Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ucraina acuză Rusia de atacuri cibernetice cu un nou tip de viruși

Published

on

Statul rus folosește un nou tip de virus pentru a ataca infrastructura vitală a Ucrainei, potrivit declarațiilor șefului de stat major al serviciului de securitate ucrainean, Oleksandr Tcaciuc, notează Reuters.

Un virus de tip „telebot” are ca țintă specifică o anumită instituție sau o infrastructură cum ar fi rețeaua electrică sau sistemul financiar, a explicat Tcaciuc într-o conferință de presă televizată.

Potrivit oficialului ucrainean, atacurile sunt orchestrate de serviciul de securitate al Rusiei, FSB, în complicitate cu firme private de software și infractori cibernetici. Autorii par a fi aceiași cu ai malware-ului (program care urmărește deteriorarea unui echipament informatic) BlackEnergy.

Kievul a acuzat deja Rusia că duce un „război cibernetic” împotriva Ucrainei. Numai în noiembrie și decembrie anul trecut ar fi avut loc 6500 de atacuri informatice. Tcaciuc a afirmat că acestea au devenit un instrument important de agresiune, „confirmat și de colegii noștri din NATO și UE, care au raportat recent un număr în creștere de atacuri asupra infrastructurii vitale a țărilor membre NATO și UE de către Rusia sau de pe teritoriul Federației Ruse.”

NATO

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

Published

on

Corespondență din Madrid

Vina pentru creșterea prețurilor la alimente nu aparține NATO sau sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei, ci această creștere și riscul unei insecurități alimentare sunt determinate de războiul brutal al Rusiei împotriva Ucrainei, a declarat marți, la Madrid, secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg.

Înaltul oficial aliat a deschis informal lucrările summitului aliat din capitala Spaniei prin participarea sa la Forumul Public NATO, un eveniment de diplomație publică organizat în parteneriat de Institutul Regal Elcano pentru Studii Internaționale și Strategice, Conferința de Securitate de la Munchen, Atlantic Council și The German Marshall Fund of the United States.

Avem o responsabilitate să sprijinim Ucraina, parțial prin furnizarea sprijinului militar și umanitar. Aliații NATO au sprijinit Ucraina încă din 2014, nu ne-am trezit în februarie 2022 (n.r. – momentul invaziei ruse. (…) Responsabilitatea noastră este să facem mai mult pentru ca Ucraina să reziste pe termen lung. Dacă problema este că nu ar trebui să facem asta pentru că există impresia că noi am avea vreo responsabilitate pentru problemele economiei mondiale, răspunsul este categoric nu. Trebuie să continuăm să sprijinim Ucraina, inclusiv să impunem noi costuri și sancțiuni Rusiei. Apoi, trebuie să ne implicăm în dialog și în comunicare publică pentru a explica faptul că problema centrală nu este cum sprijinim noi Ucraina, ci războiul nejustificat și neprovocat al președintelui Putin împotriva Ucrainei. Aceasta este problema“, a declarat Stoltenberg.

 

Comentariile sale vin după ce liderii G7, în frunte cu președintele american Joe Biden, au anunțat că vor contribui cu peste 4,5 miliarde de dolari pentru a aborda problema securității alimentare globale, din care peste jumătate vor proveni din Statele Unite.

Aceste alocări financiare vor contribui la protejarea celor mai vulnerabile populații din lume și pentru a atenua impactul războiului neprovocat și nejustificat al Rusiei în Ucraina asupra insecurității alimentare și a malnutriției în creștere.

Aceste noi investiții vor sprijini eforturile depuse în peste 47 de țări și organizații regionale, pentru a sprijini planurile regionale de abordare a nevoilor în creștere.

“Ca soluţie pe termen scurt, cerem partenerilor care au importante stocuri de hrană, precum şi sectorului privat, să facă hrana disponibilă fără a distorsiona pieţele, susţinând în special strategia Programului Alimentar Mondial privind achiziţiile”, au transmis liderii G7 în declarația finală a summitului.

Toți liderii G7, inclusiv premierul Japoniei pentru prima dată, se vor deplasa după summitul de la castelul Elmau din Bavaria la summitul NATO, acolo unde cele 30 de națiuni nord-atlantice vor adopta decizii cruciale.

Summitul NATO de la Madrid va fi unul al deciziilor transformatoare. La 25 ani de la precedentul summit din capitala iberică, unde Alianța număra doar 16 state membre, summitul de la Madrid va fi dominat de adoptarea noului Concept Strategic ca “plan cardinal pentru viitorul Alianței”, de recalificarea fundamentală a relațiilor cu Rusia, de afirmarea unui NATO global în timp ce China va fi recunoscută ca provocare sistemică și de extinderea istorică a Alianței, care prin eventualul compromis cu Turcia pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO ar lărgi Alianța la 32 de membri.

Citiți și Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

NATO își va consolida grupurile de luptă din partea estică a alianței până la nivel de brigadă. Șefii de stat și de guvern aliați vor aproba, de asemenea, planurile de sporire a forțelor NATO cu grad ridicat de pregătire la peste 300.000 de soldați, cu forțe alocate în prealabil în locații specifice. Vor fi prepoziționate mai multe arme grele, mijloace logistice și de comandă și control.

Citiți și Noul Concept Strategic va defini Rusia drept cea mai directă amenințare la adresa securității și va aborda în premieră provocările generate de China

La Madrid, aliații vor aproba, de asemenea, un nou Concept strategic, care stabilește prioritățile și abordările Alianței pentru următorul deceniu. Se așteaptă ca documentul să clarifice faptul că aliații consideră Rusia drept cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității NATO, abordând în același timp, pentru prima dată, China și provocările pe care Beijingul le reprezintă pentru securitatea, interesele și valorile aliaților.

Summitul va decide, de asemenea, cu privire la un pachet de asistență mai cuprinzător pentru Ucraina. Privind spre viitor, liderii vor lua decizii privind lansarea unui fond de inovare de un miliard de euro pentru a investi în tehnologiile emergente. În ceea ce privește schimbările climatice, aliații vor conveni să reducă emisiile de gaze cu efect de seră pentru NATO ca organizație. Liderii Georgiei, Australiei, Noii Zeelande, Japoniei și Coreei de Sud, precum și președintele ucrainean Zelenski, prin videoconferință, se vor alătura summitului.

Continue Reading

G7

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

Published

on

© Ursula von der Leyen - Twitter

Liderii G7 au reiterat, la finalul reuniunii din această lună, angajamentul de a elimina treptat dependența Occidentului de resursele energetice ale Federației Ruse. În acest sens, aceștia au dezbătut măsuri suplimentare pentru a împiedica Moscova să profite de pe urma războiului, introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești, printre acestea. 

„Pe măsură ce eliminăm treptat petrolul rusesc de pe piețele noastre interne, vom căuta să dezvoltăm soluții care să ne îndeplinească obiectivele de reducere a veniturilor rusești din hidrocarburi și de sprijinire a stabilității pe piețele energetice globale, reducând în același timp la minimum impactul economic negativ, în special asupra țărilor cu venituri mici și mijlocii”, au transmis liderii G7 în declarația finală. 

„În acest sens, salutăm decizia Uniunii Europene de a explora, împreună cu partenerii internaționali, modalități de reducere a creșterii prețurilor la energie, inclusiv posibilitatea introducerii unor plafonări temporare ale prețurilor de import, acolo unde este cazul”, au mai adăugat înalții oficiali.                                                        

În ceea ce privește petrolul, liderii au decis că vor lua în considerare o serie de abordări, inclusiv opțiuni pentru o posibilă interzicere completă a tuturor serviciilor care permit transportul de țiței și produse petroliere rusești pe mare la nivel global, cu excepția cazului în care petrolul este achiziționat la un preț sau sub un preț care urmează să fie convenit în urma consultării cu partenerii internaționali.

„Atunci când luăm în considerare aceste opțiuni, vom lua în considerare, de asemenea, mecanisme de atenuare, alături de măsurile noastre restrictive, pentru a ne asigura că țările cele mai vulnerabile și cele mai afectate își mențin accesul la piețele energetice, inclusiv la cele din Rusia. Invităm toate țările care împărtășesc aceleași idei să ia în considerare posibilitatea de a se alătura acțiunilor noastre. Îi însărcinăm pe miniștrii noștri relevanți să continue să discute de urgență aceste măsuri, consultându-se cu țările terțe și cu părțile cheie din sectorul privat, precum și cu furnizorii de energie existenți și noi, ca alternativă la hidrocarburile rusești”, au concluzionat aceștia. 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

Published

on

© European Union

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că nu va desemna Rusia stat sponsor al terorismului, refuzând astfel o cerere făcută, luni, de către omologul ucrainean Volodimir Zelenski către liderii G7 după atacul cu rachete asupra centrului comercial din orașul Kremenchuk, transmite AFP, preluat de Agerpres.

Includerea Rusiei pe o listă cu state care sponsorizează terorismul ar presupune aplicarea unor sancțiuni și mai dure decât cele aplicate 

„Nu avem nevoie de niciun fel de calificare pentru a aplica aceste sancțiuni împotriva Moscovei pentru invazia sa în Ucraina”, a declarat, însă Macron. „Rusia nu poate şi nu trebuie să câştige” războiul de agresiune declanşat împotriva Ucrainei, prin urmare sancţiunile împotriva Moscovei „se vor menţine atâta timp cât este necesar, în următoarele săptămâni şi în următoarele luni”, a mai adăugat președintele francez.

Macron a mai declarat la Elmau, unde a avut loc reuniunea la vârf a grupului ţărilor celor mai industrializate, că de la summitul NATO care urmează la Madrid trebuie transmis un mesaj „de unitate şi forţă” privind securitatea Europei.

Președintele Ucrainei s-a înfuriat după atacul cu rachete asupra mall-ului, declarând că „doar teroriștii total nebuni, care nu ar trebui să aibă loc pe Pământ, pot lansa rachete asupra unor obiective civile”, adăugând în același timp că „Rusia trebuie să fie recunoscută ca stat sponsor al terorismului”. „Lumea poate și, prin urmare, trebuie să oprească teroarea rusă”, a mai subliniat acesta. 

Citiți și Volodimir Zelenski a cerut Statelor Unite să recunoască Rusia drept sponsor al terorismului

Ministerul rus al Apărării a precizat într-un comunicat că forțele sale aeriene au lovit „depozite de arme și muniții [pe care Ucraina] le-a primit de la Statele Unite și de la țări europene” în Kremenchuk. Acesta a susținut că munițiile au detonat și au provocat un incendiu într-un „centru comercial nefuncțional” din apropiere.

Potrivit lui Zelenski, însă, cel puțin 1.000 de persoane se aflau în interiorul mall-ului Amstor în momentul loviturii forțelor de ocupație, adăugând că aceste persoane nu reprezentau „niciun pericol pentru armata rusă”. Videoclipurile care au apărut de la fața locului au arătat clădiri înghițite de fum și civili care alergau să se adăpostească.

De asemenea, președintele ucrainean a precizat că Rusia a folosit deja aproape 2.800 de rachete de croazieră diferite împotriva Ucrainei, iar numărul de bombe aeriene și de rachete MLRS care au lovit orașele ucrainene pur și simplu nu poate fi numărat.

La rândul său, Andriy Yermak, șeful biroului prezidențial ucrainean, a scris luni pe Twitter că atacul a arătat că Rusia ar trebui să fie „desemnată drept stat sponsor al terorismului” și a cerut mai multe livrări de arme. „Avem nevoie de apărare antirachetă”, a punctat oficialul.

Liderii Grupului celor șapte națiuni, o adunare a puterilor economice globale, au condamnat în mod colectiv atacul ca fiind o crimă de război, calificându-l drept „abominabil” și promițând „un sprijin neclintit” pentru Ucraina într-o declarație comună.  Totodată, Consiliul de Securitate al ONU urmează să discute atacul în cadrul unei reuniuni de marți.

Continue Reading

Facebook

NATO3 mins ago

Jens Stoltenberg, declarația zilei de la Madrid: Nu NATO sau sancțiunile împotriva Rusiei poartă vina pentru problemele economiei mondiale, ci războiul lui Putin împotriva Ucrainei

G711 mins ago

Liderii G7 pledează pentru introducerea unor plafonări de preț la importurile de petrol și gaze rusești

INTERNAȚIONAL53 mins ago

Emmanuel Macron se împotrivește desemnării Rusiei drept stat sponsor al terorismului

G71 hour ago

Până la sfârșitul anului, liderii G7 vor înființa un „club pentru climă” menit să combată încălzirea globală

NATO2 hours ago

Jens Stoltenberg: Summitul de la Madrid este unul crucial. Noul Concept Strategic, “planul cardinal” NATO într-o lume mai periculoasă și mai imprevizibilă

ROMÂNIA3 hours ago

REPowerEU: Guvernul este pregătit să renegocieze anumite elemente din PNRR în domeniul energiei

ROMÂNIA3 hours ago

Primele schimburi comerciale de energie electrică cu Ucraina și R. Moldova demarează pe 30 iunie pe interconexiunea dintre Ucraina și România

REPUBLICA MOLDOVA3 hours ago

Ministrul de externe al R. Moldova, alături de președinta Parlamentului European: Drumul spre aderare la UE, singura opțiune care ne oferă prosperitate

U.E.4 hours ago

Christine Lagarde anunță că BCE va merge „oricât de departe este nevoie” pentru a contracara inflația „excesivă”

ROMÂNIA4 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA4 hours ago

Parlamentul a adoptat Declarația cu ocazia aniversării a 25 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic România-SUA: Sperăm că aderarea la Programul Visa Waiver se va realiza în cel mai scurt timp

ROMÂNIA5 hours ago

Marcel Ciolacu: Avem o șansă uriașă de a dezvolta componenta economică a parteneriatului strategic cu SUA. Se lucrează deja la planuri detaliate de business

NATO1 day ago

Liderii NATO vor aproba la summitul de la Madrid un pachet consolidat de asistență pentru Ucraina și pachete de sprijin pentru R. Moldova și Georgia

NATO1 day ago

Decizii cruciale pentru România: NATO va ridica grupurile de luptă la nivel de brigadă, va adopta noi planuri de apărare cu forțe pre-alocate pentru anumiți aliați, iar Forța de Reacție Rapidă va avea peste 300.000 de militari

INTERNAȚIONAL1 day ago

Volodimir Zelenski face apel la populația din Belarus să nu se lase atrasă în războiul Rusiei împotriva Ucrainei

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis: Îmi doresc să ajungem la ce am descris în prima mea campanie prezidențială, ca România și Moldova să fie împreună în UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre amânarea aderării României la spațiul Schengen: “Și pentru noi reprezintă o frustrare”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, despre renunțarea la votul în unanimitate la nivelul UE: Este de dorit o arhitectură decizională “mai suplă”, dar acest lucru implică multe “complicații procedurale”

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis este de acord cu comunitatea politică europeană propusă de Macron: Nu creăm un înlocuitor la aderare, dar nici așteptarea falsă că un stat va deveni automat membru UE

CONSILIUL EUROPEAN5 days ago

Klaus Iohannis, optimist că R. Moldova și Ucraina vor deveni candidate la UE: Acest statut este o “garanție că integrarea europeană se va întâmpla”

Team2Share

Trending