încheiere rapidă a războiului, ar lua în calcul recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei și chiar ar putea presa Ucraina să renunțe la acest teritoriu, potrivit unor surse din mass-media. Zelenski a respins categoric o astfel de eventualitate. Duminică, Donald Trump a sugerat că poziția liderului ucrainean s-ar putea schimba în viitor.

Marți, în mesajul său cotidian, Zelenski a îndemnat din nou Rusia să accepte un armistițiu „necondiționat și global” de 30 de zile. Totodată, el a avertizat Moscova cu privire la riscurile continuării războiului: rușii „sunt îngrijorați că parada lor ar putea fi amenințată și ei au dreptate să fie îngrijorați. Însă ei ar trebui să fie îngrijorați (și) de continuarea războiului”, a spus președintele ucrainean.

Zelenski a mai precizat că Ucraina se pregătește să discute cu Washingtonul despre posibile noi măsuri de sancțiuni împotriva Rusiei.

Ministrul de externe al Franței, Jean-Noël Barrot, a acuzat oficial serviciile Rusiei de informații militare (GRU) pentru mai multe atacuri cibernetice desfășurate în Franța, începând cu anul 2021.

„Serviciul rus de informații militare (GRU) desfășoară de mai mulți ani un modus operandi de ofensivă cibernetică numit APT28 împotriva Franței. Acesta a vizat aproximativ zece entități franceze începând din 2021. În spațiul cibernetic, Franța își observă, blochează și combate adversarii”, a transmis șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, într-o postare pa contul X.

Le service de renseignement militaire russe (GRU) déploie depuis plusieurs années contre la France un mode opératoire cyber-offensif appelé APT28. Il a ciblé une dizaine d’entités françaises depuis 2021.

Dans le cyberespace, la France observe, bloque et combat ses adversaires. pic.twitter.com/9NUdyG9hxa

— Jean-Noël Barrot (@jnbarrot) April 29, 2025

APT28, acronim pentru Advanced Persistent Threat (amenințare persistentă avansată), este un actor rus cunoscut în SUA și țări ale Uniunii Europene care au impus deja sancțiuni indivizilor sau entităților legate de acest grup care încearcă să destabilizeze opinia publică, relateză Agerpres.

Printre atacurile cibernetice s-au numărat și  sabotarea canalului TV5Monde în 2015 și piratarea e-mail-urilor echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul campaniei din 2017.

   Citiți și: Serviciul de informații al armatei ruse s-a aflat în spatele piratării unor e-mailuri ale echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul prezidențialelor din Franța din 2017 (Le Monde)