Connect with us

INTERNAȚIONAL

Turcia propune organizarea unui summit regional cu Franța, Germania și Rusia privind situația din Siria

Published

on

Turcia intenţionează să organizeze la Istanbul, pe 7 septembrie, un summit cu Franţa, Germania şi Rusia, pentru a dezbate subiecte de pe agenda regională, inclusiv situaţia din Siria, a anunţat duminică preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, citat de cotidianul Hurriyet, potrivit AFP.

Foto: Facebook/ Recep Tayyip Erdogan

Vom discuta despre ceea ce putem face împreună în regiune”, a spus Erdogan, fără a da alte detalii despre reuniunea la nivel înalt, potrivit Agerpres.

În timpul unei vizite în Africa de Sud efectuate între 25 şi 27 iulie, şeful statului turc a declarat că ţara sa va continua dialogul cu Rusia „în afara acestui format în patru”.

Deocamdată nu există nicio confirmare dinspre Moscova, Paris sau Berlin privind summitul cvadrilateral de la Istanbul.

În prezent, situația din Siria reprezintă obiectul unui format regional de negocieri pentru asigurarea stabilității alcătuit din Rusia, Turcia și Iran.

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

INTERNAȚIONAL

Marea Britanie, tot mai aproape de amânarea ieșirii din UE: Președintele Camerei Comunelor a respins un nou vot asupra acordului pentru Brexit al lui Boris Johnson

Published

on

© UK Parliament/ Facebook

Președintele Camerei Comunelor din Marea Britanie, John Bercow, a respins introducerea pe ordinea de zi a plenului de luni un vot pentru acordul privind Brexit, relatează The Guardian.

El a argumentat că Parlamentul s-a pronunțat deja asupra subiectului în ședința de sâmbătă, când parlamentarii britanici au decis, într-o sesiune extraordinară, să amâne votul pentru acordul Brexit până când legislația de implementare a acestuia va fi adoptată.

”Decizia mea este că moțiunea nu va fi dezbătută astăzi, întrucât ar fi repetitiv și dezordonat să facem asta” a spus Bercow.

Premierul britanic Boris Johnson era așteptat să încerce să forțeze un vot săptămâna aceasta în Camera Comunelor privind acordul de retragere din UE, în condițiile în care, obligat de lege, Boris Johnson a trimis sâmbătă noaptea scrisoarea în care solicită prelungirea termenului pentru Brexit dincolo de data de 31 octombrie 2019, cu trei luni, până la 31 ianuarie 2020. Șeful guvernului de la Londra a trimis documentul nesemnat, într-un gest politic menit să arate că această cerere de prelungire nu reprezintă opțiunea sa, ci voința Parlamentului. Scrisoarea a fost dublată de o altă scrisoare, aceasta fiind semnată de Johnson, în care premierul britanic arată că săptămâna aceasta va face tot posibilul pentru aprobarea acordului care să permită ieșirea Marii Britanii din UE la 31 octombrie 2019. În paralel, guvernul britanic a declanșat ”Operațiunea Yellowhammer”, numele de cod dat pregătirilor instituționale la Londra pentru o retragere fără acord din UE.

Pe de altă parte, grupul Parlamentului European pentru coordonarea Brexit, condus de Guy Verhofstadt, a confirmat luni că Parlamentul European nu va vota asupra acordului de retragere a Marii Britanii din UE până când Parlamentul britanic nu îl va aproba.

 

De altfel, duminică, ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene au luat notă de cele trei scrisori trimise de prim-ministrul britanic Boris Johnson și au decis să continue procedurile de ratificare a acordul privind Brexit.

Totodată, surse europene au precizat că ”decizia UE privind pașii următori se va lua după clarificarea situației în Parlamentul britanic”.

Acordul la care au ajuns UE și guvernul lui Boris Johnson, aprobat de Consiliul European joia fost modificat într-o proporție scăzută față de precedentele sale forme, însă noua înțelegere înlătură mecanismul de backstop (plasa de siguranță).

Acordul convenit între Londra şi Bruxelles prevede că Irlanda de Nord va fi de facto în interiorul vamal britanic, însă de jure va rămâne aliniată anumitor norme ale pieţei unice europene, pentru a se evita reapariţia unei frontiere între Irlanda şi Irlanda de Nord şi a menţine Acordul de pace din Vinerea Mare. Majoritatea celorlalte prevederi ale acordului – drepturile cetățenilor, angajamentele financiare ale Regatului Unit și perioada de tranziție – au rămas în termenii negociați anterior.

Continue Reading

NATO

Secretarul general al NATO asigură Macedonia de Nord că aderarea sa la Alianța Nord-Atlantică ”este pe calea cea bună”

Published

on

© Zoran Zaev/ Facebook

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat luni că l-a asigurat pe prim-ministrul Macedoniei de Nord, Zoran Zaev, că procesul de aderare a ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică se află pe calea cea bună.

Într-o postare pe Twitter, Stoltenberg a precizat că i-a telefonat premierului Zaev ”pentru a reafirma angajamentul NATO faţă de aderarea Macedoniei de Nord”, menţionând că ”procesul de ratificare se află pe calea cea bună”.

”Aştept cu nerăbdare ca Macedonia de Nord să se alăture Alianţei noastre în curând”, a adăugat secretarul general.

Discuţia telefonică a avut loc după ce liderii Uniunii Europene au respins, la summitul de la Bruxelles de săptămâna trecută, deschiderea negocierilor de aderare cu Skopje, din cauza opoziţiei Franţei, Danemarcei şi Olandei.

Sâmbătă, premierul Zaev a cerut organizarea de alegeri anticipate și a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Citiți și NATO se extinde din nou: La Bruxelles, țările aliate au semnat protocolul de aderare cu Macedonia de Nord, care urmează să devină al 30-lea stat membru al Alianței Nord-Atlantice

DPA notează că 20 din cele 29 de state membre au ratificat până acum protocolul de aderare, iar Macedonia de Nord ar putea fi invitată să adere cu ocazia summitului NATO ce va avea loc la începutul lunii decembrie la Londra.

Continue Reading

JAPONIA

Klaus Iohannis și Shinzo Abe au discutat despre întărirea cooperării în domeniul apărării antirachetă, pornind ”de la experiența României cu sistemul de la Deveselu”

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis, aflat în premieră într-o vizită în Japonia, și premierul nipon Shinzo Abe au discutat luni, la Tokyo, despre posibilitatea strângerii ”cooperării în domeniul securității și apărării”, în contextul în care cei doi lideri au anunțat că Parteneriatul Strategic bilateral va fi lansat în anul 2021.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale remis CaleaEuropeană.ro, discuțiile despre strângerea cooperării în domeniul securității și apărării s-au purtat ”inclusiv în ce privește apărarea împotriva rachetelor balistice, plecând de la experiența României cu privire la găzduirea facilității antirachetă de la Deveselu”.

Totodată, au fost menționate teme cum ar fi situația de securitate de la Marea Neagră, fiind evocată de către premierul nipon expertiza României, precum și din peninsula coreeană.

În contextul amenințărilor reprezentate de testele balistice nord-coreene, Japonia a decis în anul 2018 să achiziționeze sistemul antirachetă Aegis Ashore furnizat de Statele Unite.

Sistemul Aegis Ashore din Japonia va fi amplasat în două locuri diferite în vederea acoperirii întregului teritoriu japonez. Acest dispozitiv va completa sistemele antibalistice actuale ale Japoniei, formate din rachete americane ghidate interceptoare SM-3, lansate de pe nave, şi rachete sol-aer Patriot PAC-3.

Începând cu anul 2016, România găzduiește la Deveselu, o componentă importantă a sistemului antirachetă Aegis Ashore al NATO în Europa.

De alfel, în prezent și în contextul întârzierii construcției sistemului Aegis Ashore din Polonia, Baza Militară 99 Deveselu care găzduiește sistemul antibalistic Aegis Ashore reprezintă unicul scut antirachetă care momentan poate apăra continentul european.

Anul acesta, Ssstemul antirachetă de la Deveselu s-a aflat în faza unei actualizări planificate pentru mentenanța și îmbunătățirea componentelor facilității de la Deveselu, perioadă în care apărarea antirachetă a fost asigurată de sisteme THAAD, aceleași pe care SUA le desfășoară în Coreea de Sud. La 9 august 2019, NATO a anunțat încheierea actualizării sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore din România.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending