Connect with us

U.E.

Turcia refuză modificarea legii antiteroriste cerută de UE pentru a elimina vizele

Published

on

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan, a declarat vineri că nu se pune problema să fie modificată legea antiteroristă turcă, după cum a cerut Uniunea Europeană (UE) în schimbul ridicării vizelor pentru cetățenii turci, informează AFP, conform Agerpres.

erdogan-940x627”Uniunea Europeană ne cere să modificăm legea antiteroristă. Însă, în acest caz noi vom spune: <noi vom merge pe drumul nostru și voi pe al vostru>, a declarat Erdogan, în timpul unui discurs public susținut la Istanbul, potrivit sursei citate.

Turcia a îndeplinit cea mai mare parte din criteriile cerute de UE pentru anularea vizelor pentru cetățenii turci care efectuează vizite de scurtă durată în spațiul Schengen, însă cele 28 de state membre cer ca parlamentul turc să-și redefinească legea antiteroristă în conformitate cu normele democratice europene.

Ankara afirmă că discuțiile sunt în derulare, până în iunie, pe marginea celor cinci condiții restante dintre cele 72 de cereri evocate de UE.

Comisia Europeană a propus miercuri scutirea de vize a turcilor care efectuează călătorii de scurtă durată în spațiul Schengen, în anumite condiții, în cadrul unui acord perfectat la 18 martie între UE și Turcia privind gestiunea crizei migranților.

Guvernul turc a sporit presiunea în ultimele săptămâni, amenințând că nu va mai aplica partea sa din acordul privind migrația de la 18 martie dacă ”promisiunea” europeană privind scutirea de vize nu este respectată.

Citiți și:

Ahmet Davutoglu: Acordul UE-Turcia este reciproc. Dacă Europa nu liberalizează vizele, înțelegerea privind migrația este în pericol

Jean-Claude Juncker răspunde premierului turc: Uniunea Europeană nu va relaxa criteriile pentru liberalizarea regimului de vize pentru Turcia

.

.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE, solicită Comisiei Europene să precizeze care va fi cantitatea de energie necesară în 2030 și care este mixul de energie propus

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din Parlamentul European a lansat două provocări către Comisia Europeană, în contextul în care propunerile legislative din pachetul ”Fit for 55” încep să intre în dezbaterea Legislativului european.

Astfel, acesta a solicitat Executivului european să îi comunice care va fi cantitatea de energie necesară în 2030 și care este mixul de energie propus, dacă prevederile pachetului Fit for 55% ar rămâne neschimbate și dacă este realist să afirmăm că în 2035 vom avea avioane pe bază de hidrogen, cu ce costuri pentru aviație și care este planul pentru înlocuirea actualelor flote.

Solicitările apar în contextul în care Intergrupul Cer și Spațiu și-a reînceput activitatea, Marinescu discutând, alături de colegii din Parlamentul European, cu reprezentanți ai industriei aviatice și ai Comisiei Europene despre capacitatea hidrogenului verde de a asigura decarbonizarea aviației europene.

”Mesajul desprins din prezentările participanților este unul optimist, poate prea optimist după părerea mea. Toți cei implicați în acest sector al transporturilor sunt convinși că hidrogenul verde este combustibilul viitorului în aviație, însă pentru ca acest lucru să se întâmple mai avem foarte mult de lucru”, a menționat Marinescu.

Acesta u exclude ideea de ”proiectare și producere a avioanelor care să funcționeze pe bază de oxigen”, lucru care presupune ”investiții, atât publice, cât și private în cercetare și inovare”.

”Pentru ca cererea de hidrogen să nu fie copleșitoare și să nu conducă la blocaje este necesară continuarea cercetărilor pentru dezvoltarea de combustibili alternativi, alții decât hidrogenul, așa cum este de exemplu cazul kerosenului sintetic. În plus, trebuie să avem în vedere și infrastructura necesară pentru combustibilii alternativi, în principal pentru hidrogen dacă ținem cont de faptul că hidrogenul intră în componența tuturor celorlalți combustibili alternativi”, a explicat Marian-Jean Marinescu.

Eurodeputatul român, care este și responsabil al Parlamentului European pentru Cerul Unic European, a punctat în acest context că ar fi nevoie ”de două lucruri esențiale pentru ca industria să poată dezvolta toate aceste soluții care ar trebui să asigure atingerea țintei de zero emisii poluante: o bună reglementare la nivelul Uniunii și o finanțare puternică a cercetării și inovării. Iar un prim pas trebuie făcut prin adoptarea Regulamentului Cerul Unic European, care asigură reducerea emisiilor și a costurilor.”

Pentru a deveni neutră climatic până în 2050, Europa trebuie să își transforme sistemul energetic, care generează 75 % din emisiile de gaze cu efect de seră din UE. Strategiile UE privind integrarea sistemelor energetice și pentru hidrogen, adoptate la 8 iulie, vor deschide calea către un sector energetic mai eficient și mai interconectat, impulsionat de dublul obiectiv al unei planete mai curate și al unei economii mai puternice.

Strategia UE privind hidrogenul abordează modul de transformare a potențialului acestuia în realitate, prin investiții, reglementare, crearea de piețe și cercetare și inovare.

Hidrogenul poate alimenta și sectoare care nu sunt potrivite pentru electrificare și poate asigura stocarea în vederea echilibrării fluxurilor variabile de energie din surse regenerabile, însă acest lucru poate fi realizat numai prin acțiuni coordonate între sectorul public și cel privat, la nivelul UE. Prioritatea este dezvoltarea hidrogenului regenerabil, produs folosind în principal energia eoliană și solară. Cu toate acestea, pe termen scurt și mediu sunt necesare alte forme de hidrogen cu emisii scăzute de carbon pentru a reduce rapid emisiile și pentru a sprijini dezvoltarea unei piețe viabile.

Această tranziție treptată va necesita o abordare etapizată:

  • În perioada 2020-2024, va fi sprijinită instalarea în UE a unei capacități de cel puțin 6 GW, produse de electrolizoare pentru hidrogenul regenerabil, precum și producția de până la 1 milion de tone de hidrogen regenerabil.
  • În perioada 2025-2030, hidrogenul trebuie să devină o parte intrinsecă a sistemului nostru energetic integrat, cu o capacitate de cel puțin 40 GW generată de electrolizoarele pentru hidrogenul regenerabil și producerea a până la 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil în UE.
  • Între 2030 și 2050, tehnologiile pe bază de hidrogen regenerabil ar trebui să ajungă la maturitate și să fie desfășurate la scară largă în toate sectoarele dificil de decarbonizat.

Pentru a contribui la realizarea acestei strategii, Comisia a lansat pe 8 iulie Alianța europeană pentru hidrogen curat, formată din lideri ai industriei, miniștri naționali și regionali și reprezentanți ai societății civile și ai Băncii Europene de Investiții. Alianța va institui un portal de investiții pentru o producție mai mare și va sprijini cererea de hidrogen curat în UE.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

Published

on

© Natalia Gavrilița - Facebook

În cadrul primei vizite oficiale la Bruxelles, premierul Republicii Moldova,  Natalia Gavriliţa, a avut luni seară o întâlnire de lucru cu Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, iar după întrevedere ambii au susținut un briefing de presă. 

„Vă mulțumesc foarte mult pentru invitația dvs. la Bruxelles. A fost o plăcere și onoare să ne întâlnim și să discutăm deschis despre relațiile dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Mă bucur să am prima vizită în străinătate în calitate de prim-ministru al Republicii Moldova la Bruxelles”, i-a transmis aceasta oficialului european.

„După ani de eșecuri și evoluții îngrijorătoare în democrația noastră, în sistemul nostru de justiție și după mai multe valuri devastatoare de corupție, țara mea are acum o oportunitate unică de a se reconstrui și de a se curăța. Aceasta este o mare șansă pentru cetățenii Republicii Moldova, iar UE este partenerul nostru esențial în calea noastră spre redresare”, a adăugat Natalia Gavriliţa. 

Mai mult, prim-ministrul a transmis că prin vizita de la Bruxelles își dorește relansarea dialogului dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, amintind că parteneriatul lor este unul puternic, dar „este loc pentru o cooperare și mai profundă și pentru legături politice, economice și sectoriale mai puternice”. 

„Sunt convinsă că acest parteneriat este cheia prosperității țării noastre și sper că vom continua să consolidăm cooperarea. Am discutat cu Înaltul Reprezentant Borrell agenda reformelor în care este angajată Republica Moldova”, a mai spus ea. 

Mai mult, șefa guvernului de la Chișinău a menționat că în  lunile următoare țara sa se va concentra asupra continuării reformei sistemului de justiție și a luptei împotriva corupției, gestionarea pandemiei de COVID-19, promovarea redresării economice și a condițiilor pentru creșterea economică și crearea de noi locuri de muncă și  consolidarea instituțiilor statului și reziliența țării.

„Mă bucur foarte mult că UE sprijină Moldova pe fiecare dintre aceste priorități. Cu referire la reforma justiției, țin să menționez că suntem în contact strâns cu UE și Consiliul Europei și așteptăm cu nerăbdare să ne actualizăm dialogul în acest domeniu. Mă voi întâlni cu comisarul european pentru justiție, Didier Reynders, pentru a discuta despre planurile concrete pentru reforma justiției. Aceasta este o prioritate absolută pentru țara noastră”, a adăugat Natalia Gavriliţa. 

În continuare, premierul Republicii Moldova a transmis faptul că țara sa este  recunoscătoare Uniunii Europene și statelor sale membre pentru sprijinul în furnizarea de echipamente medicale, vaccinuri și alte materiale necesare pentru susținerea sistemului de sănătate în ultimele luni: „multe vieți au fost salvate datorită acestui sprijin, iar cetățenii moldoveni sunt extrem de recunoscători pentru aceasta”. 

În final, Natalia Gavriliţa a subliniat că  Uniunea Europeană a oferit Moldovei un plan generos de redresare economică de până la 600 milioane euro în subvenții, împrumuturi, garanții și investiții, acest sprijin fiind esențial pentru a menține economia Republicii Moldovei funcțională și rezistentă.

„Vrem să creștem investițiile în țara noastră, să îmbunătățim climatul de afaceri, să demonopolizăm economia, să facilităm transformarea digitală și să folosim toate resursele acordate Moldovei pentru a stimula o economie mai ecologică și mai durabilă. Ne vom concentra în continuare pe buna guvernare, pe consolidarea capacității noastre instituționale, dar și pe securitate și reziliență. Mă bucur că există deschidere din partea UE pentru a actualiza dialogul de securitate și cooperarea cu Republica Moldova. Combaterea amenințărilor hibride, îmbunătățirea securității cibernetice, reformarea instituțiilor cheie din sectorul securității, discutarea altor probleme regionale urgente ar trebui să fie pe agenda acestui dialog”, a conchis prim-ministrul. 

La rândul său, Josep Borrell a felicitat-o pe Natalia Gavriliţa pentru pentru mandatul puternic pe care l-a primit din partea poporului moldovean: „acest mandat vă ajută să avansați reformele”.

„ Am discutat perspectivele de consolidare a cooperării dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova. Salut obiectivul dvs. clar de a apropia Moldova de Uniunea Europeană, pe baza valorilor noastre comune de democrație, stat de drept și respectarea drepturile omului. Susținem cu tărie agenda ambițioasă de reforme a guvernului dumneavoastră, în special în domeniul statului de drept, al reformei sistemului judiciar și al combaterii corupției. Cred că este foarte important ca aceste reforme să fie durabile și să obțină rezultatele așteptate. Comisia Europeană a promis sprijin financiar pentru punerea lor în aplicare”, a transmis șeful diplomației UE, Josep Borrell, potrivit comunicatului oficial. 

Citiți și: Natalia Gavrilița efectuează prima vizită de lucru la Bruxelles în calitate de premier al Republicii Moldova, în cadrul căreia va avea întrevederi cu mai mulți oficiali europeni

În context, Natalia Gavriliţa s-a întâlnit luni și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, mulțumindu-i  înaltului oficial pentru susținerea pe care Consiliul European o oferă Republicii Moldova. 

Continue Reading

Dacian Cioloș

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

Published

on

© Dacian Cioloș/ Facebook

Liderul grupului Renew Europe, Dacian Cioloș, a avut luni, la Bruxelles, o întrevedere cu prim-ministrul Republicii Moldova Natalia Gavrilița și cu vicepremierul și ministrul de externe Nicu Popescu, aflați într-o vizită de lucru la instituțiile Uniunii Europene.

“Sunt bucuros să văd un guvern pus pe treabă şi orientat către ameliorarea vieţii de zi cu zi a moldovenilor”, a scris Cioloș, pe Facebook, după întrevederea la care a participat și eurodeputatul USR PLUS Dragoș Tudorache, raportorul Parlamentului European pentru Republica Moldova.

“Voi ajuta cu drag la deblocarea a cât mai multe dosare care ţin de cooperarea cu UE şi România, precum acces la asistența macrofinanciară, îmbunătățirea infrastructurii sau eliminarea tarifelor de roaming cu UE, astfel încât acest guvern să primească resursele necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele”, a mai spus co-președintele USR PLUS.

 

Premierul Republicii Moldova, Natalia Gavriliţa, se află în perioada 27-28 septembrie în prima sa vizită de lucru la Bruxelles, vizită ce are loc la invitația Înaltului Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell.

Ea a avut întrevederi luni cu președintele Consiliului European, Charles Michel, și cu șeful diplomației UE, Josep Borrell.

Amintim că Uniunea Europeană a acordat recent Republicii Moldova 745 de milioane de lei ( aproape 36 de milioane de euro) din planul de redresare economică al UE pentru această țară a Parteneriatulu Estic.

Comisia Europeană a anunțat la începutul lunii iunie un plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de 600 de milioane de euro, axat pe șase piloni infrastructura, gestionarea finanțelor publice și guvernanță economică,economie competitivă, comerțul și IMM-urile,educația și capacitatea de inserție profesională, statul de drept și reforma justiției.

Investițiile vor fi realizate pe baza unei abordări de tipul “mai mult pentru mai mult”, progresele înregistrate în ceea ce privește reformele structurale, în special în domeniul justiției și al luptei împotriva corupției, fiind o condiție prealabilă pentru acordarea de asistență financiară.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 mins ago

Marian-Jean Marinescu, președintele Intergrupului Cer și Spațiu din PE, solicită Comisiei Europene să precizeze care va fi cantitatea de energie necesară în 2030 și care este mixul de energie propus

COMUNICATE DE PRESĂ17 mins ago

3.000 de participanți au luat parte la cea de-a X-a ediție a Festivalului Strada de C`Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”

REPUBLICA MOLDOVA29 mins ago

Natalia Gavrilița, întâlnire cu Josep Borrell: După valurile devastatoare de corupție, R. Moldova are ocazia de a se reconstrui. UE este partenerul nostru esențial în calea spre redresare

Dacian Cioloș45 mins ago

Dacian Cioloș s-a întâlnit la Bruxelles cu prim-ministrul Republicii Moldova: Voi ajuta la deblocarea cât mai multor dosare care țin de cooperarea cu UE și România

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Ursula von der Leyen, după aprobarea PNRR în România: Mulțumesc Klaus Iohannis și Florin Cîțu. Acum, toate eforturile trebuie să se concentreze pe implementarea la timp a reformelor

Dacian Cioloș12 hours ago

Dacian Cioloș: USR PLUS are tot dreptul să fie mândru de aprobarea PNRR. Meritele sunt ale tuturor celor care muncesc pentru o Românie modernă

U.E.14 hours ago

De la București, Klaus Iohannis și Ursula von der Leyen anunță că tema prețurilor mari la energie va fi discutată în Consiliul European săptămâna viitoare: Este o problemă globală

FONDURI EUROPENE14 hours ago

Cristian Ghinea anunță înființarea unui think-tank care va monitoriza și asista implementarea PNRR: Planul are același calificativ ca planurile Franței și Germaniei

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen face apel la populația României să se vaccineze anti-COVID-19: Convingerea oamenilor de a se vaccina ține de autoritățile naționale. Este nevoie de comunicare bună

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA15 hours ago

Ursula von der Leyen, despre implementarea PNRR: Există relații de lucru excelente și multă încredere între Comisie și administrația de la București

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Președinta Comisiei Europene „felicită sincer” România pentru lucrul la venitul minim de incluziune care va sprijini persoanele cele mai vulnerabile și gospodăriile cu venituri mici

COMISIA EUROPEANA17 hours ago

Moment istoric pentru apartenența României la UE: Președinta Comisiei Europene a dat undă verde, la București, PNRR-ului de 29,2 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Klaus Iohannis a primit-o pe Ursula von der Leyen la Palatul Cotroceni. Președinta Comisiei Europene este în România pentru a semna PNRR

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Rareș Bogdan a fost ales prim-vicepreședinte al PNL pentru comunicare și relații internaționale: România are nevoie de reforme. Nimeni nu ne va ierta dacă nu facem investiții

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ3 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU6 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru6 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU6 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

Team2Share

Trending